2,116 matches
-
întreg corp de doctrine infinit respectabile, însă care, născute dintr-o exigență etică, operează o confuzie ucigătoare între valorile etice și valorile estetice și culturale", eticul fiind limbajul rațiunii, esteticul - al iraționalității lirice. Incompatibilitatea dintre "etic"- în înțelesul specific de "doctrinar" și "rațional", "abstract", vehiculat nu cu suficiente nuanțări de eseistul-filosof Fondane, și "estetic", iese în relief în chip decis aici. Și ea îi apare confirmată, în chipul cel mai drastic, de tacticile și strategiile sovietice în teritoriul spiritual, prelungite până în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
scurt contextul istoric (precizat de altfel și la începutul filmului), care mi se pare esențial pentru justa apreciere a lungmetrajului. În primul rând, Partidul Comunist Italian, care fusese exclus de la guvernare din 1947 deși devenea din ce în ce mai popular, nu era unul doctrinar și inflexibil, ba chiar își afirmase încă din deceniul șase afilierea la principiul pluralismului democratic. În al doilea rând, departe de a le fi adversar, Aldo Moro era favorabil includerii acestui partid într-un nou guvern, iar președintele comuniștilor cerea
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
amator, sculptorul amator, cîntărețul amator ș.a.m.d. nu mai erau nicidecum acei oameni care iubeau, spre a fi consecvenți cu etimologia, expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalțe, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele festival Cîntarea României, și acesta o adevărată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcină de partid și chiar predeterminare metafizică
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
Scopul științific al manifestării și, în consecință, al apariției acestui volum a fost confruntarea de idei și abordări între istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate și comentate, printre altele, în studiile semnate de Ioan-Aurel Pop (Îl Cristianesimo presso i Romeni - tra Occidente e Oriente) și Veronica
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
într-un climat caracterizat prin pluralitatea opiniilor ce au latitudinea de-a se confrunta, însă nu și pe aceea de a-și suprima unele altora dreptul la expresie. Neșansa lui Nae Ionescu, o neșansă istorică, a fost interferența posturii sale doctrinare cu postura politică a extremei drepte, care și l-a revendicat în calitate de patron ideatic și ale cărei violențe (ivite, totuși, să reamintim, în cea mai mare și mai teribilă parte, după moartea filosofului) aruncă o umbră asupra numelui său. Dar
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
diversele lor încrengături. Ba mai funcționa chiar și un Salon al tineretului pentru că, după logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori,,. Și ciclul acesta căpătase în timp aerul unei fatalități aproape cosmice. Premiile se dădeau și ele în
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
confisca și a-l manipula. Pe Schiller l-au invocat cu vârf și îndesat naționaliștii, din optica lor el ar fi exprimat esența cugetului teutonic, fiind indestructibil atașat de miturile fondatoare, de cântecul Nibelungilor. Nu mai prejos l-au revendicat doctrinarii nazismului. în 1933 a fost tipărit eseul lui Hans Fabrizius Schiller, camarad de luptă al lui Hitler. Din repertoriul teatrelor în cei 12 ani de stăpânire a barbariei n-au absentat dramele clasice, revizuite, falsificate în maniera propagandei național socialiste
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Voiculescu (tot cu 16), Ion Pillat (cu 12), Radu Gyr (7), Lucian Blaga (19). Aceștia, împreună cu Aron Cotruș (9 poeme), ocupă, pe bună dreptate, aproape jumătate din antologia lui Ion Buzași (p. 173-307). E segmentul temporal, corespunzător perioadei interbelice, și doctrinar, al vocației spirituale consacrate în exegeza noastră critică, cel mai bogat și mai compact. O reticență explicabilă există față de Tudor Arghezi (din poezia căruia Ion Buzași reține numai trei poeme), nu pentru că se situează în afara grupului omogen de la revista "Gândirea
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
