4,906 matches
-
o cârtiță. Păi așa, zisese el, continuând să râdă, dar mai încet, înseamnă că aveți scriitori mari, mari de tot, ce Nobil? nu mai contează regret că nu-i cunosc, dar voi veni neapărat în România să-i cunosc... Beau? distinsul oaspete nu înțelesese. Marquez dusese degetul gros la buze în limbajul internațional, - A, sigur beau...de sting ( pusese de la ea traducătoarea, o bucureșteancă de-a noastră, nevastă de romancier). Atunci e bine, e foarte bine, admisese columbianul, un scriitor trebuie
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
de la etaj, cât și prin numeroasele expoziții temporale de la parter, din foișor și din cuhnie. Modul neconvențional în care colecția de piese donate de Liana și Dan Nasta îmbracă interioarele etajului dă acestuia un aer intim și în același timp distins, deci cât se poate de adecvat unui palat princiar, iar tematica îndrăzneață, și anume Tradiția aulică. Muzeu imaginar al sintezei românești, are întru totul acoperire în concretețea obiectelor de artă, alese și expuse cu mult gust. Dar împrospătarea întregii atmosfere
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
se impună în spațiul public în timpul vieții, lăsînd totul în seama unei premature posterități. Asupra personalității și a operei lui Cerăceanu, vom reveni într-unul din numerele viitoare. P.P.S. Tot în data de 5 august 2006, ne-a părăsit și distinsul critic și istoric de artă Horia Horșia, cunoscut cititorilor mai ales din paginile revistei "Arta", așa cum apărea ea înainte de 1990. Personaj discret și intelectual rafinat, el a plecat dintre cei vii după ce, mai întîi, s-a retras din lume într-
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
fiind, conform nestrămutatului precept biblic, primul (la publicația "Academia Cațavencu"!)... Din nefericire, și suportând orice oprobriu public, din cauza situației atmosferice ( plus 37 de grade Celsius în sufragerie), niciunul dintre noi nu a priceput mare lucru din rostul emisiunii, toate intervențiile distinșilor participanți fiind, după credința soacrei lui Haralampy, un fel de adaosuri la un ghiveci deja mirosind a ars... - Sau a PNL, zice Haralampy răutăcios, când unii dintre membrii săi declară televizat: "- Stolojan, la Cotroceni, se prezintă pe sine nu PNL
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
ale domnișoarelor, de totdeauna, fie burgheze, ori proletare... Norocul... (și nenorocul)... nostru e că, în dramatica înfruntare de astăzi a inteligențelor umane din toată lumea, nu avem o cultură consumată; că, în linii mari, nu am ajuns încă la o plictiseală distinsă; că mai avem, vom mai păstra în noi, câtva timp, copilăria de a crede în povești; de a asculta și, eventual, chiar de a scrie povești.
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
infirmitate intelectuală"), dar puțin și în context mai ales ironic substantivul: despre Nae Gheorghidiu - " Fără să fie popular, era una dintre figurile bucureștene, socotit printre Ťintelectualii de rasăť" - și despre alții: "singurii care-și fac cap de intelectual: cioc, privire distinsă, păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice, pe când, oriunde, adevărații savanți nu sunt decât niște simpli oameni de treabă, care nici o clipă nu s-au gândit să îmbrace uniforma intelectualității"; "căpitanul Floroiu, care, cu mustața bătrânicioasă și
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
din România. Au fost și alte proiecte interesante, prezentate prin prisma marilor preocupări ale vieții viitoare în Univers. A doua parte dialogurilor cu tinerii gălățeni s-a desfășutat la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați și a fost susținută de distinșii oaspeți de la Revista „Știință și Tehniocă” București, sub genericul „Proiecte planetare pe Drumul Mătăsii”. Vom reveni. Maria Stanciu Foto: Arhiva CNCN
