200 matches
-
copitei în palmă și dirijarea în conductul pelvin. B.2. Distocie cu prezentarea feselor semne: neangajarea membrelor în conductul pelvin, prezentarea feselor (în reținerea bilaterală). remedierea: respingerea corpului fetal în uter, prinderea tibiei cu mâna și închiderea articulației prin transformarea distociei în prezentarea jaretului, care se remediază repetând operațiunile descrise anterior. C. 1. Distocie prin poziție dorso-pubiană semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
feselor semne: neangajarea membrelor în conductul pelvin, prezentarea feselor (în reținerea bilaterală). remedierea: respingerea corpului fetal în uter, prinderea tibiei cu mâna și închiderea articulației prin transformarea distociei în prezentarea jaretului, care se remediază repetând operațiunile descrise anterior. C. 1. Distocie prin poziție dorso-pubiană semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anterior. C. 1. Distocie prin poziție dorso-pubiană semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele cu fața palmară orientate spre stânga sau dreapta remediere : rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele cu fața palmară orientate spre stânga sau dreapta remediere : rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse , -fătul nu poate fi expulzat. remedierea: respingerea, rotirea și tracțiunea corpului fetal. C.4. Distocie prin așezarea trasversală, poziție dorso-lombară semne
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse , -fătul nu poate fi expulzat. remedierea: respingerea, rotirea și tracțiunea corpului fetal. C.4. Distocie prin așezarea trasversală, poziție dorso-lombară semne: lichidele fetale sunt scurse, eforturile de expulzare sunt slabe, nu apar părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală . remedierea: respingere și rotirea corpului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală . remedierea: respingere și rotirea corpului fetal în așezare longitudinală, prezentare posterioară , tracțiunea fătului în conductul pelvi 2.1.5. Diagnosticul și remedierea distociilor Diagnosticul se stabilește pe baza datelor de anamneză, inspectie, palpație și examen intern vaginal. Este foarte important ca diagnosticarea distociei să fie precoce și să fie efectuată de către o persoană competentă. Datele anamnetice oferă informații asupra momentului când au apărut
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și rotirea corpului fetal în așezare longitudinală, prezentare posterioară , tracțiunea fătului în conductul pelvi 2.1.5. Diagnosticul și remedierea distociilor Diagnosticul se stabilește pe baza datelor de anamneză, inspectie, palpație și examen intern vaginal. Este foarte important ca diagnosticarea distociei să fie precoce și să fie efectuată de către o persoană competentă. Datele anamnetice oferă informații asupra momentului când au apărut primele semne ale parturiției, scurgerea lichidelor fetale. Prin inspecție se stabilesc eventuale modificări de conformație, apariția unor părți ale corpului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lichidelor fetale. Prin inspecție se stabilesc eventuale modificări de conformație, apariția unor părți ale corpului fetal în conductul pelvin. Prin examen intern vaginal se stabilește poziția fetusului în conductul pelvin, mărimea fetusului, eventualele rețineri ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pelvin. Prin examen intern vaginal se stabilește poziția fetusului în conductul pelvin, mărimea fetusului, eventualele rețineri ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument special tip respingător. Rotația fetusului este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a remedia o poziție anormală. Se face prin rotirea fetusului în jurul axului său longitudinal cu ajutorul mâinii, răsucind membrele unul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
