168 matches
-
de reproducere, chiar sub limita de substituție a generațiilor fapt ce apare evident În ultimul deceniu al secolului al XX-lea. În plus a produs modificări semnificative și altor parametri strâns legați de fertilitate cum ar fi: scăderea nupțialității, creșterea divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lovit Întotdeauna familia, uneori În chip năpraznic, perturbând grav mediul intim În care copilul se naște și se dezvoltă. Toate aceste aspecte se constituie În tot atâția factori de risc social și conduc invariabil la scăderea nupțialității, scăderea natalității, creșterea divorțialității, abandonul și copiii străzii ca fenomene sociale ce au impus crearea unor instituții specializate pentru a-i limita efectele. Cu toate acestea familia a rezistat vicisitudinilor vremurilor pentru simplul motiv că Întemeierea ei se bazează pe rațiuni biologice pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o anumită tradiție a familiilor numeroase de la sate. III. 2.2. Componentele bilanțului natural al populației III.2.2.1. Natalitatea Natalitatea reprezintă un parametru geodemografic esențial în dinamica unei populații. Un rol determinant în evoluția natalității îl joacă nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea. Nupțialitatea- reprezintă un factor important al creșterii populației. Ea este influențată de cauze economice,demografice,sociale,psihologice. Se știe că în România există o viteză sporită de încheiere a căsătoriilor, indicele celibatului fiind redus,deoarece există o viață
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
11,6‰ (in 1992) la cca. 4‰ (în 2002),indicele de nupțialitate înregistrând o scădere tot mai mare (in 1996- 6,6‰ ; in 1999- 4,9‰; in 2002-4,1‰). Acest recul se datorează reducerii resurselor materiale necesare întemeierii tinerelor familii. Divorțialitatea este un factor important ce influențează natalitatea și, respectiv,sporul natural. În societatea tradițională românească era mai puțin prezent,dar în ultimii ani a început să înregistreze valori tot mai mari, datorită unor factori economici, sociali, psihologici. Mai grav e
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
factori economici, sociali, psihologici. Mai grav e că tendința de creștere a acestui indicator înregistrează un raport invers proporțional cu cel al nupțialității. În timpul societatii bazate pe planificarea centralizata, autoritățile au intervenit prin legislație,pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cel al nupțialității. În timpul societatii bazate pe planificarea centralizata, autoritățile au intervenit prin legislație,pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest indicator demografic a avut valoarea 0‰, exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu anul 1990 divorțialitatea creste brusc, ajungând la valoarea de 0,9‰ (in 1991), apoi, pana
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest indicator demografic a avut valoarea 0‰, exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu anul 1990 divorțialitatea creste brusc, ajungând la valoarea de 0,9‰ (in 1991), apoi, pana in 2002, înregistrează valori intre 0,2‰si 0,7‰. La fel ca și alți indicatori demografici, divorțialitatea este influențată de standardul economic redus, de lipsa anumitor valori
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu anul 1990 divorțialitatea creste brusc, ajungând la valoarea de 0,9‰ (in 1991), apoi, pana in 2002, înregistrează valori intre 0,2‰si 0,7‰. La fel ca și alți indicatori demografici, divorțialitatea este influențată de standardul economic redus, de lipsa anumitor valori morale, de lipsa educației sexuale, de gradul de educație,de numărul de copii dintr-o familie etc. Acestor cauze de natura psio- sociala, ce au determinat creșterea numărului de divorțuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de numărul de copii dintr-o familie etc. Acestor cauze de natura psio- sociala, ce au determinat creșterea numărului de divorțuri li s-au adăugat si cele de natura juridica, prin simplificarea procedurii de divorț. Totuși, valorile mai mici ale divorțialității din mediul rural față de cele din mediul urban (ex: in orașul Iași, indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au determinat creșterea numărului de divorțuri li s-au adăugat si cele de natura juridica, prin simplificarea procedurii de divorț. Totuși, valorile mai mici ale divorțialității din mediul rural față de cele din mediul urban (ex: in orașul Iași, indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
