234 matches
-
dintr-un slav *deguti, „păcură, catran“ + sufixul - ena (> *degutĕna > degtĕna > dektena); evoluția a parcurs traseul: sl. *Degtena > *Dektena > *Dehtĕna (ca doctor > dohtor), rom. *Dehteana (e > ea, ca în sl. vĕku > veac, sl. delŭ > deal) > Defteana (ht > ft, ca în dohtor > doftor) > rom. Dofteana (e > o sub influența labialei f). Reflexul acestei forme este slav de est (a se compara cu ucr. Dihtjanec). Forma Doftana prezintă reflexul fonetic sud-slav, întîlnit și la alte toponime din zonă (Cîmpina, Prahova, Slănic, nu *Cumpina, *Porahova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a)lalte, ăști(a)lalți, care apar mai ales în postpoziție față de centrul nominal: Nu prea mai are treabă cu copiii ăilalți (www.qmagazine.ro) I se explica sumbru că nu sunt bani la buget pentru a mări lefurile dascălilor, doftorilor și conțopiștilor, așa cum se promisese de ălălalt guvern (www.revista22.ro). Formele adjectivale se întâlnesc în puține contexte la cazurile oblice: Și chiar vreau să vă spun că voi face acest lucru începând de sâmbăta viitoare și probabil și cursul
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
de Paști 1695 lei, îmbrăcămintea boiernașilor de la Curte de Paști 1361 lei, îmbrăcămintea oamenilor M.S. Beizadea 1087 lei, îmbrăcămintea ciohodarilor 2793 lei, îmbrăcămintea Curții 1228 lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în tindă, cuibarul cloștei sub lavița unde dormea gospodarul și leota lui de copii, deși cărțile de școală primară și broșurile împărțite de pomană de misionarii culturali stăruiau a se înțelege un adevăr: „unde nu intră soarele în casă intră doftorul!", dacă există! Iar dacă s-au ivit sate în care ferestrele s-au mai lărgit ori s-au înmulțit, asta, spunea scriitorul, asta se datorează mai mult războiului, pentru că prizonierii întorși din Germania și Austria s-au pus să-și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar icre moi, și după Pommery extra- sec frappé, iar ciucalată fierbinte.. A doua zi, doctorul highlife se vede silit a-i prescrie o cutie și jumătate de capsule de ricin. După fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor mondains aleargă până le iese limba de un cot.”. Un cronicar monden ca Edgar Bostandaki, aparținând el Însuși de high-life, ia pulsul lumii bune din Târgul Mare și Ține mult așteptata rubrică Cum se pitrece la noi... din Vocea zimbrului
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea pe la noi, înlocuia pe medicul ginecolog actual. Activitatea acesteia se rezuma la diverse practici înapoiate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al unei antologii reprezentative. O investigație de această natură ne-a condus spre Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala a lui Nicolae Filimon (1861), Duduca Mamuca a lui B.P. Hașdeu (1862), Noapte bună a lui Duiliu Zamfirescu (1886), Un doftor a lui Ion Agârbiceanu (1905), Haia Sanis a lui Mihail Sadoveanu (1908) sau Soleima (1907) și Copca Rădvanului (1910) pentru a aminti doar două din nuvelele cu parfum oriental ale lui Gala Galaction. Acestea sunt operele ce abordează înainte și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
desprinse din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon prezintă cazul unei nașteri miraculoase. La poarta Împăratului Filip trece un doftor de copii (un astronom foarte Învățat care știa tot), care stabilește o singură condiție pentru ca Împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Romanul lui Alexandru cel Mare a fost compus În Egiptul elenistic În veacul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași; aceștia parte mare simțesc ce ne trebuie, nevoindu-se deodată a și căuta mijloace de ajutoriu. Ce e mai mult? însuși frumoasele noastre au început să sprijonească întreprinderile cele folositoare! De altă parte iară - precum de la anul nou încoace
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ai cum să-i dovedești pe toți. Un dealer de la o casă de pariuri din East St. Louis descria o metodă de obținere a acidului carbolic dintr-o rețetă pentru fenol, ulei aromat și tinctură de opiu. - Îi zic la doftor c-am o mamă În vîrstă care folosește rețeta asta pentru hemoroizi. După ce-ai scurs uleiul, o pui Într-o lingură și o ții deasupra la o flacără. Asta arde fenolul cît ai zice pește. Te ține douăș’patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Sub domniile lui Constantin Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa doftorilor). Angajați de Casa doftorilor, de obștii sau de Spiridonie, medicii au devenit mai numeroși în deceniile următoare și s-au răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa doftorilor). Angajați de Casa doftorilor, de obștii sau de Spiridonie, medicii au devenit mai numeroși în deceniile următoare și s-au răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și Hârlău (1804), Roman (1809
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și Hârlău (1804), Roman (1809), Galați (1810) etc. Administrația sanitară a fost ridicată la un nivel mai înalt prin reunirea Casei doftorilor cu celelalte instituții (Cutia milelor și Epitropia Sf. Spiridon), eveniment petrecut în cadrul reformelor instituite de Kiseleff. Înființarea Comitetului sănătății a creat premisele unei asistențe sanitare mai raționale și extinse. Întreaga Moldovă a fost împărțită în cinci "departamenturi" sau "ocruguri", cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba de înmulțire a semințelor, pregătirea gunoiului pentru îngrășământ, curățirea broderiilor și a cusăturilor în general, doftorii din buruieni, creșterea și îngrășarea porcilor, cum se vindecă zâmbrele (se umflă cerul gurii la cai), cum se pot păstra proaspete ouăle, boli de gură și de picioare la vite (febra aftoasă etc.). Se publicau și atunci diferite curiozități ori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pension: până a fi venit tu toți erau mulțumiți de mâncare și acuma ție îți pute. Dar la tat-tu acasă ce-ai mâncat? Zici că nu aveți pâine destulă, dar pâinea multă nu e bună, face scrofule, întreabă pe doftor! Fiindcă tu ești capul bucatelor și îndemni pe ăilalți la revoluție, n-ai să ieși patru duminici! Amin. M-am uitat împrejur, dar n-a mișcat nimeni, nici un gest de solidaritate! Deși eu fusesem îndemnatul, eu treceam drept îndemnătorul. Deși
