3,849 matches
-
a prototipului, dar se deosebește prin natură de acesta. Dacă nu se acceptă această distincție se ajunge la idolatrie. Pentru iconoclaști nu poate fi icoană, decât aceea xare poate reprezenta cele două naturi ale lui Iisus Hristos, umană și divină. Dogma de la Sinodul IV Calcedon (451) face însă o distincție clară între naturi pe de o parte și persoana, pe de alta. De aici icoana nu reprezintă nici natura umană, nici cea divină, ci persoana, spune Teodor Studitul a unei Persoane
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul Național Marin Sorescu - Craiova Ce spune dogmă ortodoxă, dacă îmi aduc bine aminte: Adevărul să-l spui preotului. Dacă el nu se îndreaptă, preotul, împreună cu tine, să-l spună Parohiei. Dacă nici atunci nu se îndreaptă, să-l spuneți public. Nu știu dacă acesta este adevărul Bisericii
Liviu Florian Jianu: Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul National Marin Sorescu – Craiova by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-ganduri-dupa-vizionarea-spectacolului-cu-piesa-profu-de-religie-teatrul-national-marin-sorescu-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/339264_a_340593]
-
altă limbă, numai străină să fie ... Precum și-a păstrat limba, tot astfel a păstrat și a modelat țăranul român, după chipul și asemănarea lui, credința în Dumnezeu. Din bătrâne superstiții, din rămășițe de credințe străvechi transformate și adaptate, din dogme și precepte creștine, el și-a alcătuit o religie specifică, un amalgam profund de creștinism și păgânism. Religia aceasta, legea românească, e unică pentru întreg neamul nostru pe deasupra tuturor controverselor teologice. În ea se rezumă concepția de vieață a țăranului
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
întregului neam românesc să se poată produce. Arestările care s-au operat în rândul clericilor ortodocși, încă din primele zile ale instaurării regimului comunist au fost cauzate de convingerile religioase ale acestor oameni, ce veneau în totală contradicție cu noua dogmă comunistă. Deși eticheta care li s-a aplicat celor închiși pentru credință a fost aceea de legionar, ei au avut mereu în vedere faptul că suferința lor nu este cauzată de o apartenență politică, ci e răspunsul pe care trebuia
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
ar putea genera suspiciuni referitoare la garanția mântuirii și a misiunii sale în lume. Căci creștinismul nu se poate reduce la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea fiind metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie să înțelegi, să cauți, să afli că dogma nu este doctrinalism iar morala eticism, ci ele sunt viață, participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, ce faci tu din iconomia lor în Biserică și în Istorie ? Profesorul Teodor
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
anul 553. Conceptul salvării universale se regăsește și în sânul Universalismului, o ramură liberală a protestantismului creștin. Biserică Universalista Americană a fuzionat în 1961 cu unitarienii dând naștere la congregația “Unitarian Universalist Association- UUA”. Însă, pe motivul că religia înseamnă dogmă, principiu și normă de conduită, și deci control, este de preferat ca omul liber să găsească calea spre spiritual singur, să găsească propriul Dumnezeu. Pentru Origen focul iadului nu este pentru pedepsire veșnică, ci pentru curățire, oamenii după moarte vor
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_5_constantin_popa_1344505358.html [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
își însușește în același timp calități ritmice și poetice. Discontinuitatea este de cele mai multe ori deliberată. Limbajul lui ritmic, cu paradoxuri, este în același timp teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la un nivel mistic și teologic. Hausherr afirmă că lucrarea “Scara” configurează
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
ele sunt perfect separate. La Sfântul Ioan ele nu se află într-o diferență ontologică radicală. Pentru el, praxis-ul și theoria sunt interdependente, sunt două aspecte ale aceleiași realități, așa cum este și cazul raportului dintre pocăință și teologie, dintre dogmă și morală. Sfântul Ioan Scărarul spune destul de puține despre viața contemplativă, și se concentrează în mod deliberat pe viața activă, asupra păcatelor ce trebuie biruite și asupra virtuților ce trebuie cucerite. Este clar că Sfântul Ioan ar dori ca cititorii
