691 matches
-
libertatea era umilită, jignită, călcată în picioare, batjocorită, dar credința în libertate rămăsese intactă. Teroarea nu putuse distruge în noi și respectul pentru libertate. [...] Comunismul era privit ca o fatalitate, ca o nenorocire de import. Nimeni, cu excepția, poate, a unor dogmatici opaci, nu credea, în mod serios, în sloganul «iadului capitalist». La auzul acestui slogan, se zâmbea ironic. Dar acum? Dacă răul va deveni mai rău, el amenință să dea o imagine insuportabilă democrației, să distrugă acel refugiu intim în care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
instrumentele de lucru - greaca modernă și greaca veche -, unde și-a făurit o viziune ideală asupra ortodoxiei, considerată ca unică și incoruptibilă păstrătoare a Adevărului divin. Lui Bielawski îi revine meritul de a fi atras atenția nu numai asupra descoperirii Dogmaticii lui Cristos Androutsos (1867-1935), ci și a altor trei maeștri despre care nimeni nu amintise mai înainte. Este vorba despre Zikos Rosis (1838-1933), teolog format în universitățile germane, a cărui perspectivă deopotrivă istorică și patristică asupra teologiei ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
peste 250 de cărți și broșuri 181. Polemica acestuia cu Androutsos, pe care-l considera prea scolastic și prea occidental în maniera de abordare a teologiei, l-ar fi putut determina pe Stăniloae să se distanțeze de profesorul său de dogmatică. Acestor patru nume, îndreptățit menționate de Bielawski, trebuie adăugate cele ale lui Vasile Gheorghiu, Nicolae Cotos și Vasile Loichiță, cu toții profesori ai lui Stăniloae la Universitatea din Cernăuți, și mai cu seamă cel al lui Nichifor Crainic, inițiator al unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
semnificative au fost remarcate de către Andrew Louth, într-un articol din 2002234. Este vorba mai întâi despre schema celor trei funcții ale lui Isus Cristos - Profet, Preot și Împărat -, dezvoltată în prima parte a celui de-al doilea volum al Dogmaticii. Louth remarcă pe bună dreptate că această schemă apare pentru întâia dată ca atare în Instituțiile lui Calvin și nu are nici o legătură cu doctrina Părinților. Această observație merită completată și nuanțată, deoarece în expunerea sa Stăniloae prezintă atributele lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de vedere teologic și deontologic, una dintre idiosincraziile cele mai regretabile ale lui Stăniloae, cu consecințe pe care îmi este imposibil să le prezint aici în amănunt, dar care îmi par evidente: izolarea primejdioasă în turnul de fildeș al unei „dogmatici de aparat” și practicarea unei teologii resentimentare. 3. Am încercat, de asemenea, să arăt că marea dragoste a lui Stăniloae pentru Părinți, departe de a fi fructul exotic al perioadelor sale de studii în străinătate, a fost provocată și întreținută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nous), prin logica însăși a credinței noastre, când, în realitate, catolicismul este esențialmente social. Social, în sensul cel mai adânc al termenului: nu numai prin aplicațiile sale în domeniul instituțiilor naturale, ci, întâi de toate, în el însuși, în esența dogmaticii sale. Social într-o asemenea măsură, încât expresia catolicism social ar fi trebuit să pară dintotdeauna pleonastică. (p. X) Cartea se prezintă sub forma unei țesături de citate ale Părinților, considerați a fi martori privilegiați ai acelei dogme/învățături astăzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dețineam Catedra de Teologie fundamentală de la Universitatea din Tübingen. Lecția mea inaugurală despre teologia conciliului, ce ar fi trebuit să înceapă în octombrie 1962, am extins-o și transformat-o într-o carte (Structurile Bisericii). Aceasta se deosebea fundamental de dogmatica tradițională catolică deoarece se baza în totalitate pe Biblie și trata istoria Bisericilor, conciliilor și chiar a papilor menținând mereu perspectiva istorică. Din cauza manuscrisului, în acea zi, la München, avusesem o discuție foarte aprinsă despre definiția primatului și infailibilității în cadrul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe bună dreptate foarte supărați față de fanaticii religioși și atacurile teroriste devastatoare. Alții, în special catolicii, sunt scandalizați de cultul personalității manifestat de Papă, împotriva Evangheliei, și pentru intenția restauratoare a politicii ecleziastice a actualului pontif în materie de liturghie, dogmatică, etică sexuală și bioetică, precum și față de Bisericile evanghelice, iudaism și islamism, dar și de indios și de africani. Alții sunt îngrijorați de manevrele creaționiștilor protestanți din multe state și școli americane, din cauza declarațiilor lipsite de orice fundament ale anumitor oameni