care și-a împărțit preocupările între viața profesională și cea de familie. Astfel, independența socială și economică dobândită a avut și efectul negativ al unei implicări mult mai reduse în viața de familie, în educația copiilor și frecvent a impulsionat divorțialitatea. Pe fondul acestei transformări și a incidenței alarmante a violenței în familie (de regulă față de femei și copii), autoritatea familială și-a redus rolul educativ, apărînd astfel grave deviații de la un comportament normal, fapt care afectează în primul rând adolescenții
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
-i înțelege. Familia este o valoare foarte importantă pentru români, oamenii necăsătoriți, de pildă, sunt percepuți ca fiind nefericiți, iar tinerii după vârsta de 25 de ani sunt presați de familia lor și de către cei apropiați să se căsătorească. Rata divorțialității în România este mai mică decât media europeană, în anul 2002, de pildă, în țara noastră s-au destrămat 19,1% dintre căsătorii, în timp ce în Suedia mai mult de jumătate dintre acestea s-au sfârșit printr-un divorț (54,9
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mică decât media europeană, în anul 2002, de pildă, în țara noastră s-au destrămat 19,1% dintre căsătorii, în timp ce în Suedia mai mult de jumătate dintre acestea s-au sfârșit printr-un divorț (54,9%). Rate foarte crescute ale divorțialității au fost înregistrate și în Belarus (52,9%), Finlanda (51,2%), Statele Unite (45,8%), Marea Britanie (42,6%) etc. O altă particularitate a familiei românești este aceea că preia o parte din funcțiile pe care ar trebui să le exercite statul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Ortodoxă Română a reacționat în mod repetat: legalizarea prostituției și traficul de ființe umane. Ele sunt completate cu alte probleme feminine și sociale, cum ar fi concubinajul (problemă socială față de care Biserica a luat poziție în mai multe rânduri), fenomenul divorțialității și cel al monoparentalității. Dintre toate, violența domestică se distinge ca o problemă cu efecte sociale și moral-spirituale profunde. Capitolul X din lucrare oferă argumente convingătoare în acest sens. Un conținut original și special al cărții este adus de partea
[Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
proceselor sociale obiective care au antrenat o serie de modificări la nivelul structurii și funcțiilor familiei. Cele mai semnificative dintre acestea sunt: Angajarea femeilor în activități extrafamiliale și efectele asupra nivelului fertilității, asupra dimensiunilor economice și socializatoare ale familiei, creșterea divorțialității. Procesul de mobilitate teritorială care a diversificat modelele de viață familială, lărgirea ariei de selecție a partenerului conjugal și realizarea unor frecvente căsătorii exogame geografic. Urbanizarea și modernizarea care au contribuit la interferarea modelelor familiale urbane și rurale tradiționale și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
grupare în teritoriu a obiectelor cu funcțiuni identice, complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt urmărite la nivelul stărilor fiziologice, psihologice, sociale și demografice, stări de oboseală, satisfacție, sănătate, coeziune familială, relații de vecinătate, mobilitate locativă, migrație, nupțialitate, divorțialitate, morbiditate, reușită și eșec, devianță etc.) și al activităților (de producție, de utilizare a timpului, de creștere și îngrijire a copiilor, de transformare a mediului construit de către utilizatori etc.). Principalele variabile de control în analiza efectelor sociale ale mediului construit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
influiențează și/sau se intercondiționează reciproc: capacitatea de a avea și menține legături matrimoniale poate fi foarte bine expresia unor forme ușoare de boală, după cum un curs defavorabil cu multiple recăderi al maladiei ar putea fi realizat și independent de divorțialitate. Cert este că această relație este una statistică în care indicii de corelație pozitivă (respectiv negativă) sunt semnificativi din punct de vedere statistic (indice de corelație /tau = 0.75). Gradul de socializare apreciat prin capacitatea subiectului de a întreține sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
37% în Franța, 34% în Marea Britanie (G. Bock, 2002, p. 319). Ca tendințe generale, în Europa, în dinamica familiei se pot observa creșteri ale vârstei medii la care oamenii se căsătoresc, ale vârstei la care au copii, o creștere a divorțialității și o creștere a ponderii nașterilor în afara căsătoriei legale. Scade rata natalității și a numărului mediu de copii. În acest context, în a doua jumătate a secolului trecut, numărul familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]