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
burtoiul galben-auriu și doi ochi roșii, cît farurile de la mașină, domnul Dino se plimbă agale pe aleile dintre blocuri, fredonînd: „Via-țaa e fru-moa-săă/ Lega-tăă cu a-țăă/ Cine stăă a-ca-săă/ Nu mer-gee la pia-țăă.". Și salută, ceremonios, pe toată lumea: „Sărut mîinile, distinsă doamnă!", „Respectele mele, domnule!", „Salve, barosane!", „Ciao, bellissima!"... Din cînd în cînd, se oprește și culege cîteva crenguțe cu bobițe albe din gardurile verzi, pe care le oferă cucoanelor care se-ntorc de la cumpărături, șoptindu-le languros: „Modest omagiu frumuseții
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
de 2473 lei, legitimația și alte documente personale. Fiind în acea zi aglomerație mare la baie, autorii furtului n-au putut fi încă descoperiți de poliție. Sinuciderea unei eleve de liceu În noaptea de Duminică spre Luni, Maria Dohotari, o distinsă elevă a clasei a V-a de la liceul de băieți "Ștefan cel Mare" din Suceava, s-a sinucis cu un glonte de revolver în frageda vârstă de numai 18 ani. Cauza sinuciderii e un amor nenorocit. Cadavrul nenorocitei eleve a
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
scumpe voaluri și-n cele mai tandre mătăsuri. În cele mai transparente. Moartea mea avea rochiile cele mai sexy: să ne invidieze toată lumea ce menaj avem. Să bîrfească pogan în spatele nost': uite, măicuță, ce chipeși ! Ce nalt e el și distins, dar și ea ce vampă. Ochi cărbunii și dresuri negre. Și ce picioare! Ce picioare are ea și cum merge, de-ți vine să zici că trec anii la fiecare pas. Și el încărunțește, și ea are mereu părul negru
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
noastre. Ca să revenim totuși la întrebarea pe care singuri ne-am pus-o, răspundem ajutați de citatul din Cioran adus în cauză de Virgil Podoabă: "Les seuls événements notables d'une vie sont les ruptures". Teritorii ar reprezenta în opinia distinsului critic o astfel de ruptură producătoare de evenimente notabile. De ce ultimul latin? Datorită stilului tacitian al prozatorului Mircea Zaciu, revelat în acest studiu mai ales ca artist, portretist, moralist. Prima reacție a călătorului care abia împlinise 39 de ani față de
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
a locului care îi tulburase simțurile în asemenea măsură: ca descendent al unei familii vechi din marea burghezie, găsise, în sfârșit, după ani de nehotărâre, „punctul lui central“, care se afla în Piața Sfântu Gheorghe, la intrarea în Lipscani, unde distinsul domn, alias tata-mare, ajunsese la concluzia că o pierdere îndelungată avea în sfârșit să-i fie răsplătită. Plecase în România înaintea celorlalți - mama-mare și cei doi copii urmau să vină după trei, patru luni - și după un scurt popas de
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
al patriotismului, dorea să dea acest test de sacrificiu, drept care nu a pus vreun trâmbițaș din Apocalipsă să sune a pauză de publicitate - revenim în câteva secunde 2); precizare: la televiziune submultiplii secundei sunt minutele... Și astfel a început bejenia distinșilor demnitari spre “dulcele târg”, via Focșani, având și scopul nemărturisit al spulberării credinței multor pesimiști cum că ei n-ar fi în stare să aplice principiul caragialian “pupat Piața Independenți” dacă interesele de imagine electorală o cereau. Culmea e că
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
românești, a organizat expoziții itinerante de artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu Florea aduce noi informații, de interes major, despre M. Gaster, și conturează profilul unei distinse româniste în persoana folcloristei și publicistei Agnes Kelly. Cercetătorul clujean ne rămâne dator cu un volum în care să cuprindă cele mai semnificative studii ale românistei.
