76 matches
-
schimbări de destin, ci pentru a dobîndi mai multă înțelepciune. Și aceasta era, de asemenea, o idee larg răspîndită. „Ce întunecime!...” Bacovia a murit la opt zile după Camil Petrescu: acesta marți 14 mai 1957, el miercuri 22 mai. în „Divagări utile” sînt cinci reflecții ale poetului în legătură cu încetarea din viață a celui ce-a scris Patul lui Procust și Danton. Prima: „Ce tristețe. S-a dus și Camil Petrescu cam pe la capătul zorilor. Cocoșul i-a cîntat pentru ultima dată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
40, aproape deci de miezul nopții. Matinal, „cam pe la capătul zorilor”, se va produce moartea sa. A cincea reflecție: „Adio, Camil Petrescu! îmi pare rău de moartea ta. Dar și eu sunt țintuit pe patul suferinței...” 2) Ca toate celelalte „divagări”, ea nu-i datată, dar sigur a fost făcută în ziua înmormîntării lui Camil Petrescu: sîmbătă 18 mai. Anterior, Bacovia n-a mai pomenit nicăieri altundeva de confratele său. Deși acesta scrisese cîndva despre el3), între ei n a existat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fine,/ Acum păpușa-i domnișoară;/ Cînd luna-i sus, alene vine./ în fața oglinzii se măsoară” etc.6) Prematur și nițel comic în versurile romanței, „în fine” se potrivește cu graba din plictiseală a lui Bacovia. Și un alt exemplu, din „Divagări utile”: „S-a dus Agatha? O stea senină a fost în visul meu, dar «florile roșii muriră»”7). Ultimele trei cuvinte nu sînt, cum s-ar putea crede, vreun vers de-al celei plecate, ci unul de-al lui Ștefan
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dorința de a „dormi” amintesc de mai multe dintre poemele acestuia. în ultimii ani de viață, Bacovia vorbește adeseori de Iisus, nu numai în momentele de suferință fizică. O dovadă e următoarea „conexiune” pe care o schițează într-una din „Divagările utile”: „Cînd Isus a murit, nici în Roma, August nu mai domnea...” 12) Nu monologhează astfel, cred, pentru a-și verifica memoria, ci pentru că îl preocupa „subiectul”, care era Fiul Omului, nu împăratul, mort, într adevăr, cu 19 ani înainte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și părul i-l smulge/ Și-n văi îl aruncă”. (ib., p. 145) 9.Vieți paralele, Traducere de N.I. Barbu, Ed. Științifică, 1960, p. 82. 10. Ibidem, p. 83 ,,Am greșit colosal că m-am născut în acest secol...” 1. ,,Divagări utile”, în Opere, p. 465. Bacovia se referă la secolul XX, nu la secolul al XIX-lea. 2. Vezi ,,Sămănătorul”, 6, nr. 20, 13 mai 1907, p. 436. ,, Se uită în zări catedrala” 1. ,,Bacovia”, în ,,Ateneul literar”, 1, nr.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ion Heliade Rădulescu („Calul, vulpea, lupul”, „Cumetria cioarei cînd s-a numit privigătoare”, „Ingratul”), M. Eminescu („Scrisoarea II”, „Odin și Poetul”, „Oricare cap îngust”), Al.Macedonski („Scriitorul”, „Italo”, îndeosebi cîntul al doilea), A. Vlahuță („Delendum...”, „Slăvit e versul...”) etc . 4. „Divagări utile”, în Opere, p. 465. Fețele basmului 1. „Strigoii”, în Opere, p. 70. 2. „Sonete”, I, în Poezii, ediția cit., p. 77. 3. „în pădure”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 51. 4. Spre țărmul dreptății, p. 90. 5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
galantă de pe vremea Directoratului), de pantofi cu catarame de aur, dar nu și de pantofi în întregime din acest metal prețios. Iată însă că, într-un alt loc („Dormitînd”), Bacovia vorbește și de „pantofi de argint”. Iar mai încoace, în „Divagări utile”, pentru a evidenția contrastul dintre luxul și mizeria epocii în care a debutat, spune: „Am scris poezii cînd pantofii erau de aur și argint, iar opinca din ogheli”. Așadar, nu e vorba de metafore, ci de obiecte reale. Totuși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
