232 matches
-
foarte rău și neplăcut. Pe lângă aceasta se mai adăoga strănutare și răgușeală și apoi boala cădea la piept, producând tuse violentă. Ajun-gînd la stomah, producea un efect atât de violent încît toate deșertările de fiere, după cât s-a constatat de doftori, urma cu mari greutăți. Pe cei mai mulți îi apuca un sughiț sec, împreunat cu cârcei tari, cari la unii încetau în curând, iar la alții țineau mai mult. Trupul, pipăit pe dinafară, nu era tocmai cald, nici se arăta palid, ci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aci apărând un nou cabinet, al cărui prezident e un fost corector de gazetă liberală, devenit director de Credit Mobiliar în Spania; apoi doi advocați, un doctor în medicină, nu profesor de liceu. Oameni inteligenți fără îndoială, buni advocați, buni doftori, buni corectori de gazetă dar, desigur... răi muzicanți. Asemenea oameni par a avea un destin fatal: nu acela de-a rezuma în ei încrederea unei țări, ci de-a escita invidia tuturor foștilor lor colegi, tuturor egalilor lor. Fiece medic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prinos mari și nobile fapte, i-ați adus declamațiuni seci și provocări după masă, fără să vă gândiți că după beție vine deșteptare și că beția cuvintelor e mai periculoasă decât a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al Austriei în salonul Ministerului Afacerilor Străine. Mergi dară d-le Dimitrie Sturza, mergi după obicei, îngenunche-te într-un comunicat umil, cere iertăciune, arde la București ceea ce ai adorat la Iași! Astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui o tradiție. Se poate spune că îi premerge lui Mihail Sadoveanu. Țăranul, cu mentalitatea și obiceiurile, cu superstițiile și credința lui, purtător al înțelepciunii și al virtuților strămoșești, pătrunde acum - într-o lumină idilică - în proza românească (Astronomul și doftorul, Petrea Dascălul). O vână a talentului lui G. se vădește în istorisirile de vânătoare. Ca peste ani la Sadoveanu, personajele, oameni istoviți de alergătură, se dedau, pe la popasuri, unor ospețe îmbelșugate, unde domnește voia bună, se încrucișează vorbe de duh
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon, București, 1908; Maxim Gorki, Nuvele, București, [1908]; Frații
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
originilor latine, o latinizare (prin �de-slavizare"). La Viena, în Transilvania sau la Budapesta, Aromânii en quête de leurs origines au găsit răspunsul! Printre cei care au luat contact cu ideile Școalei Ardelene, cel dintâi a fost Gheorghe (Constantin) Roja, �doftor în spitalul Universității ungurești din Pesta", care publică, în 1808, la Buda (în germană și în greacă) Cercetări asupra Românilor sau așa-numiților Vlahi care locuiesc dincolo de Dunăre, în care, pentru întâia oară, sunt considerați �Traci romanizați" dintr-o �ramură
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Ureche - „Mai apoi, după multă vréme, prepuindu-ș Alexandru-vodă pre Despot, l-au otrăvit pre ascunsu”, făcându-le cunoștință cu un „european” capabil să scape de o toxicatio: „Carelu, dacă s-au priceput într-acesta chip otrăvit, s-au dus la doftori [niște „doftori” de felul celor evocați și în îndreptarea legii - codul valah le zice „vraci” -, pricepuți în prepararea unor remedii, legea de la Târgoviște îi proteja: „[...] fără numai cele ce-au fost cumpărând, de va fi vraci, de ce va avea să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Candachia, fiica marelui logofăt Pătrașcu Șoldan, și apoi cu o fată a hatmanului Orăș105 -, socru al vornicului Moțoc și al lui Vasile Lupu. Simțindu-se otrăvit, boierul „s-au dus la gazdă, avândú ierbi împotriva otravei date de la un doftor priiatin, că aștepta elú una ca acéia de la Gașpar-vodă. îndată au luat ierbi și au început a vărsa otrava cu mare cumpănă de viață”. Gaspar Grațiani, mimând el însuși intoxicarea, a dat vina pe stolnici, „că au fostú bucatele cotlite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