dar că � la o adică � le-o tragem comuniștilor folosind propriile lor arme? Și că, în acest scop, ne mai radem ceva din trecut pentru că nu ne convine ce ne-au lăsat comuniștii? Dacă ministrul Culturii ar fi un simplu doctrinar al despărțirii democrației de comunism, asta nu l-ar scuti, ca reprezentant al democrației, să respecte produsele culturale ale comunismului. Însă dl Răzvan Theodorescu vrea, și nu știu de ce, să facă din Biserica Ortodoxă instituția prin care democrația își ia
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
interpretarea lui Cornel Moraru, este un plus de competență în ceea ce numește “recuperarea logicianului și a teoreticianului filozofic”, un contur rotunjit al mentorului Junimii, descifrat holografic, lecturat, în același timp, “ca un scriitor, nu doar ca un «îndrumător» sau «teoretician» doctrinar. El este la fel de mare prozator ca, dintre contemporani, Caragiale și Creangă, doar că scrie o proză de idei, nu de ficțiune. Poate că formula «criticii latente», de care vorbea N. Manolescu, ar trebui extinsă la totalitatea operei criticului, pentru a
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
a izbutit să-i supere în cele din urmă și pe capitaliști și pe comuniști, deopotrivă. Pe de altă parte, este adevărat că mult timp absolutismul - monarhic și religios - s-a întemeiat pe teoria dreptului divin, asumându-și astfel geneza doctrinară din absolut. Există și astăzi reminiscențe de legibus solutus în special în fundamentalismele religioase, dar nimeni nu mai- ia azi în serios această justificare. În fapt, trei sunt punctele de tangență cu absolutul, și mai multe nu s-au evidențiat
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
obiect este unirea (ἀνάχρασις) sufletului cu Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, op. cit., p. 310. footnote>. Totuși, Și prin inducție, percepția gregoriană asupra „înălțării spirituale” (prefigurată, oarecum diferit, în „In inscriptiones Psalmorum”, „De vita Moysis” Și „In Canticum canticorum”) sugerează o evoluție doctrinară Și o profunzime a vieții fiecărui creștin în decursul timpului. Stadiile creșterii spirituale sunt, în nu mai mică măsură, niveluri ale elevării doctrinare<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
prefigurată, oarecum diferit, în „In inscriptiones Psalmorum”, „De vita Moysis” Și „In Canticum canticorum”) sugerează o evoluție doctrinară Și o profunzime a vieții fiecărui creștin în decursul timpului. Stadiile creșterii spirituale sunt, în nu mai mică măsură, niveluri ale elevării doctrinare<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song”, în Modern Theology, Vol. 18, Nr. 4, October, 2002, p. 437. footnote>. Dezvoltând ideea de mai sus, Sfântul Grigorie precizează: „... aprinzând ... pofta celui
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
biserică, rolul doctrinal și sfințitor al bisericii după Sfântul Irineu”, în Mitropolia Moldovei, Anul XVI (1940), Nr. 9-10, p. 541. footnote>. Dacă gnosticii nu sunt imaculați din punct de vedere moral, aceasta din cauză că nu sunt nici din punct de vedere doctrinar, de aici rezultând că Biserica este aceea care deține adevărul și, prin urmare, în mod logic aceea care are misiunea de a răspândi harul lui Dumnezeu. În plus, Biserica se găsește sub înrâurirea Sfântului Duh; nu numai întru atât întrucât
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
frângere a unității fiind socotită de antici rodul lucrării diavolului. Este greu de spus când s-au născut Biserica și creștinismul, respectiv dacă putem vorbi despre un creștinism sau mai degrabă despre niște creștinisme la Început. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare (căci fiecare biserică Își avea propriile tradiții, iar bisericile cele mai Însemnate exercitau o influență asupra altora În aceste domenii) Între diferitele biserici nu rupeau koinonia dacă erau socotite compatibile cu credința. Comuniunea se păstra prin schimbul epistolar și vizite
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
pentru toate bisericile, În același timp fiind respinse alte texte, deși se recomandau drept apostolice, este rodul deschiderii Între biserici. La fel trebuia să se Întâmple În alte contexte cu Învățătura creștină; era necesară confruntarea reciprocă, iar deschiderea permitea dezvoltarea doctrinară a bisericilor. Aceasta și pentru că bisericile erau fiecare În parte mândre de propriile tradiții și propriul fundament. Reședințele Întemeiate de apostoli jucau un rol de frunte În acest proces. Un criteriu simplu pentru demonstrarea continuității de la origini era acela de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