țară” n-a existat, în nici o epocă, așa cum au existat „Țara Făgărașului”, „Țara Bîrsei”, „Țara Loviștei”, „Țara Vrancei”. Denumirea ei e creația poetului, care, prin pseudonimul ales, se atașa mai mult de legendă decît de istorie. De altminteri, una dintre „divagările” sale sună astfel: „Ca și legenda Bacăului, am și eu legenda mea”. Punctul lor comun era numele de „Bacovia”. Pentru a-mi justifica preocupările de biograf al poetului, la primul volum al Dosarului Bacovia am ales un citat din Alecsandri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de mentalitate. în Bacovia e, în măsuri aproape egale, și proletarul intelectual, și aristocratul, acesta din urmă stimulat de influența lui Al. Macedonski. în chip clar, ideea propriei superiorități poetul o formulează însă abia spre sfîrșitul vieții, într-una din „divagări”: „Eu am fost un fenomen din naștere... superior oamenilor și simplu”. Filmul 13 zile din viața lui Picasso (văzut pe „Arte”, la 7 septembrie 1999) mi-a confirmat, cu date și imagini, observațiile făcute în primul volum al Dosarului în legătură cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și (minus travestirile) din Sir Aubrey de Vere. Există o fascinație a „legendei“ la Bacovia, atît în sensul de faimă, cît și în cel de secret. Acest sentiment e clar exprimat în „Furtună”, în cîteva locuri din proză și în „Divagări utile”. Raportul faimă-secret e lucrul care mă atrage cel mai mult din biografia poetului. Secretul a contribuit la creșterea faimei, dar faima n-a dus la dezvăluirea secretului. într-un articol despre Apollinaire („Un sacré coup d’archet”, din „Le
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Întrebat ce anume i s-a părut unic, incomparabil, un singur lucru, doar unul, spusese, În cele din urmă, copleșit: „Situația femeii urâte. Singurul loc din lume unde asta nu pare un handicap, nu devine motiv de excludere sau frustrare...”. Divagări, divagări... Așteptam ca vreun student să comenteze comentariul citit În fața clasei. Liniște, amplă tăcere. Am insistat să aflu opinia audienței. Câteva laconice și caustice condamnări ale buclucașei teze. Am Împărțit, apoi, mici pătrate de hârtie studenților, rugându-i să dea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce anume i s-a părut unic, incomparabil, un singur lucru, doar unul, spusese, În cele din urmă, copleșit: „Situația femeii urâte. Singurul loc din lume unde asta nu pare un handicap, nu devine motiv de excludere sau frustrare...”. Divagări, divagări... Așteptam ca vreun student să comenteze comentariul citit În fața clasei. Liniște, amplă tăcere. Am insistat să aflu opinia audienței. Câteva laconice și caustice condamnări ale buclucașei teze. Am Împărțit, apoi, mici pătrate de hârtie studenților, rugându-i să dea o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
microgrupurilor, deoarece, pe de o parte, pregătesc și dozează efortul de implicare/învățare al acestor elevi/studenți, iar pe de altă parte, refocalizează discuția pe temele propuse de cadrul didactic (în mod constant, în primele astfel de activități, tendința spre divagare a grupurilor este considerabilă); - întrebările „depersonalizate”: sunt cele care își dovedesc utilitatea în momentele critice ale discuției grupului; fenomenul de depersonalizare/obiectivare a întrebărilor poate facilita accesul la teme care în mod normal ar conduce la o escaladare a conflictului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a lecturii în spațiul cultural autohton (dar când se va scrie?), această carte va trebui analizată foarte serios, fiind unul dintre best-seller-urile consacrate de până la finele secolului al XIX-lea și chiar de mai târziu (dacă ținem cont de o "divagare utilă" a lui Bacovia: "O carte aș vrea să mai citesc o dată: Alixăndria."). Având la bază un text, redactat în limba greacă la finele Antichității (datările specialiștilor diferă uneori sensibil 56), astăzi pierdut, cunoscând ulterior numeroase versiuni bizantine, povestea vieții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
naturale trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) executare direct pe sursă, prin decopertări până la roca de bază; ... b) absorbția integrală a debitului, în care scop se impune interceptarea la nivel cât mai profund a căilor de acces ale apei, înainte de divagarea acesteia; ... c) evitarea la maximum contactul apei cu aerul atmosferic; ... d) utilizarea pentru construcții - instalații și pentru diferite dispozitive accesorii a unor materiale rezistente la acțiunea agresivă a apelor cu conținut gazos de dioxid de carbon, hidrogen sulfurat și cloruri