el să-l fie otrăvit”, și, la fel, nu voi mai evoca moartea lui Grigore al II-lea Ghica, otrăvit, în 1752, de un fost medic al sultanului cu o supradoză dintr-un leac; Ghica a murit „rău doftorit de doftorul cel nou Mihail Manu, care, pentru dare multă de bani, i-a orânduit așa-zisa teriacă cerească și i-a cășunat o letargie de moartea”. Căci „lista” ar fi mult prea lungă. Uneori se amestecau și Doamnele Când ajunge cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Știa acest lucru și Miron Costin: „Numai ce au căutat a purcéde Ștefăniță-vodă, și-n cale mergândú, amu de Tighinea aproape, pe Bicŭ, la un sat anume Luțénii, au căzut în boală foarte greu, lungoare, care boală au priceput îndată doftorul că trebuie să i-a sânge, ce n-au ascultat... și adăugându-se boala și ales toamna amu, așea de greu l-au cuprins hierbințeala, cât pănă la Tighinea au strătut frănitic, adică buinguit de hire. Cu chipul ciumei era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au cuprins hierbințeala, cât pănă la Tighinea au strătut frănitic, adică buinguit de hire. Cu chipul ciumei era boala, că i-au ieșit și bolfa la o mână, însă nu era ciuma, ci direaptă lungoare cării boli îi dzic doftorii maligna”. 96. în Călători străini..., vol. III, p. 391. 97. N. Vătămanu, op. cit., pp. 66-78. 98. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 184. 99. Informațiile furnizate de Alex. Lepădatu, (Știri privitoare la istoria țărilor române în Cronologia lui Siglerino
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luni, fie fost bolnav încă mai denainte vréme, al doilea ginerile Mării sale, Scarlat vel păharnic, feciorul pre învățatului și prea știutului marelui dragoman al Porții turcești, al lui Alexandru Mavrocordat, încă de la țară pătimind câtăva vréme, căutându-l cu doftori și acolo cât au fost, iar după ce l-au adus la scaunul Târgoviștii, numai trei zile mai zăcând, poate că mai mult lui Dumnezeu au plăcut decât părinților și tot neamului lui, s-au pristăvit lăsând jale mare foarte jupânesei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în cunoștință de cauză Vică, vecin cu cei puși la cale. Da’ noi i-am mai cere să știe a face ș-un borș de fasole. Când nu era românul ei acasă l-am dus eu cu docarul pe dom’ doftor acasă la ea s-o cate și ea l-a oprit pe doftor până târziu. A dat din pod slănină afumată șa scos băutură. Eu îl așteptam pe doftor afară, dar, când am văzut că se întinde ziafet, nici n-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
i-am mai cere să știe a face ș-un borș de fasole. Când nu era românul ei acasă l-am dus eu cu docarul pe dom’ doftor acasă la ea s-o cate și ea l-a oprit pe doftor până târziu. A dat din pod slănină afumată șa scos băutură. Eu îl așteptam pe doftor afară, dar, când am văzut că se întinde ziafet, nici n-am mai stat. Să ne se bănuiască. Și dacă-i largă la gură
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
