596 matches
-
nimeni nu va ști să mio spună“ (II, 62). Așadar, nenumărate întrebări și - în cele din urmă - nimic sigur, nici un criteriu demn de luat în seamă. În definitiv, întrebarea privește o chestiune dificilă, hermeneutică, anume granița dintre visele cu sens divinatoriu și celelalte. Cum s-ar putea deosebi între ele? Dar între interpretările de încredere și cele false? Cine ar putea să te asigure de prezența celor dintâi și să te ferească de cele din urmă? 72 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
savante. Căci atras de unele doctrine în vogă, omul caută săși justifice rațional credințele sale excen trice. Caută să le ofere o anume legitimitate, încât uzează de explicații dintre cele mai stranii. Cu privire la vise, stoicii sunt siguri de puterea lor divinatorie. Numai că argumentele pe care le aduc sunt adesea contradictorii. Nuși mai pun întrebări cu privire la realitatea și limitele acestei puteri, nici cu LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 71 privire la amestecul celor veridice cu iluzia însăși. Ignoră faptul că omul care visează
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nimeni nu va ști să mio spună“ (II, 62). Așadar, nenumărate întrebări și - în cele din urmă - nimic sigur, nici un criteriu demn de luat în seamă. În definitiv, întrebarea privește o chestiune dificilă, hermeneutică, anume granița dintre visele cu sens divinatoriu și celelalte. Cum sar putea deosebi între ele? Dar între interpretările de încredere și cele false? Cine ar putea să te asigure de prezența celor dintâi și să te ferească de cele din urmă? 72 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
privește fizica ocultă, statica, dinamica și cinematica, astrologia sau biologia ezoterică și studiul spiritelor din natură, zoologia hermetică și astrologia biologică. Adăugați cosmognozia, care studiază astrologia, Însă sub aspect astronomic, cosmologic, fiziologic, ontologic, sau antropognozia, care studiază anatomia omologică, științele divinatorii, fiziologia fluidică, psichurgia, astrologia socială și hermetismul istoriei. Pe urmă sunt matematicile calitative, adică, știți mai bine ca mine, aritmologia... Însă cunoștințele preliminarii ar postula cosmografia invizibilului, magnetism, aure, somnuri, fluiduri, psihometrie și clarviziune, și, În genere, studiul celorlalte cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
somnuri, fluiduri, psihometrie și clarviziune, și, În genere, studiul celorlalte cinci simțuri hiperfizice - ca să nu mai vorbim de astrologia horoscopică, aceasta-i deja o degenerare a științei atunci când nu-i efectuată cu precauțiile cuvenite, și apoi fiziognomica, lectura gândirii, arte divinatorii (tarot, cheia viselor), până la treptele superioare, cum sunt profeția și extaza. S-ar cere informații suficiente despre mânuirea fluidelor, alchimie, spargirie, telepatie, exorcism, magie ceremonială și evocatorie, teurgie de bază. Pentru ocultismul propriu-zis aș recomanda explorări În domeniile Cabalei primitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu parcelele sale, cu bisericuța-capelă, cu gropnițele, cu sepulcrele, cu monumentele singuratice, cu movilele, copacii, crucile și mausoleurile, este nimbată darnic de o aură cerească clară, dulce, caldă și sublimă, ca mierea de lotus! Se instaurează o liniște... O încremenire divinatorie... O armonie de dincolo de contingent! Ca un lințoliu ud, din cețuri și din rouă, după uragan. Ca un lințoliu de tăcere imens, alb și curat. Lințoliul mării a învăluit Corabia Păcatului și pe Moby Dick! Fecioară prea-sfântă, am scăpat, oare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
necruțătoare. Desigur, transcendența nu se ofilește dar revelația ei se reascunde în enigma propriei departajări de imanent. Ne-desprinderea statuii religioase din fundalul ei grosier atenționează credinciosul că revelația trebuie asumată neîntârziat ea ne-menținându-se în timp ci doar punctându-l divinatoriu. Aici basorelieful indică nu atât chemarea zeului cât stringența ascultării și urmării sale, nu atât dăruirea divină cât imedialitatea survenirii unui nou moment de ruptură, de sfâșiere metafizică în care omul cade sub condiția pasului temporal spre moarte iar transcendența
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
care el dispune înainte de joc și cea pe care o va poseda după joc, relațiile sunt aleatorii. În mileniul al treilea se trimite la valoarea estetică din ce în ce mai rafinată a probelor sportive. Pe de altă parte, în sport se manifestă arta divinatorie, semnificativă în competiție, întrucât problema norocului, a hazardului/alea interesat întotdeauna sportivii, de aceea norocul reprezintă o fațetă a adorației pentru divinitatea secretă, fie în funcție de selecție, fie depinde de alegerea culoarului sau a ordinii intrării, mai ales de controlul situației