membrele unul peste altul pentru aducerea corpului în poziția normală. Concomitent se fac manevre de tracțiune ușoară pentru aducerea corpului fetal în conductul pelvin spre exterior. Se poate utiliza și respingătorul. Versiunea este o manopera obstetricală prin care se remediază distocia cu așezare transversală pentru a aduce fetusul în poziție longitudinală. Se utilizează frânghiuțe fixate pe regiunile corpului de la intrarea în bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
zile , față de 45,6 zile, p<0,05), (RUGINOSU ELENA, 1999, 2002). De asemenea numărul de vaci care manifestă estru postpartum este mai mare la cele care au avut parturiții spontane sau ușoare (40-52%), comparativ cu cele care au avut distocii (31,2%). S-a constatat că după parturițiile care au necesitat diverse intervenții obstetricale, în majoritatea cazurilor au fost urmate de diferite afecțiuni genitale inflamatorii, retenția anexelor fetale, endometrite, metrite, (tab.4, fig.16). În funcție de producția de lapte înregistrată la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1992, MILOȘ R. A. 1980, PÂRVU GH. 1992). 3.6.1. Modificări ale profilului hematologic Studiile privind constantele hematologice înregistrate la vacile cu parturiții eutocice și fără tulburări puerperale indică diverse variații în dinamică, comparativ cu vacile care au prezentat distocii urmate de retenția anexelor fetale și infecții genitale, (RUGINOSU ELENA, 1999,2002, 2007). Numărul mediu de eritrocite (mil./mm3) prezintă scăderi ale valorilor medii în prima zi postpartum, la ambele loturi de animale, de la 6,26±0,1 până la 5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în prima zi postpartum, la ambele loturi de animale, de la 6,26±0,1 până la 5,64 ± 0,2 la vacile cu parturiții eutocice (lot M ) și de la 6,40 ± 0,2 până la 5,74 ± 0,1 la vacile cu distocii, (lot E), comparativ cu perioada antepartum. În lotul de vaci cu distocii scăderile valorilor au fost mai mari, față de cele cu parturiții eutocice. Scăderea numărului mediu de eritrocite postpartum este datorată traumatismelor din timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
0,1 până la 5,64 ± 0,2 la vacile cu parturiții eutocice (lot M ) și de la 6,40 ± 0,2 până la 5,74 ± 0,1 la vacile cu distocii, (lot E), comparativ cu perioada antepartum. În lotul de vaci cu distocii scăderile valorilor au fost mai mari, față de cele cu parturiții eutocice. Scăderea numărului mediu de eritrocite postpartum este datorată traumatismelor din timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile hemoragice fiind mai însemnate, comparativ cu vacile cu fătări eutocice. În dinamică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu distocii, (lot E), comparativ cu perioada antepartum. În lotul de vaci cu distocii scăderile valorilor au fost mai mari, față de cele cu parturiții eutocice. Scăderea numărului mediu de eritrocite postpartum este datorată traumatismelor din timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile hemoragice fiind mai însemnate, comparativ cu vacile cu fătări eutocice. În dinamică, numărul eritrocitelor la vacile cu parturiții eutocice înregistrează creșteri progresive ale valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2 până la 9,4±0,3) și scăderi semnificative (p< 0,05 ) în lotul E (de la 11,2±0,2 până la 9,0±0,2), diferențele fiind explicate prin hemoragia postpartum mai evidentă în lotul E, alcătuit din vaci cu distocii. În dinamică hemoglobina înregistrează creșteri, care sunt mai mari în lotul M (vaci cu parturiții eutocice), față de lotul E (vaci cu distocii). La sfârșitul perioadei puerperale valorile hemoglobinei în lotul M ajung la nivelul celor din perioada antepartum (10,6
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
0±0,2), diferențele fiind explicate prin hemoragia postpartum mai evidentă în lotul E, alcătuit din vaci cu distocii. În dinamică hemoglobina înregistrează creșteri, care sunt mai mari în lotul M (vaci cu parturiții eutocice), față de lotul E (vaci cu distocii). La sfârșitul perioadei puerperale valorile hemoglobinei în lotul M ajung la nivelul celor din perioada antepartum (10,6±0,2) și rămân la limita inferioară (9,7±0,2) a valorilor de referință, indicate de literatura de specialitate (GHERGARIU, S.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