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Vatican II și cu inițiativele Consiliului Ecumenic al Bisericilor, în interiorul creștinismului se fac eforturi pentru a privi fără prejudecăți celelalte religii universale. Nu se mai dorește deloc, cum s-a întâmplat secole de-a rândul, să fie judecate după criteriile dogmaticii creștine. Trebuie înțelese precum se înțeleg ele însele. Am fost mereu conștient de faptul că, în ciuda tuturor convergențelor religiile își arată și diferențele fundamentale, că, în ciuda tuturor afinităților, sunt și multe contraste. În decursul istoriei și în prezent, religiile au
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
am acordat mai mult spațiu spiritualității mele creștine. Însă nu trebuie să uităm că în istoria religiilor modelul creștin nu este ultimul apărut. Modelul musulman În scurta perioadă de cinci sute de ani, simplul mesaj creștin originar a devenit o dogmatică complexă greco-elenistă, inserată în cadrul sistemului statal bizantin, în care legătura dintre puterea temporală și cea ecleziastică era foarte strânsă, favorizând nu puține dintre separările "eretice". Nu tocmai acest lucru i-ar fi atras cu ușurință pe locuitorii deșertului, pe beduinii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să mă plâng eu, care sufăr și sunt muritor, dacă în mine se reflectă destinul lui Dumnezeu? Bucuria acestei descoperiri m-a determinat să elaborez o scurtă scriere despre dialectica calităților lui Dumnezeu și să o prezint profesorului meu de dogmatică. Nu avusese nimic de obiectat, însă nu știa exact nici ce anume să facă. Deoarece nu reușisem să finalizez teza doctorală în filozofie la Paris pentru că mi se atribuise Catedra de teologie fundamentală la Tübingen, mai târziu am elaborat de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, p. 78. Sfântul Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt Catehetic sau Despre învățământul religios, VIII, în PSB 30, Scrieri. Partea a doua: Scrieri exegetice, dogmatico‐polemice și morale, traducere și note de pr. prof. dr. Teodor Bodogae, București, 1998, p. 302. 3 Dumnezeu după har”. Toți oamenii care, prin credință și Botez, primesc pe Hristos ca Mântuitor al lumii devin frați și surori în Hristos
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
Facultatea de Litere nu puteau fi decât niște oameni foarte siguri pentru regim, conștienți, în același timp, că se află sub o permanentă supraveghere. Chiar și așa unii dintre ei (prezenți în presa timpului cu articole cât se poate de dogmatice în spiritul realismului socialist) știau să le transmită studenților acele semnale discrete menite să-i facă să înțeleagă faptul că valoarea se află în altă parte. Ovid S. Crohmălniceau și Paul Georgescu sunt doar două dintre personajele care, zugrăvite de
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
cu totul altfel ar arăta dialogul intelectualilor laici cu Biserică Ortodoxă..." La fel de în largul sau în amvon sau în cele mai selecte cercuri intelectuale, îngrijit și aranjat după standardele timpului în care trăim, Ioan Pintea nu are nimic din vehemență dogmatica dusă până la crispare a (prea) multora dintre clericii ortodocși. Dimpotrivă, cu un discret zâmbet ironic pe buze, se angajează fără rezerve în orice tip de discuție, iar singurele sale argumente sunt date de propriile-i raționamente, clădite, e drept, pe
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
se cade a fi „în nici un caz etern folclorică, poetică, «orfică»". Un raționalism sec, ostentativ, opus „oricărei metafizici nebuloase, oricăror ontologii, esoterisme și misticisme degradate", îl face pe autorul Biografiei ideii de literatură să arunce la repezeală peste bord pe „dogmaticii" Nae Ionescu, N. Steinhardt, C. Noica: „Ravagiile acestor «directori de conștiință», într-o cultură crudă, nedezvoltată, nefundamentată pe baze raționale (inclusiv raționaliste) sunt incalculabile". Motivația? Ar fi următoarea: „Cultura este o întreprindere și o activitate liberă sau nu există". Ca și cum
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
lume, adică vezi văzduhul, aerul prin care transpare stihia. Nu materia lumii se arată într-un tablou, ci aura de spirit care o însuflețește. Din acest unghi de vedere, un tablou autentic are imboldul de a fi icoană, chiar dacă, neglijînd dogmatica, el rămîne în stadiul de planșă profană. Dar cine are fler sare peste distincția dintre sacru și profan și presimte duhul elementar. Flerul nu poate fi produs la comandă, dar poate fi ajutat prin asceză, pictorul micșorîndu-și eul cît mai
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
și Paul Strand care, prin natura acestei arte, nu pot porni decât de la real? Mai mult, artiști pe care Dickerman îi consideră esențiali pentru evoluția artei abstracte au renunțat, unii chiar în perioada care face subiectul expoziției, la o abordare „dogmatică” a conceptului de abstract. Dacă Mondrian a pictat în perioada anilor ’20 doar lucrări în care este absentă orice referință la lumea recognoscibilă, el își intitulează lucrări mai târzii „Trafalgar Square” sau „Broadway Boogie Woogie”, aducând cumva în mintea privitorului
