130 matches
-
de pescuit 30. Copiere acte 31. Corsetarie 32. Comercializarea câinilor, păsărilor ornamentale, broaștelor țestoase și a altor animale de companie 33. Croitorie 34. Cositorire D 35. Dactilografiere și stenografiere 36. Dărăcit 37. Debitat material lemnos 38. Decoratorie în piele 39. Dogărie 40. Dresura de animale 41. Dulgherie F 42. Fantanarie 43. Fierărie-potcovarie 44. Fotografiere, fotocopiere și fotoceramica G 45. Geamgerie I 46. Instalare, montare, reparare, închiriere de aparate de măsură și control 47. Închiriere de cort și/sau veselă 48. Închirieri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
derulat, placate sau furniruite sau care constau din părți din panouri din fibre sau particule. Fabricarea cutiilor și ambalajelor din lemn armat. Fabricarea elementelor de cutii și ambalaje, de boxpaleți, paleți și accesorii. 254.2 Prelucrarea lemnului și lucrări de dogărie Prelucrarea lemnului pentru dogărie, doage, butoaie etanșe pentru lichide și alte lucrări de dogărie 255 Fabricarea altor articole din lemn (cu excepția mobilei) 255.1 Fabricarea diferitelor obiecte din lemn Fabricarea mulurilor, baghetelor aurite, decorate, gipsate; ramelor pentru tablouri și oglinzilor
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
sau care constau din părți din panouri din fibre sau particule. Fabricarea cutiilor și ambalajelor din lemn armat. Fabricarea elementelor de cutii și ambalaje, de boxpaleți, paleți și accesorii. 254.2 Prelucrarea lemnului și lucrări de dogărie Prelucrarea lemnului pentru dogărie, doage, butoaie etanșe pentru lichide și alte lucrări de dogărie 255 Fabricarea altor articole din lemn (cu excepția mobilei) 255.1 Fabricarea diferitelor obiecte din lemn Fabricarea mulurilor, baghetelor aurite, decorate, gipsate; ramelor pentru tablouri și oglinzilor; barelor rotunde, răsucite și
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
particule. Fabricarea cutiilor și ambalajelor din lemn armat. Fabricarea elementelor de cutii și ambalaje, de boxpaleți, paleți și accesorii. 254.2 Prelucrarea lemnului și lucrări de dogărie Prelucrarea lemnului pentru dogărie, doage, butoaie etanșe pentru lichide și alte lucrări de dogărie 255 Fabricarea altor articole din lemn (cu excepția mobilei) 255.1 Fabricarea diferitelor obiecte din lemn Fabricarea mulurilor, baghetelor aurite, decorate, gipsate; ramelor pentru tablouri și oglinzilor; barelor rotunde, răsucite și cu mâneci; utilajelor și părți de utilaje din lemn; lemnului
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de carte, primele școli în comună apărând abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot sfârșitul secolului al XIX-lea a adus un impuls industriei lemnului, mulți localnici angajându-se
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
un grec pe nume Enache Persescu a achiziționat și el pământuri de la moșnenii din zonă. În timp aceștia au devenit clăcași pe moșia Bâsca-Gura Teghii, din care motiv ei nu au mai putut crește vite și au început să practice dogăria, vânzând butoaie, putini și hârdaie de brad în târgurile de la Buzău și Mizil; meșteșugul s-a păstrat până în anii 1943, pierzându-se din cauza industrializării—mulți localnici s-au angajat la Societatea Forestieră „Göetz”, care se ocupa cu exploatarea lemnului la
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea descrie universul unui atelier de dogărie din Alger, neputința lui Yvars de a reuși să dea un sens vieții sale în ciuda faptului că formează un cuplu armonios, precum și spiritul de solidaritate al muncitorilor în lupta împotriva patronului lor, în care își pierd orice urmă de compasiune
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
pentru el o economie. Nereușind să-și rezolve doleanțele, dogarii sunt nevoiți să se întoarcă la lucru pentru a primi în continuare acea leafă mică cu care să încerce să-și întrețină familiile. După eșuarea grevei, muncitorii din atelierul de dogărie refuză să mai vorbească cu patronul. Acesta este un acord tăcut între cei învinși, care au nevoie să primească în continuare acea sumă de bani. Dogarii simt că trăiesc "în exil", deoarece șeful le-a spus clar că ei nu
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
fel ca părintele Paneloux și băiatul afectat de ciumă în romanul "Ciuma" al lui Camus, moartea minimalizează celelalte probleme ale noastre și subliniază lupta omului pentru a da sens la ceea ce are. Oamenii tăcuți sunt muncitorii dintr-un atelier de dogărie. Ei s-au întors recent la muncă după eșuarea unei greve. Când fiica patronului are o boală acută și gravă, care necesită sosirea unei ambulanțe, oamenii nu-i oferă acestuia niciun cuvânt de compasiune. Spre deosebire de trecut, în care muncitorii aveau
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
țăranilor, ținând conferințe de popularizare a științei, de igienă, despre agricultură și combaterea alcoolismului. A înființat societatea de cumpătare „Unirea” (care milita pentru combaterea alcoolismului), Banca Populară „Ștefan-Vodă” (cooperativă de producție și consum), o brutărie cooperativă și un atelier de dogărie. Încorporat în Armata Română și luat pe front după intrarea României în primul război mondial, locotenentul (în rezervă) Nicolae Stoleru a murit eroic la 12 septembrie 1916, în luptele crâncene de la Dealul Rusca - Pietrele Roșii din Munții Călimani. După moartea
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
suflete, s-a înființat o școală viticola, școala ce avea să dăinuie peste veacuri. Funcționarea școlii a început într-adevăr în localul casei Potop, alcătuit din două încăperi. Până la data de 15 martie 1902 a funcționat numai un atelier de dogărie condus de un maistru și sub conducerea lui Vasile Popa - directorul în exercițiu al Școlii Primare de băieți din localitate. Școală a funcționat în acest local până la data de 26 octombrie 1906, după care, împreună cu toate dependințele ei, a fost