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
orizontal și vertical, cu valoare de obiect misterios, magic, dodecaedru. Nu este nimic surprinzător în faptul că aceste obiecte misterioase au servit unor operațiuni magice sportive. Ispita trecerii de la cunoaștere la putere este constantă. Folosirea în scopuri magice, operatorii sau divinatorii, reprezintă o pervertire obișnuită a simbolului sportiv. Valoarea antică și profundă a simbolului cifrelor trebuia să călăuzească sufletul spre o imagine mistică a lucrurilor, este răstălmăcită în scopuri de dominare. Cercul magic al stadionului este un cerc de protecție de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-se inspirat de Dumnezeu și primind o revelație sau un mesaj divin fără ajutorul tehnicilor mantice deductive, transmite conștient acest mesaj unui destinatar uman (Weippert, 1988, pp. 289-290). Această definiție a profetului face distincție netă între inspirația profetică și activitatea divinatorie (tehnica deductivă); trebuie remarcat însă că avem aici o distincție modernă ce nu este prezentă nici în textele biblice, nici în cele din Orientul Antic în general, pentru că în aceste culturi antice, comunicarea voinței divine putea fi făcută de mulți
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în general, două forme de comunicare între Dumnezeu și om: pe de o parte, profeția, înțeleasă ca o comunicare inspirată direct de Dumnezeu, iar pe de altă parte, divinația, văzută ca un proces de tip deductiv obținut prin tehnici specifice divinatorii, precum extispiciul, examinarea fumului, vărsarea uleiului etc. După cum am specificat aluziv puțin mai înainte, această distincție răspunde unor principii de clasificare moderne, deoarece în culturile din Orientul Antic vaticiniul divinatoriu, oracolul profetic, somnul etc., toate sunt perfect licite și substanțial
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ca un proces de tip deductiv obținut prin tehnici specifice divinatorii, precum extispiciul, examinarea fumului, vărsarea uleiului etc. După cum am specificat aluziv puțin mai înainte, această distincție răspunde unor principii de clasificare moderne, deoarece în culturile din Orientul Antic vaticiniul divinatoriu, oracolul profetic, somnul etc., toate sunt perfect licite și substanțial echivalente pentru a cunoaște voința divină. Din 1Sam 28,6, care afirmă că, după moartea lui Samuel, Yhwh nu „a răspuns” „consultării” lui Saul „nici prin vise, nici prin ûrîm
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care vor fi înlăturate de Yhwh; în schimb, Ier 27,9 îi pune la un loc pe profeți, ghicitori, visători, magi și vrăjitori ca specialiști care proclamă oracolele divine. În ciuda acestui fapt, Biblia critică, deseori, foarte polemic divinația comparând practicile divinatorii cu cele mai necuviincioase forme de idolatrie păgână (Dt 18,9-11; 2Rg 17,17). Nu e însă niciun dubiu că această aspră polemică, tipică scrierilor deuteronomiste, trădează chiar practica efectivă a divinației în vechile regate ale lui Iuda și Israel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
această aspră polemică, tipică scrierilor deuteronomiste, trădează chiar practica efectivă a divinației în vechile regate ale lui Iuda și Israel. Mai multe pasaje biblice, în ciuda faptului că sunt elaborate literar, dovedesc obiceiul de a-l consulta pe Yhwh prin tehnici divinatorii de tip sacerdotal, cu ajutorul ēfōd-ului (1Sam 30,7-8 și 14,18 după Septuaginta) sau a ûrîm și tummîm; prin urmare, se practica divinația în sanctuar (Jud 20,26-27) prin tragerea la sorți (1Sam 14,41-42), prin vise (Jud 7,13-14
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sau a ûrîm și tummîm; prin urmare, se practica divinația în sanctuar (Jud 20,26-27) prin tragerea la sorți (1Sam 14,41-42), prin vise (Jud 7,13-14) și chiar prin evocarea spiritelor morților (1Sam 28,3-19). Existența efectivă a practicii divinatorii răspândite în timpul perioadei antice a religiei ebraice se observă clar din critica permanentă împotriva sa până în perioada postexilică târzie. De fapt se întâlnește din plin în cărțile profeților scriitori precum Ieremia (Ier 29,8), Ezechiel (Ez 13,6-9.23), Zaharia
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pozitiv sau negativ cererii. Spre deosebire de ceea ce găsim în culturile învecinate, Biblia aduce puține exemple concrete despre modul de desfășurare al practicilor mantice, limitându-se - după cum am afirmat mai sus - să le combată. Un exemplu biblic de procedeu mantic este consultarea divinatorie prin ēfōd atribuită lui David în 1Sam 23,9-12 unde Dumnezeu răspunde afirmativ sau negativ la întrebările lui. Un procedeu asemănător se găsește și în mai sus citata tragere la sorți în 1Sam 14,40-42. Un indiciu în favoarea existenței extispiciului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care regele putea recurge la divinație erau multe și adesea identice cu cele pentru care se adresa unui profet. Înainte de a da curs unei bătălii era necesar să verifice dacă dorința sa se bucura de favoarea divină; prin urmare, consultarea divinatorie a voinței divine era o pregătire necesară pentru bătălie (1Sam 23,12; 1Rg 22,4 ș.u.; 2Rg 3,11). Un alt pasaj instructiv este cel care povestește lupta dintre Saul și filisteni: „Saul a zis: «Să coborâm după filisteni