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
aluneci,/ Printre crengi uscate e aproape tandră,/ Te zgârâie [sic!] un pic spinii măceșului,/ Și gata, e aproape o glumă,/ Un păcat venial,/ O lăcomie de elev,/ Un pastel de Alecsandri,/ O poezie de notație de la Steaua,/ Prin anii domniei dogmaticilor,/ Ceva onorabil, sau, hai, scuzabil,/ Dar să scrii poezie adevărată-i riscant,/ Calea Binelui dac-o urmezi,/ Devii greu de suportat./ Scriind poezie,/ Ai lumea împotriva ta” (p. 14). Sigur, e și mult răsfăț în acest lamento, mult bovarism scriitoricesc
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
presupune un oarecare talent literar, pe lângă rigoare științifică. Cu o îmbinare echilibrată a termenilor moderni și arhaici. Presupune cunoașterea limbilor latină, elenă și arabă, precum și a filozofilor care au abordat aceleași teme în alte culturi. E provinciala cantonarea doar în dogmatica creștină. Cu atat mai mult sunt de salutat tinerii care, ca Florina- Rodica Hariga, îndrăznesc să se avânte într-o lume în care nu vor avea decât de învățat, și în care nu îi așteaptă - din păcate - altă răsplată decât
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
că un tablou se împlinește atunci cînd duhul se străvede în el, iar pentru asta trebuie să fie fidel flerului mistic. Din acest motiv, Paștina e un pictor cu virtuți religioase în ale cărui tablouri nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze icoane, poate din aceeași candoare de a nu se apuca de ceva pentru care nu era pregătit tehnic, deși sub unghiul curățeniei lăuntrice Paștina e peste pragul iconarilor. Pe de altă parte, cînd
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
abriel] L[iiceanu]. Totul se explică ușor, cartea, la un moment dat, scoasă din circulație (eufemistic spus), apoi și pe fondul unor emisiuni, redescoperită și relansată. Scoasă din Cahiers, reintrodusă cu... ordin, de aceeași persoană (o, Caragiale!), ea oferă unor dogmatici prilejul de a se arăta liberali avansați, europenizați, etc. La Cahiers colaborarea d[umnea] v[oastră] începută nu va suferi, atât timp cât pot eu „controla” situația. Dar eu plec cam într-o lună pentru cel puțin trei luni. Și am experiența
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
nimeni altul decât de autorul Poemelor luminii. De fapt, însăși revista „Steaua”, singura care ne publica din când în când, era un obiect permanent de atacuri învederate, în exclusivitate de pe poziții partinice. Punându-i-se eticheta de „evazionistă” de către criticii dogmatici ai epocii, poezia promovată de mult hulita publicație clujeană și de redactorii ei, avându-l vârf de lance pe A.E. Baconsky, la care se adaugă și bucureșteanul Petre Stoica, și el un cal de bătaie pentru apărătorii imperativelor ideologice
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
D, economie proba F, filosofie proba F, psihologie proba E, specializarea științe sociale, informatică (limbajele Pascal și C++), pregătire teoretică sportivă, limba germană modernă 1-2 ore săptămânal, limba engleză 1-2 ore săptămânal, limba franceză 1-2 ore săptămânal, Biserica Ortodoxă Română - dogmatică ortodoxă proba E, Biserica Reformată - studii biblice proba E, măsurări electrice și electronice (profil Tehnic), contabilitate (profil Servicii), organe de mașini și mecanisme. La simulare, subiectele nu se traduc în limbile minorităților. Elevii susțin simularea într-o singură zi, la
Agenda2005-14-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283563_a_284892]
-
și mântuitoare. Drept urmare, parcurgând și străbătând cele 607 pagini, structurate în cele patru părți mari, dense, esențiale și substanțiale, ale acestei cărți, vom concluziona că lucrarea de față este una de factură polivalentă, diversă, densă, consistentă și bogată ori variată: dogmatică, doctrinară, liturgică, canonică, scripturistică, patristică, istorică, geografică, apologetică, patriotică, misionară, pastorală, catehetică, spirituală și duhovnicească!... Este un volum - omagiu, prețuire, admirație, recunoștință și dezbatere, a unor probleme foarte variate, complexe, complete, profunde, din punct de vedere spiritual - duhovnicesc și foarte
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
succinte, însă foarte clare și deosebit de grăitoare. Cu alte cuvinte, Părinții filocalici au meditat adânc și profund, încă de la bun început, asupra semnificațiilor ascunse referitoare la Maica Domnului. Cu toate că nu-și propun să dezvolte pe această temă studii sistematice de dogmatică, Părinții filocalici ne-au transmis învățături însemnate, prin scrierile și cuvântările lor, de laudă către „preaneprihănita și preacurata Fecioară“ (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 9, în col. Filocalia, vol. 6). Ei, când vorbesc despre Maica Domnului, Părinții folosesc
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]