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În lumea incultă, care a făcut popularitatea d rului Drasch, făceau mare efect medicamentele acestuia. În special impresiona un purgativ cu materii colorante, care colora în negru materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejecțiile negre, rămâneau entuziasmați și spuneau: Ăsta doftor, iată ce fel de doctorii îți dă, că-ți scoate toată răutatea din trup. Negreala asta e numai boală. Cu timpul, clientela a început să nu mai primească cu atâta favoare medicamentele lui Drasch, mai ales saburul nu mai plăcea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț a debarcat într o bună dimineață în București, a tras la un hotel, a vestit că este doftor și a început să profeseze medicina. bucureștiul în 1871 181 182 bucureștii de altădată Nimeni nu l-a întrebat ce este, de unde vine, dacă este ori nu este, în adevăr, doctor, dacă are diplomă. Și în scurtă vreme și-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul doftorilor și tocmeala lui. Această evoluție vom încerca să o analizăm în cele ce urmează, atât din perspectiva legislației românești în domeniu, așa cum a fost aceasta modificată și - credem - îmbunătățită considerabil în ultimii ani, dar și din perspectiva experiențelor de ordin
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cântec de pușcărie, de „pâr naie“, din care mi-amintesc această singură strofă În chip de Testament al lui Maître François Villon (J’ordonne qu’aprșs mon trépas...): Să mor de-o fi să fie În pat la Filantropie șapte doftori să mă ție Să-mi facă autopsie... NOTĂ A TIMPULUI, SPRE REFLECȚIA MORALIȘTILOR șI conster narea moralizatorilor: Nici un „părinte“ edil, primar sau prefect al orașului, cum nici un „delegat al mahalalei“, ales printre negustorii de seamă ca să elibereze dovezile de moralitate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Stai și povestește, Gherasime! îl îmboldește Ștefan. Luminăția sa Sultanul, ros de podagră, cu încheieturile butuc, se perpelește urlând de durere de pe un divan pe altul ce să mai urce pe cal ca să prăpădească Țara Moldovei și pe "Ghiaurul" ei?!? Doftorii ăi mari roiesc împrejur înspăimântați, cu moartea în suflet; nu știu ce leacuri să-i mai dea să-i ostoiască durerile grozave, să nu mai răcnească la ei "că-i taie, că nu sunt buni de nimica"... Să i-o țină Dumnezău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Din câte se vede, domnii vremii puneau sufletul și umărul la întărirea mănăstirii, dar mai vârtos a spitalului din curtea ei. În acest așezământ, vodă rânduiește în amănunt sarcinle fiecărui slujitor al Spitalului, începând cu „doftorul cel mare”, urmând apoi „doftorul spitalului”, „spițerul” și ceilalți slujbași, cărora le fixează și leafa. Merge până acolo încât spune câte vizite pe săptămână va face „doftorul cel mare”. Zice apoi vodă: „doftorul spitalului...dator să fie a merge câte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Din câte se vede, domnii vremii puneau sufletul și umărul la întărirea mănăstirii, dar mai vârtos a spitalului din curtea ei. În acest așezământ, vodă rânduiește în amănunt sarcinle fiecărui slujitor al Spitalului, începând cu „doftorul cel mare”, urmând apoi „doftorul spitalului”, „spițerul” și ceilalți slujbași, cărora le fixează și leafa. Merge până acolo încât spune câte vizite pe săptămână va face „doftorul cel mare”. Zice apoi vodă: „doftorul spitalului...dator să fie a merge câte de doao ori pe zi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acest așezământ, vodă rânduiește în amănunt sarcinle fiecărui slujitor al Spitalului, începând cu „doftorul cel mare”, urmând apoi „doftorul spitalului”, „spițerul” și ceilalți slujbași, cărora le fixează și leafa. Merge până acolo încât spune câte vizite pe săptămână va face „doftorul cel mare”. Zice apoi vodă: „doftorul spitalului...dator să fie a merge câte de doao ori pe zi, dimeneața odată i la chindie altă dată, să vază pe toți bolnavii și după boala fieștecăruia să-i rânduiască și doftoriile ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sarcinle fiecărui slujitor al Spitalului, începând cu „doftorul cel mare”, urmând apoi „doftorul spitalului”, „spițerul” și ceilalți slujbași, cărora le fixează și leafa. Merge până acolo încât spune câte vizite pe săptămână va face „doftorul cel mare”. Zice apoi vodă: „doftorul spitalului...dator să fie a merge câte de doao ori pe zi, dimeneața odată i la chindie altă dată, să vază pe toți bolnavii și după boala fieștecăruia să-i rânduiască și doftoriile ce se vor căde cu rețete, iar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și după boala fieștecăruia să-i rânduiască și doftoriile ce se vor căde cu rețete, iar fiind trebuință...să fie dator a merge ori zi ori noapte, ca să cerceteze pe bolnav și să-i orânduiască doftoriile.” In cazul în care „doftorul spitalului” nu va putea merge după rânduiala sa, iar „doftorul cel mare” să aibă a merge ca să rânduiască doftoriile bolnavilor.” La începutul acestui așezământ vodă, vorbește despre nevoia de apă a spitalului. Apoi spune: „Deosebită fiind trebuința nu numai pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]