românul ei acasă l-am dus eu cu docarul pe dom’ doftor acasă la ea s-o cate și ea l-a oprit pe doftor până târziu. A dat din pod slănină afumată șa scos băutură. Eu îl așteptam pe doftor afară, dar, când am văzut că se întinde ziafet, nici n-am mai stat. Să ne se bănuiască. Și dacă-i largă la gură și nu poate tăcea ! Tot ea a trăncănit în sat despre chiolhan. De unde i-am și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fecior n-am; în el mi-i toată puterea. Oamenii nu mai aveau nevoie nici să-l ferece. După socoteala lui badea Toma, ieșise dintr-însul ca la trei litre de venin verde. Minune și mirare mare era, cât nici doftorii n-au aflat și n-au văzut - cât îs ei de doftori. Fi-le-ar numele uitat, că numai la târguri stau! De ce nu suie și ei la munte ca lupii și ca țapii! Ce să facem acuma cu acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aveau nevoie nici să-l ferece. După socoteala lui badea Toma, ieșise dintr-însul ca la trei litre de venin verde. Minune și mirare mare era, cât nici doftorii n-au aflat și n-au văzut - cât îs ei de doftori. Fi-le-ar numele uitat, că numai la târguri stau! De ce nu suie și ei la munte ca lupii și ca țapii! Ce să facem acuma cu acest om? întrebă cu îndoială badea Toma. Îl văd că e slăbit tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
părea a nu se gândi, Însă, nici să plece, nici să-și găsească un rost. Aștepta, și el, ca și moș Onofrei, Întoarcerea căpitanului. Iar la aflarea veștii că Oană a fost găsit și se află la Suceava sub Îngrijirea doftorilor măriei sale sătenii din Albești au văzut, cu mirare, că Mitruț poate zâmbi. Iar când, În prima săptămână a lui aprilie, mantiile albe ale Apărătorilor apăruseră pe culmea dealului, Mitruț privise cu mirare, punându-și mâna streașină la ochi, și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
săpat moșia ta! RUGA MAMEI fragment Să‐mi plec genunchii iară, Să‐ ți spun iar ce mă doare, Preasfântă născătoare și pururea fecioară! Cu ochiul tău din ceruri, Atoatevăzătorul, Tu mi‐ai văzut feciorul, și mi‐ai văzut necazul... În doftori n‐ am credință... Să‐l pui iar în picioare, Să‐ i rumenești obrazul, La tine‐i cu putință, Preasfântă născătoare. Azi rogu‐mă iar ție, Cum rogu‐mă de‐a pururi La sfânta liturghie... Atâta bogăție 190 Avem și noi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul locul din jurul cișmelei vechi din poarta Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată bună de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mergem încet și bag de seamă că bătrânul privește cu mare luare aminte la niște case mai retrase și, din când în când, mă fură cu coada ochiului...Zâmbește unui gând...La un timp, mă întreabă: Nu ai nevoie de doftor, fiule? Nu, părinte. Da’ de unde până unde mă întrebi de „doftor”? Uite așa mi-a venit mie să te întreb. Până nu-i prin preajmă vreun „doftor” nu aveai motiv să mă întrebi. Așa că vrei-nu vrei, trebuie să-mi spui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
luare aminte la niște case mai retrase și, din când în când, mă fură cu coada ochiului...Zâmbește unui gând...La un timp, mă întreabă: Nu ai nevoie de doftor, fiule? Nu, părinte. Da’ de unde până unde mă întrebi de „doftor”? Uite așa mi-a venit mie să te întreb. Până nu-i prin preajmă vreun „doftor” nu aveai motiv să mă întrebi. Așa că vrei-nu vrei, trebuie să-mi spui despre ce „doftor” îi vorba. Apoi de „dumnealui giupânul Moisi doftorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ochiului...Zâmbește unui gând...La un timp, mă întreabă: Nu ai nevoie de doftor, fiule? Nu, părinte. Da’ de unde până unde mă întrebi de „doftor”? Uite așa mi-a venit mie să te întreb. Până nu-i prin preajmă vreun „doftor” nu aveai motiv să mă întrebi. Așa că vrei-nu vrei, trebuie să-mi spui despre ce „doftor” îi vorba. Apoi de „dumnealui giupânul Moisi doftorul” îi vorba în zapisul întocmit de „Iorga sin răposatului Caraiane ce-au fost vornic de tîrgu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]