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
răul lumii, ne-a rămas infernul, vom lua cu noi, păcate spre abisuri, cerul va rămâne, fără răsărituri. Te-am iubit în taină, lume blestemată, lavă de durere, moarte parfumată, tu-mparți veninul, flămândă de-avuție, și-mi rostești cuvinte, dogme de frăție. Iubești puterea, sclipiri de diamante, nu ai remușcări, în suflet doar amante, ai umilit pe Domnul, chiar l-AI pietruit, și cerul ți-a fost martor, când l-AI răstignit! Oh, lume nebună, cum vrei să te-nțeleg
LUME BLESTEMATĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1458373729.html [Corola-blog/BlogPost/368964_a_370293]
-
Cel mai sigur și mai antiseptic mi se pare a fi refuzul categoric inițial. Și aici, ca în atâtea alte domenii, se aplică dreapta socoteală. Se cuvine ca judecata să fie făcută de la caz la caz”. Ca și cea despre dogma în literatură care duce, conform convingerii părintelui la șablon. „La manierism. La imobilitate. Am prea văzut-o. Supraviețuim agățându-ne cu disperare de o barcă de salvare: a) libertatea, b) bunul simț, c) simțul ridicolului, d) umorul. Și repetând întruna
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
prea văzut-o. Supraviețuim agățându-ne cu disperare de o barcă de salvare: a) libertatea, b) bunul simț, c) simțul ridicolului, d) umorul. Și repetând întruna: 2+2=4. Și amintindu-ne mereu că toate-s trecătoare, mai ales modele (dogmele sunt mode): ce e val ca valul trece”. Atâta originalitate și spontaneitate în sistemul gândirii, rar mi-a fost dat să întâlnesc, poate doar la Petre Țuțea, la Eugen Ionesco (de altă factură!), la Cioran și la Nae Ionescu. Și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Ei uită că Iisus Hristos „trăiește în eternitate în stare de Fiu”, adică de ascultare. Nu se poate reduce creștinismul la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea fiind metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie să înțelegi, să cauți, să afli că dogma nu este doctrinalism iar morala nu este un simplu eticism, ci ele, sunt viață, participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biserică și
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
eliberări” (desumflări!?) adevărate și nu unei grimase de copleșitoare dureri interioare, iar alegerea momentului era dictată pentru a dezmorți auditoriul și a încuraja pe „orator” în inefabilele lui perorații, searbede și plicticos de asortate cu citate din clasicii „întemeietori” de dogme... Toate transmise prin „filipicile” dogite ale unei voci mustind de bâlbe, terne, pigmentate de graseieri antologice, surse, toate, de nesecate bancuri, în culise... Care mai descrețeau frunțile, conturau surâsuri abia schițate ce brăzdau anemic figuri posomorâte, cu stări de suflet
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
care Dumnezeu l-a dat omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul viații omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul vieții Bisericii: „Mă rugam să mi se dea povățuire spre a pătrunde în evlavia dogmelor”. Dogmele Bisericii, cugetul ei și credința ei sunt înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Dumnezeu l-a dat omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul viații omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul vieții Bisericii: „Mă rugam să mi se dea povățuire spre a pătrunde în evlavia dogmelor”. Dogmele Bisericii, cugetul ei și credința ei sunt înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
boteza (botezătorul) îi transmitea neofitului Duhul Sfânt, astfel consacrându-l Celui ce toate le-a făcut și Fiului Său (de-abia în secolul al IV-lea, mai precis în vremea împăratului Constantin s-au făcut primii pași concreți pentru afirmarea dogmei Trinității). Odată ceremonialul consumat, proaspătul creștin era considerat frate și sfânt, adică intra în societatea sfinților, deoarece pe-atunci sfințenia era înțeleasă ca o calitate umană. Practic, așa cum lesne se poate deduce din Epistolele noutestamentare, pe întreaga perioadă a creștinismului
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