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
ecartament de 1.435 mm. Stâlpii de susținere ai rețelei de contact erau metalici și liniile electrice erau împărțite pe secțiuni pentru a înlesni reparațiile în caz de avarii. Traseul tramvaielor era următorul: de la uzină, pe străzile: Portului, Ana Ipătescu, Dogăriei, Tecuci, N. Bălcescu, Brăilei, Mihai Bravu și Traian. În prezent terenurile și clădirile respective, situate în strada Gării nr.8, sunt în administrarea societății Electrica. În perioada ianuarie 1917 - iunie 1919 din cauza primului război mondial nu au circulat tramvaie în
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
a fost lovit de un incendiu. Harale a fost satul dogarilor. Satul avea o activitate economică intensă, din care o mică parte se poate observa și astăzi. Între cele două războaie mondiale lucrau aici mai mult de 30 de dogari. Dogăria din Harale - Dogărie cu vechi tradiții zonei
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
de un incendiu. Harale a fost satul dogarilor. Satul avea o activitate economică intensă, din care o mică parte se poate observa și astăzi. Între cele două războaie mondiale lucrau aici mai mult de 30 de dogari. Dogăria din Harale - Dogărie cu vechi tradiții zonei
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
Realizarea produselor artizanale ajută la dezvoltarea competențelor și abilităților creative ale copiilor, în general, fiind integrate în sistemele de învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în lemn, Dogăria, Fierăria; Pietrăritul, Fântânăritul, Confecționarea măștilor și păpușilor, Încondeiatul oălelor, Împletiturile din nuiele și răchită, Confecționarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori). Cele mai întâlnite "tehnici, la nivel global," de realizare a produselor artizanale, repartizate în funcție de materia primă utilizată, ar putea fi
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
considerație așezarea geografică a localității cât și bogățiile solului. Terenul este lucrat particular și în mod asociat prin societăți și asociații agricole. Pentru a fi satisfăcute nevoile populației funcționează ateliere de prestări servicii cum ar fi: fierărie, lemnărie, cojocărie, cismărie, dogărie. Mai ales pe timp de iarna, cand sunt mai putin ocupate cu muncile agricole, femeile presteaza diferite munci in gospodarie, ca: tesatorie, croitorie; Până în anul 1989, la scoală au fost crescuți viermi de mătase cu sămânța indigena elită și galbenă
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
România. În anul 1930 situația pe plan economico-social a orașului Siret se prezintă astfel: localitatea are 7.397 de locuitori, industria este reprezentată de două mori cu aburi, o fabrică de bere, o tăbăcărie, patru fabrici de cărămizi, ateliere de dogărie și curelărie, există un liceu de băieți, două școli primare și două grădinițe de copii, un cinematograf, două bănci (Bancă Comercială Sireteană și Banca Gospodarilor), trei biserici ortodoxe, o biserică greco-catolica, o biserică romano-catolică, o biserică evanghelico-luterană, două sinagogi, șapte
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau în mică măsură cu agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune. Comuna Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de vamă între Țara Românească și Austria. Ea era compusă din satele Breaza de Sus
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
deja plăteau un învățător) în care învățau 110 copii (dintre care 16 fete); și două biserici în satul Breaza de Sus (una din 1777 și alta din 1884). Și în comuna Breaza de Sus, localnicii se ocupau tot cu șindrilăria, dogăria, rotăria și dulgheria, desfăcându-și produsele la Ploiești și (în târgurile sărbătorilor mari din an) la târgul Moșilor de la București. La Gura Beliei exista și o fabrică de var hidraulic, ce era folosit în construcții pe post de substitut pentru
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
timpul, numărul populației crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul. Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boltă, și câte-o cârciumă, unde se
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa (1611 - 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din Liov să practice nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe deal
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați. În prezent principala ocupație este agricultura și creșterea animalelor. Învățămîntul s-a dezvoltat mai ales după 1865, până
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
adult îl nemulțumea, îl speria și-l irita profund pe nedemnul părinte vitreg. — Hai, fuga și află-ți de lucru, porunci el. A doua zi, Hiyoshi se duse la următorul patron, dogarul satului. Reveni acasă într-o lună, după ce jupâneasa dogăriei se plânsese: — Nu pot să țin un copil neastâmpărat ca ăsta în casa mea. Mama lui Hiyoshi nu putea înțelege ce voia să spună prin „neastâmpărat”. Alte locuri unde Hiyoshi a mai început ucenicia au fost atelierul ipsosarului, tejgheaua bufetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
nr. 49, ap. 15 țel. 238388 15423 LICIU DANIELA (n. 1965) Focșani, str. Dinicu Golescu nr. 3, ap. 8 țel. 213417 4680 MACOVEI LIVIU (n. 1952) Focșani, str. Garofiței, nr. 1 țel. 239532 4681 MARIN NICOLAE (n. 1940) Focșani, Str. Dogăriei nr. 6 țel. 621127 4683 MAZERE ION (n. 1932) Focșani, str. Emil Racoviță, nr. 1A, bl. B1, sc. 1, et. 2, ap. 12 țel. 211341 4685 NENCIU VASILE (n. 1954) Focșani, Str. Mare a Unirii nr. 26, ap. 10 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]