13,082 matches
-
românească în limba engleză, deși, conform Bibliografiei, nu are nici o traducere din poezia engleză. Dar, fără îndoială, e mult mai ușor a face observații și mult mai greu a contribui la realizarea unei astfel de lucrări, instrument extrem de util în documentarea multor specialiști sau începători. Romanian Poetry in English Translation. An Annotated Bibliography Census ( 1740-1996) este o lucrare deosebită pentru care autorii merită întreaga recunoștință a tuturor celor care sunt interesați de cultura românească.
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
scurge ficțiunea în locul realității și al biografiei e greu de spus. în primul rând poate din cauză că Japonia din Cinci nori colorați pe cerul de răsărit îmi apare drept o ficțiune seducătoare, un construct sau un simulacru având mirajul vrăjitoresc al documentării și al cunoașterii acestei lumi "străine" chiar din miezul ei. în al doilea rând datorită realității virtuale care, în carte, subzistă oricărei realități obișnuite, personajele construindu-și propriile versiuni de realitate, conform cu modelele lor afective și mintale. Ceea se întâmplă
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
este foarte largă și cu cât mai mulți oameni de cultură de la noi vor fi prezenți în ele, cu atât vom fi mai europeni și din acest punct de vedere. Andrei Cornea se plânge, cu bună dreptate, de dificultățile de documentare pe care le întâmpină cercetătorii români: bibliotecile noastre sunt foarte sărace în comparație cu cele de care beneficiază colegii noștri occidentali și, în mod evident autoritatea publică trebuie să găsească soluții pentru ameliorarea situației. Dar, faptul că avem un handicap serios în
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Dacă avem idei și rigoare în dezvoltările intelectuale, dacă stăpânim cu adevărat textele autorilor pe care-i interpretăm, atunci vom găsi mijloacele prin care să depășim handicapul pe care-l avem mai ales în ceea ce privește literatura secundară. In timpul stăpânirii comuniste documentarea se făcea cu și mai mari dificultăți decât azi și cu toate acestea reușeam cu greu, dar reușeam, să ne ținem la curent cu punctele de vedere exprimate în publicațiile de specialitate din străinătate. Acum avem infinit mai multe mijloace
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de sarea și piperul domeniului investigat. Totuși, portretul adevărat al istoricului literar este altul. Lecturile întinse și minuțioasa documentare sunt numai primul nivel al muncii sale, pragul de la care viziunea sintetică se înalță pentru a relaționa și compartimenta, încadra și explica literatura unei epoci. Informația brută, nesistematizată, este accesibilă tuturor, și e nevoie de o anume hărnicie pentru a
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
valorile universale” (prof. Răzvan Ducan), o carte ce tratează „subiecte importante, unele nevralgice, pe care le abordează temeinic, într-un limbaj cizelat, la care a lucrat mulți ani, cu talent de poet și prozator, cu o uriașă investiție de trudă, documentare, rigoare și sensibilitate, readucând, într-un timp al harfelor zdrobite și al vorbelor reci, căldura unor cuvinte precum patrie, patriotism, iubire de țară” (dr.Valentin Marica). Așteptat cu interes, de către un public avizat și select, a urmat ceea ce prof. Dimitrie
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
folosiți o adresă de email valabilă ca să vă putem contacta. La Off Air de pe 13 și 14 aprilie 2013 va avea loc la Hotel Unirea din Iași și va conține discuții și dezbateri despre menirea unui film, dezvoltarea unui concept, documentare preliminară, rolul actorului sau al personajului într-un material video, produsele pentru televiziune, scurtmetrajele și cinematografia, filmulețele virale și multe altele.