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
da în mâna lui Israel?». Dar nu i s-a răspuns în ziua aceea” (1Sam 14,36-37). Acest pasaj biblic descrie întrebările lui Saul după procedeul tipic binar, adică din răspunsul după modelul favorabil/nefavorabil specific extispiciilor și altor tehnici divinatorii similare, dar în acest caz răspunsul oracular este ambiguu, probabil pentru că semnele favorabile și cele defavorabile echivalau și voința lui Dumnezeu nu a putut fi înțeleasă. Dorința de a cunoaște consecințele unei boli constituia o altă ocazie frecventă când se
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
țară pe toți necromanții (2Rg 23,24). Deși în ambele povestiri despre domnia regelui nelegiuit, Manase, și despre regele evlavios, Iosia, se simte efectul elaborării literare și teologice, nu sunt motive juste să ne îndoim de răspândirea efectivă a practicii divinatorii în timpul domniei lor. Ceva asemănător acestei practici se poate deduce din povestirea 1Sam 28,3-25 și din acuza din Is 8,19-20. În definitiv, deși nu putem considera că mărturiile biblice sunt descrieri istorice precise ale practicii necromanției, este foarte
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Is 8,19-20. În definitiv, deși nu putem considera că mărturiile biblice sunt descrieri istorice precise ale practicii necromanției, este foarte plauzibil ca în situații limită, precum atacurile militare, sau în absența răspunsurilor care au avut loc prin alte practici divinatorii, să fi existat în Israelul antic practica de a invoca morții pentru a le cere un oracol. Magia Până acum câteva decenii, pe baza teoriilor istorico-religioase (precum cea a lui James Frazer) derivate din ideile evoluționiste ale secolului al XIX
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
5), ci și, indirect, de versiunea greacă a Septuagintei, care traduce de două ori termenul refă’îm cu grecescul iatroi, „vindecători” (Is 26,14 și Ps 88,11). După cum am menționat anterior (cf. Cap. 5, pp. 88-89), conform acelei practici divinatorii numite necromanție, cei morți puteau fi uneori obiectul interogațiilor oraculare (cf. Tropper, 1989). Această practică atestă credința în posibilitatea ca defuncții să rămână, în anumite limite, în legătură cu cei vii. În concluzia acestui paragraf despre moarte și viața de după moarte, mi
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ales, vom respecta libertatea lui Dumnezeu, și nu vom încerca să-l punem în slujba scopurilor noastre. Pe buzele noastre cuvântul «Dumnezeu» trebuie să devină o binecuvântare și nu o blestem. Prin urmare, aceste porunci interzic orice formă de artă divinatorie sau de magie, de blasfemie sau de sperjur. Libertatea și ordinea în rugăciune Folosim corect numele lui Dumnezeu atunci când ne rugăm. Porunca a doua ne obligă să ne rugăm. În același timp, ne lasă o mare libertate în modul de
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
-sii. Și trăsese concluzia că totul se reducea la o chestie de interpretare. Dacă erai În căutare de inorogi roșii, nu-ți trebuia mult ca să Începi să-i vezi peste tot. La fel, dacă exista vreodată vreo legătură Între materialul divinatoriu - fie că era vorba de cești de cafea sau plumb turnat - și procesul de interpretare, aceasta nu era mai adâncă decât cea dintre deșert și luna din deșert. Deși cea de-a doua avea nevoie de primul ca decor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca să înviorez conversația mi-am luat un aer în același timp solemn și vesel ca să-i anunț că le voi face mâine o mare surpriză, Și apoi, Ești în stare să ghicești care a fost răspunsul mamei mele, Darurile mele divinatorii nu bat așa departe, M-a întrebat dacă marea surpriză e că se vor muta cu mine în Centru, Și tu ce-ai spus, Că nu, că, până la urmă, n-are rost să păstrez surpriza pentru mâine, află atunci, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
adică, de interesul nostru. În aceste condiții ideale, unitățile umane vor deveni extrem de eficiente și, poate, chiar vor merita să le păstrăm. Ah, și Încă ceva: dorința de a trăi poate fi reglată prin plasarea unei credințe totale În sistemul divinatoriu al superstițiilor. Acest lucru se Întîmplă deja și fără intervenția noastră. Mulți oameni sînt deja parțial ghidați de numerologie și alte mecanici oraculare, de la cărțile de tarot pînă la cititul În cafea. Diavolul scrîșnește din dinți. Și unde mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]