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
început să râdă singur, ușor mirat, a fost promovat în funcția de președinte executiv al PSD - întâmplare cu semnificații profunde în istoria recentă a pesedismului. Întrebarea este: în situația dată, râzând tot timpul, prezentatorii emisiunii „Trezirea...”, tind să aibă soarta distinsului nou președinte al PSD? E drept că ei contaminează și un anume segment de telespectatori care le telefonează, îi felicită cu glas sugrumat de emoție, le urează viață lungă și să o țină tot așa, fiindcă sunt cei mai buni
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
colecție de femururi artificiale și „stimulatoare cardiace”, acestea destul de periculoase deoarece pot exploda la incinerare. Aflu că incinerarea este soluția pentru care optează 80% dintre elvețieni. Am curajul să îl întreb, în șoaptă, pe vecinul meu, un domn discret și distins, care îmi traduce cu amabilitate termenii regionali folosiți de intervievatul-cioclu, dacă nu ar fi totuși tentat să-și aleagă un lăcaș de odihnă eternă într-un cimitir. Pare surprins și îmi mărturisește că nu și-a pus încă problema, chiar dacă
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
a fost sub ureche și a fost atât de puternică, de i-a sfărâmat „osul capului”. Dacă n-ar circulă Încă o versiune orală asemănătoare, provenită de la o sursă demnă de Încredere (un nepot al doctorului Sutu), care relata unui distins poet deal nostru (În viață) că Eminescu ar fi fost lovit cu o scândură În cap de tenorul Petrea Poenaru, ca acesta i-a „spart țeasta” omorându-l aproape pe loc, n-am crede. Nepotul doctorului Sutu a explicat și
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
este alcătuit numai pe măsura lui sufletească, anume „comandat” pentru el: „paradisul meu, care, ați înțeles, redus la esența sa, este forța, capacitatea mea de creație, de a trăi în lumi suspendate, «false», dar... cu atâta putere încât «ea însăși», «distinsa, capricioasa, tiranica Viață», vine, până la urmă, mieroasă și vicleană, să se instaleze în «ea», în acea formă «falsă», în acea «iluzie», ce, astfel, devine mai reală decât ea!” Nimic mai mult și nimic mai puțin nu visează pentru sine tânărul
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
Stimate doamne și domnișoare, distinși domni, Permiteți-mi ca la acest sfârșit de an, să vă urez toate cele bune pentru anul 2010 care se apropie în grabă. Sănătate, succese, bucurii și noroc! Să vi se împlinească toate visele frumoase, tot ce vă doriți! Sărbători
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
a ne slabi puterile au eșuat. În anul 2009, am primit în Asociație 4 noi membri (cetățeni canadieni sau rezidenți canadieni de origine română), numărul membrilor simpatizanți și colaboratori din toată lumea a ajuns la 52 și crește rapid, avem 8 distinși membri onorifici - ce se putea face mai mult? Am susținut activități importante și interesante - comemorări de suflet - Aurel Manolescu și Grigore Vieru; am participat din nou la Salonul de carte de la Montréal cu standul nostru, unde am expus cu mândrie
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
în Anglia, cînd, la o proiecție cu sala aproape goală la Duminică la ora 6 (8 spectatori în total, printre care nici unul din delegația română, “pentru că aveau din țară adresa unui shop cu chiloți ieftini”) s-a prezentat un domn distins, cu figură de “englez arhetipal” (“Cîte sute de ani s-a lucrat la cizelarea acestui profil?”), fost combatant și operator în primul război, folosit de gazde, probabil, “ca afiș în relația cu alte cinematografii comparabile (bulgărești, tadjikistane, turcești, nord-coreene etc.
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
profesionale, deja remarcate, ajunge inspector școlar general în Ministerul Instrucțiunii Publice. Copiii lui au fost cu toții înzestrați intelectual, unii devenind bine cunoscuți și mult prețuiți în mediile de specialitate pe plan european, ca Alexandru Ciorănescu. Cel mai mare, Nicolae, matematician distins, apreciat de marii savanți și dascăli Pompei, Țițeica, Onicescu, își trece doctoratul la Paris. La întoarcere, este numit șef de catedră la Institutul Politehnic din București; concomitent, predă matematicile la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu și la Școala Superioară de
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
de un real folos. De altfel, unele persoane s-au descurcat bine sub palton, întrucît, am aflat de la Neculai Constantin Munteanu la o emisiune a postului Europa liberă, la ieșirea de la Gaudeamus, în sonoritățile latinești ale optimistului cîntec, o doamnă distinsă a fost prinsă cu cartea-n sac și cu sacul sub haină și rugată să înapoieze mărfurile agățate cu numai două mîini, din drum. Este ciudat că atît Tîrgul internațional Bookarest din sezonul primăvară-vară, cît și Tîrgul național Gaudeamus din
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
poet celebru al națiunii noastre cel mai întâi poet laureat al națiunii române din imperiul austriac. Acesta e Andrei Mureșan. Cred că voi întâmpina consimțul opiniunii publice între români, dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace de bărbați distinși, cum că această pierdere nu e numai o pierdere, o calamitate familială, ci e și o pierdere națională”14. La mormântul poetului, Iacob Mureșianu, prietenul și colaboratorul său, declamă
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
națiunii române din imperiul austriac. Acesta e Andrei Mureșan. Cred că voi întâmpina consimțul opiniunii publice între români, dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace de bărbați distinși, cum că această pierdere nu e numai o pierdere, o calamitate familială, ci e și o pierdere națională”14. La mormântul poetului, Iacob Mureșianu, prietenul și colaboratorul său, declamă o odă funebră în care se menționează pentru prima dată caracterul
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]