NORME TEHNICE UNITARE din 23 iulie 2004 PENTRU REALIZAREA DOCUMENTAŢIILOR COMPLEXE DE ATESTARE A FUNCŢIONARII STAŢIUNILOR BALNEARE, CLIMATICE ŞI BALNEOCLIMATICE ŞI DE ORGANIZARE A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE UTILIZARE A FACTORILOR NATURALI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160536_a_161865]
-
profilelor transversale, pozițiile secțiunilor de mira, cota 0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, pozițiile afluenților, ale canalelor de desecare, pozițiile riveranilor și denumirea acestora etc.; (iii) profilele de urmărire a evoluției geomorfologice a albiei minore în secțiunile critice (eroziuni, divagări) etc. (3) Datele și materialele hidrologice cuprind: ... a) chei limnimetrice măsurate (actual) atât la posturile hidrometrice, cât și în alte secțiuni caracteristice ale albiei (baraje, prize etc.); ... b) valorile debitelor maxime anuale cu probabilitatea de dep��șire de 80%; ... c
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]
-
în zona lor de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui, dându-i o formă de pâlnie. Dezagregarea activă pe versanții lipsiți de vegetație, șiroirea și scurgerea în pânză, care transportă sfărâmăturile de roci, migrările laterale ale uedurilor, permit
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
care 20 au peste 1500 km lungime fiecare. Între Manaus și Anzi, Amazonia are forma unei pâlnii largi de 2 000 km, limitată la sud de Madeira și la nord de Rio Negro. Panta foarte scăzută în această parte favorizează divagarea apelor, formând un păienjeniș de meandre, brațe moarte, grinduri instabile. Lățimea apelor Amazonului propriu-zis are 2 km la Iquitos și 5 km către Manaus, iar adâncimea apei între 20 și 50 m. În aval de Manaus, datorită apropierii podișurilor Guianei
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
de ha. Orașul este situat pe o terasă înaltă de 260 m, deasupra văii Ialomiței, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei, care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă și monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice. Săpăturile arheologice efectuate pe
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
fir, având lărgimea de 60-100 m. Din punct de vedere morfologic, valea Argeșului prezintă o albie bine individualizată față de zona de câmpie, cu maluri de 2-6 m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km. în zona de divagare din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa par coeur, citează din ele și mai târziu, în ”Divagări utile” (apud Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25). Un merit deosebit în conservarea și verificarea ulterioară a manuscriselor literare îl are profesorul băcăuan și literatul Grigore Tăbăcaru, primul său biograf (în 1924
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa "par coeur", citează din ele și mai târziu, în „Divagări utile” (apud Constantin Călin, "Cronologie - Bacovia," în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25). Numele pe care le-a folosit la semnarea diverselor articole au fost: Stephan Petică, Trubadur, Erics, Caton, Senez, P. Stiopca, Sapho, Sentino, Fanta-Cella, M.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
puțin peste 100 m. La poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
extinderii conului de dejectie al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături. Repere geografice în țară: Repere geografice în străinătate: Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general apă puțină, seaca cu ușurință, în schimb se umflă în timpul averselor. Râurile principale reușesc să-și mențină albii stabile pentru perioade îndelungate de timp, dar aproape totdeuna sunt deviate pe una din lațurile conurilor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]