CONCURS: Castiga 2 invitatii la Off Air Iasi [Corola-blog/BlogPost/94645_a_95937]
-
celor doi frați Fu www.thefumusic.com Adam Pacitti - Creator de filme documentare, www.adampacitti.com Mihai Bivol - Manager la http://www.facebook.com/haihaidin 2000 Despre ce discutăm la Off Air? Care este menirea unui film? Dezvoltarea unui concept Documentarea preliminară Rolul actorului sau al personajului unui material video Produsele pentru televiziune Scurt metrajele și cinematografia Filmulețele virale Povești de success ale realizatorilor de material video Experiență utilizatorilor de Internet este în continuă transformare, iar conținutul se axează din ce in ce mai mult
Off Air la Iasi pe 13 si 14 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94661_a_95953]
-
lucrare de acest gen de la noi, geamănă cu Dicționarul scriitorilor români (în patru volume) și cu Dicționarul esențial al scriitorilor români (într-un volum masiv, apărut în 2000), ambele declanșate tot de o inițiativă clujeană. Lucrare ce presupune o vastă documentare și o tenacitate excepțională a elaborării, mai rară pe la noi, Dicționarul... coordonat de Ion Pop a avut un ritm bun al aparițiilor și demonstrează o cuprindere impresionantă a valorilor în timp (din toate epocile) și în spațiu (mai ales din
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
pe alți prozatori în epocă, pe un Al. Ivasiuc de pildă. Boldun se va dispensa de un consilier ale cărui scrupule de legalitate începuseră să-l incomodeze, trecându-l fără avertizare pe Strava pe un post obscur la secția de documentare tehnică a combinatului. De atunci începe năruirea lăuntrică a nefericitului Strava, tulburarea echilibrului psihic, de atunci angoasele, frica de somn (nu vrea să doarmă pentru a evita coșmarurile), semne ale unei nevroze ce pare a fi fără leac. Spuneam că
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
banală a unui destin chiar dacă destinul personal al autoarei răzbate din paginile cărții, aceasta făcînd și farmecul ei. Aglaja a reușit ca prin minime schimbări, prin mici modificări stilistice (dacă pot afirma așa ceva) să metamorfozeze în artă elementele așa-zis „documentare” ale existenței, pe care și le-a luat drept punct de pornire - ceea ce mi se pare fantastic! R. B.: Putem afirma că și-a preschimbat viața în literatură... o viață care în sine a fost românească prin dramatismul, prin hybrisul
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
L’Etoile la plus triste, pe care-l datorăm Sandei Stolojan. Cum se poate conchide, „traiectoriile” Corneliei Ștefănescu sunt multiple, în aparență paralele, dar în fond convergente, întâlnindu-se într-un punct luminos, acela al istoriei literare de nivel superior, documentarea temeinică și multiformă fiind la îndemâna unui spirit critic, probând nu o dată sensibilitate și finețe. Cornelia Ștefănescu, Traiectorii, Editura “Jurnalul literar”, București, 2003, 190 pag. f.p.
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
că piesa e o „melodramă romantică” (adică un fel de Ruy Blas, nu e așa?) în care Delavrancea „nu respectă adevărul istoric”. Actorul a ajuns la concluzia cu pricina nu răsfoind ediția critică Delavrancea în care, în Note, este reprodusă documentarea minuțioasă a scriitorului cînd și-a pregătit piesa. Printre texte era Istoria lui Ștefan cel Mare de N. Iorga, pe care Costel Constantin declară a o fi citit ca să-și prepare rolul. I-a plăcut critica pe care Iorga o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
Al. Săndulescu Nu s-ar putea zice că rafturile bibliotecilor noastre sunt pline de instrumente de lucru, dicționare, enciclopedii, cataloage, bibliografii. Acestea se elaborează, în genere, cu dificultate, cerând uneori decenii de documentare și de sistematizare a materiei. Ele presupun o muncă uriașă, care poate fi efectuată în mod ideal numai de către echipe de specialiști, și ei îndelung exersați. operele individuale, destul de rare, constituie o excepție. De aceea ne bucură când apare câte
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
Ronsard, Rabelais, La Rochefoucauld, despre baroc. Dar opera care l-a consacrat pe Al. C. este Bibliografia literaturii franceze din secolele XVI-XVIII, lucrare impresionantă de 5000 de pagini, comentată astfel de Pavel Chihaia: „...reprezintă un excepțional instrument de lucru, cu documentare exhaustivă, niciodată egalată (...) o realizare pe care numai un cărturar cu erudiția și vocația de explorator al unor domenii uriașe de cercetare ca Al. C. , putea s-o ducă la bun sfârșit.” Foarte legat a fost eruditul român de literatura
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
C.S. - Admirația pentru viața și opera lui Mircea Eliade v-au determinat să veniți în România, în 1981, cu o bursă. Timp de trei luni ați respirat „pe viu” aerul Bucureștiului de care Eliade a fost mai mult decît fascinat. Documentarea în Biblioteca Academiei v-a stimulat entuziasmul, iar rezultatul s-a concretizat în 1988, prin publicarea în S.U.a. a monumentalei The Romanian Roots of Mircea Eliade, 1907-1945 (două volume - 1453 de pagini!) 2) Mulți exegeți (români și nu