două linii fundamentale de interpretare și pricepere a triadologiei de către Părintele Stăniloae, respectiv importanța relațiilor intratrinitare pentru relațiile interpersonale dintre oameni și opinia sau poziția Părintelui Stăniloae față de teoria Filioque. S-a făcut referire și trimitere, de asemenea, la centralitatea dogmei trinitare în teologia ortodoxă și la contemplarea Sfintei Treimi, drept scop al întregii teologii ortodoxe. Al șaselea și ultimul capitol: „Biserica - lucrarea de mântuire a lui Hristos în desfășurare”, ce se află între paginile 223-274, prezintă eclesiologia drept tema esențială
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al părintelui Gavriil de a vorbi și mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Patericul și Filocalia, dar și pentru textele liturgice cuprinse în cărțile de slujbă, l-au făcut să fie iubit și în același timp să fie un
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
cu un resentiment inmuiat în amărăciune - a fost aceia de nu fi cedat în fața celor trei ispitiri. Berdiaev este de părere că cele trei întrebări puse de „duh” lui Iisus „preconizează întreaga desfășurare de mai târziu a istoriei lumii.”( 4) Dogma celor trei ispitiri formează o întreagă teologie morală rezumată în trei idei care stau la baza lumii, adevărate principii morale care stârnesc cele mai ascunse laturi ale ființei umane supusă vicisitudinilor vieții. De altfel este si cea mai mare provocare
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
să provină din linie genetică de Pakivale și să mărturisească respectivul clan că este așa. Antropologii americani i-au studiat pe Pakivaleii din California și au ajuns la aceeasi concluzie. Scrie în Journal of the Gypsy Lore Society, adică este DOGMĂ! Și ca să vedeți că romii Pakivale peste tot in lume se bazează pe linia genetică, aceasta fiind o cutumă milenara la romi, (o voi dovedi în viitoarea mea carte),vă rog să citiți „descoperirea” unui antropolog american(căci noi romii
O PROBLEMA NOUĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472591503.html [Corola-blog/BlogPost/347120_a_348449]
-
stăruitoare, anonimă și individuală, a unor misionari deprinși materialmente de baza lor canonică. Aceasta explică de ce Ortodoxia noastră țărănească nu este atât o religie cu Biserică chezășuitoare a credinței, cât mai ales un fel de cosmologie în care elementele de dogmă strict ortodoxă se ipostaziază în realități cocrete; de ce, cu alte cuvinte, creștinismul a coborât la noi în realitățile imediate ale zilei contribuind la crearea unui suflet specific românesc”. Pentru ceea ce definește el a fi ortodoxismul, elementul de bază este Ortodoxia
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
gând fugar ” Pe un tărâm de vis să ne-ntâlnim Să-ți fiu jar - pe al tău altar... Să-ți fiu condei în mâna delicată, Din gândul meu să scrii cu slove Povestea noastră tristă, încercată, De interzise și nesuferite dogme... Să-ți fiu un trandafir pictat pe pernă, Când vei dormi să-mi simți parfumul... Să-ți trimit fiori și dragoste eternă, Din neant să-apar, să-ți tulbur somnul... Referință Bibliografică: DORINȚĂ III / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DORINȚĂ III de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1467995669.html [Corola-blog/BlogPost/341038_a_342367]
-
odată în public în fața întregii omeniri, cerându-și iertare și luându-și canon pentru toate ororile comise de niște oameni însetați de putere? Vom auzi oare de un Conciliu ecumenic în care să nu emite-ți documente administrative, anateme sau dogme... ci creștinește să vă cereți iertare? Cereți iertare în numele întregii Biserici lui Isus pentru crimele comise în numele Lui substituit, sustras. Bibliography: Biblia(Vechiul si Noul Testament) http://en.wikipedia.org/wiki/Joan of Arc "Joan of Arc has remained an important figure in
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Istoria_canonului_ne_obliga_gheorghe_serbanescu_1377010287.html [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
antichitate au vorbit despre el Platon, Aristotel, Spinoza, am citat doar dintre cei despre care am auzit și eu. Sufletul este scânteia divină prin care Dumnezeua a pus-o în om. În acest domeniu, multe teorii filozofice, și mai multe dogme religioase. Nefiind palpabil prin cele 5 simțuri depistate anatomic. Bolile trupului au fost treptat descoperite, tratate dar ale sufletului? Omul este o parte trup și alta suflet. În cazul bolii sufletului, nimic nu e de ignorat Nu Întotdeauna Îi cunoaștem
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]