fiecare biserică, adică credincioșii care vin de pretutindeni” (Adv. haer. III,3,1-2); ceva mai Încolo oferă lista episcopilor romani. Și Eusebiu din Cezareea elaborează lista episcopilor celor mai Însemnate biserici: Ierusalim, Antiohia, Alexandria și Roma. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare Între diferitele biserici, dacă erau socotite compatibile cu credința, nu rupeau koinonia. Așa de pildă dezacordul asupra datei celebrării Paștilor În veacul al II-lea după unii era socotit lucru grav, În vreme ce pentru alții nu constituia un motiv suficient pentru
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
era autoritatea; faptul de a o informa de tot ceea ce se Întâmpla aiurea era un act de Încredere. Se solicita atât În orient, cât și În occident ca ea să intervină cu autoritate În diferite direcții și asupra unor probleme doctrinare. Afluența de creștini de pretutindeni făcea ca Roma să devină un centru bine informat asupra a ceea ce se Întâmpla și Într-un fel Îi impunea să intervină În comunități Îndepărtate. Acea sollicitudo romană se concretiza deopotrivă pe planul asistenței. Aș
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
pildă Irineu, Adv. Haer. I,10 ; III,4). Cu toate acestea, diferitele formule, atât cele scurte ca și cele lărgite, difereau de la o comunitate la alta. În cursul celui de-al doilea secol ia naștere un alt tip de formulă doctrinară rezumativă, care se regăsește la mulți autori, dar nu este legată de botez; aceasta rezumă credința și Învățătura comunității În care este mărturisită. Tertulian (De praescript. <footnote L. Goppelt, L’età apostolica e subapostolica, Brescia 1986, pp. 173-174. footnote>) oferă
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
regulă a adevărului, regulă a credinței, regulă a pioșeniei etc. Prin urmare avem două tipuri de profesiune de credință: unul structurat pe Întrebări și răspunsuri care se folosea În momentul botezului și un altul care avea forma unei declarații. Formula doctrinară, cu toate că se deosebește la nivel de amănunte de la o biserică la alta, devine și ea o dovadă a credinței desăvârșite și drepte, adică locus-ul În care se regăsesc frații ca frați Între ei și În comuniune cu Dumnezeu, dar totodată
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
izvor și document chiar pentru preoții ce doresc să-și lărgească orizontul profesional sau să-și aprofundeze cunoștințele în mai multe discipline teologice precum Dogmatica, Morala, Liturgica, Studiile biblice (Noul și Vechiul Testament), I.B.U., I.B.O.R. ș.a., din fondul doctrinar al fiecărei materii regăsindu-se citate elemente importante. Ori dacă pentru preoți și teologi este o carte de doctrină, pentru cititorul profan este o reconfortantă sursă de meditație și recreare spirituală. Fără să exagerăm, socotim că deși, de dimensiuni restrânse
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
a nimerit sub pana criticului ca într-un triunghi al Bermudelor, un triunghi nefast de sentimente negative. Antipatia (inexplicabilă, în fond) se ascundea fie sub teoria caducă a unui conservatorism lingvistic perdant (recunoscut ca atare), fie sub masca unei adversități doctrinare dintre "Sburătorul" și "Viața românească", dintre E. Lovinescu și G. Ibrăileanu sau D. Caracostea. Gala Galaction era revizuit din start, de la debut, pentru simplul motiv că valoarea lui fusese legitimată prin Premiul Academiei. În cazul lui Gala Galaction, E. Lovinescu
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
XI. Poetul, se spune, are în vedere “neamul omenesc”, cecitatea celor asupriți și nebunia universală. Încât reducționismul la o singură comunitate națională mutilează înțelesul universal al operei. Mai mult, scrisă la sfârșitul epocii luminilor, când se vădește eșecul marilor idei doctrinare, privind fericirea egalitară a oamenilor, organizația cea mai bună dintre formele statale, Țiganiada ni se relevă ca literatură antiutopică. Într-o formă sau alta, direct sau mascat în alegorie, ideile doctrinare sunt parodiate, pentru că realitatea ori nu le-a primit
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]