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
acest sens. Nu cred că e exagerat să afirm că istoria literară se află în cel mai grav impas din evoluția ei, prin comparație cu critica și teoria literară. Se vede din situația precară a biografiilor, din marile carențe de documentare și de actualizare ale celor care există (în alte părți, ele au creat o adevărată modă, o specie aparte în categoria non-fictivului), se vede din carența monografiilor (conturile nu pot fi considerate încheiate nici pe această linie istoriografică), se vede
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
asupra conjuncturii istorice a apariției curentului. În mod similar, când este vorba de "realismul socialist", prezentarea contextului istoric este făcută mai mult decat sumar, în mai puțin de cinci pagini, Luciano Mallozzi luându-și revanșa însă printr-o foarte bună documentare și o prezentare minuțioasa a filmelor românești din anii �60, inclusiv prin expunerea la finalul cărții a unei cronologii și a unor "schede" (fișe) tehnice a șaisprezece pelicule vizionate de autor însuși, cu sprijinul Arhivei Naționale de Film. Posibilă punte
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
ele și urmele unei prime redactări a dicționarului, oprit în prima formă la 1980 și propus spre editare în 1986, când a fost restituit instituției cu recomandarea de a face modificările conjuncturale. E bine că a fost amânată publicarea, pentru ca documentarea să fie completată ulterior până în 1989, cu sporirea echipei de cercetători. Mi s-a părut însă că intervalul 1981-1989 cuprinde articole redactate în grabă și uneori insuficient documentate (referințele critice sunt în mod cert lacunare). Două cuvinte și despre partea
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
care își împărțeau timpul între Comitetul de Partid al Academiei Române, unde aveau sarcini prioritare, și munca în depozite (verificarea se făcea la raft, nu după cataloage și fișe, care nu ofereau elemente de selecție suficiente). Cu teancurile de etichete D (= documentare) sau S (=secret) în mână, ei stabileau regimul viitor de consultare a cărților, care nu putea fi decât arbitrar. Labilitatea criteriilor privind Ťnocivitateať fiecărei categorii de publicații apare din succesiunea instrucțiilor de epurare, uneori contradictorii." Tentativa de mankurtizare a poporului
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
în plan, se tergiversau cu anii, chiar fiind culese, până la topirea zațului, ca în cazul Dicționarului Scriitorilor Români. Într-o măsură, jurnalul de care vorbim este și unul de creație în linia lui Rebreanu. Autorul își notează frământările, când începe documentarea la romanul întemeierea: "Deocamdată bâjbâi căutând capătul unui fir". }ine un fel de "jurnal de bord", informându-ne când a terminat o carte, Casa fericiților, despre câte pagini a scris pe zi, despre momentele sterile, însă și despre altele spornice
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
lor în cele trei cicluri (Căutarea, Soluția, Discursul), când s-ar fi cerut o dezvoltare mai ramificată și mai complicată factologic. Rememorarea rămâne doar o convenție a speculației științifice. Dacă vreți, Bogdan Brătescu e "furat" de subiect, este prizonierul lui, documentarea minuțioasă asupra imunologiei se vede că l-a captivat serios. Narațiunea s-a transformat prea mult într-o demonstrație de logică științifică, fie și în termenii absolut permisibili ai ficțiunii, și a rămas prea puțin un joc, un pretext narativ
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
Christina merita o pondere mai mare în roman. Altfel, Bogdan Brătescu scrie bine și natural, romanul are și umor, deși nu pe cât ar fi în stare autorul, și, chiar dacă am formulat obiecțiile de mai sus, imaginația speculativă și predispoziția pentru documentare rămâne un mare atu pe care îl avea întotdeauna în fața majorității prozatorilor de azi.
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
parte, pentru a descrie unele experiențe umane atribuite personajelor dumneavoastră, faceți studii de caz pe teren. Care este legătura dintre lumea mitului și intimitatea realului. M.T.: Găsesc că se întîlnesc întotdeauna realitatea cu mitul. De fiecare dată cînd merg pentru documentare pe teren, mă lovesc de mit. Un exemplu: Am vrut să studiez mai îndeaproape pulsul subteranelor metroului parizian. L-am însoțit pentru asta pe un conducător de metro de la un capăt la altul al traseului, întrebîndu-l care sînt, acolo, sub
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
documentații adecvate. Am investit binișor peste cincisprezece milioane, nici nu mai știu exact, pentru a-mi procura cărțile (o spun ca pe o curiozitate) și mi-am rezervat câteva săptămâni de studiu comparativ al edițiilor (și încă nu am încheiat documentarea), pentru a putea face observațiile generale necesare, asupra cărora voi reveni mai în detaliu în cronicile imediat următoare. În acest prim episod mă voi referi la condițiile materiale ale edițiilor, la instituțiile aflate în colaborare și voi face un inventar
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]