constantelor derivate în corelație cu scăderea valorilor numărului de eritrocite, cantitatea de hemoglobină și valoarea hematocritului (tab.8). Volumul eritrocitar mediu (VEMµ³) La 24 ore postpartum VEM-ul înregistrează scăderi în ambele loturi de vaci, în lotul E (vaci cu distocii) scăderile fiind mai evidente față de lotul M (vaci cu parturiții eutocice), (25,9±2,2 și respectiv 32,7±1,0), diferența între loturi fiind asigurată statistic distinct semnificativă (P< 0,01). În dinamică valorile VEM-ului cresc în lotul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lotul E, diferența între loturi fiind semnificativă statistic (p<0,05),(tab.8, fig.23). Hemoglobina eritrocitară medie (HEMpg) HEM-ul înregistrează postpartum variații cantitative, comparativ cu perioada antepartum determinate de procesul de parturiție și de lactogeneză. La vacile cu distocii (lotul E) valorile HEM-ului scad semnificativ la 24 ore după parturiție, atingând limita inferioară a valorilor considerate fiziologice (15,9±0,4), comparativ cu vacile cu parturiții normale (lotul M),unde valorile scad moderat (16,9±0,8). În
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioada antepartum (16,3±0,3 și respectiv 16,6±0,3),(tab. 8, fig. 24). Concentrația în hemoglobină eritrocitară medie (CHEM g/ dl) Aceasta constantă eritrocitară înregistrează o scădere bruscă, semnificativă la 24 ore după parturiție la vacile cu distocii (25,9±2,2 ,P< 0,01) față de perioada antepartum (32,7±0,9) și o creștere ușoară la vacile cu parturiții eutocice (32,7±1,0), diferențele între loturi fiind semnificative (P< 0,05). În dinamică valorile CHEM-ului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale leucocitelor prezintă variații în funcție de modul cum a decurs parturiția și în funcție de intervalul de la parturiție. Numărul de leucocite (mii/mm³) În perioada antepartum sunt înregistrate valori apropiate ca nivel, atât la vacile cu parturiții eutocice, cât și la cele cu distocii (între 8,0 ± 0,3 și 8,1 ± 0,1),(tab.9, fig. 26). La 24 ore de la parturiție se înregistrează o creștere semnificativă a numărului de leucocite la vacile cu parturiții eutocice (8,9±0,2, p< 0,05
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
0,05), valori care se situează la limita superioară a valorilor fiziologice. Creșterea numărului de leucocite în prima zi postpartum este expresia unei " reacții leucocitare" declanșată imediat după parturiție, ca mijloc de autoapărare imună de tip celular. La vacile cu distocii, urmate de retenția anexelor fetale această " reacție leucocitară " este mai puternică, creșterile numărului de leucocite fiind mai mari, comparativ cu cele ale vacilor cu parturiții eutocice (10,3±0,7, p< 0,01) , situându-se peste limita superioară a valorilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
peste limita superioară a valorilor fiziologice. În dinamică, până în a-14 -a zi postpartum numărul total de leucocite înregistrează scăderi progresive, mai evidente la vacile cu parturiții eutocice (7,6±0,7), menținându-se la nivele ridicate la vacile cu distocii până la 45 zile postpartum, indicând existența unui proces infecțios la nivelul uterului. Evoluția tipurilor celulare ale seriei albe (leucograma) Analiza leucogramei la vaci postpartum evidențiază diverse variații ale valorilor în funcție de felul parturiției și dinamica desfășurării puerperiumului. Limfocitele (%) înregistrează la 24
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diverse variații ale valorilor în funcție de felul parturiției și dinamica desfășurării puerperiumului. Limfocitele (%) înregistrează la 24 ore postpartum creșteri semnificative, valorile fiind cuprinse între 62,4 ±1,2 la vacile cu parturiții normale și 63,6±1,2 la vacile cu distocii, care sunt la nivelul superior de variație a valorilor considerate fiziologice. În dinamică postpartum, la vacile cu parturiții normale, limfocitele înregistrează scăderi variabile ale valorilor, situate în limitele fiziologice (56,2±0,5 și 59,4±0,7). La vacile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]