2,821 matches
-
noi, ea s-ar transforma În trupul nostru, iar acest trup al Cuvântului nemuritor, transformat În felul acesta În trupul nostru, Îl va face pe acesta nemuritor. Și, aceasta are loc În Sfânta Euharistie<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, Probleme dogmatice ..., p. 225-226. footnote>. Deci, Sfânta Euharistie aduce Împărtășirea În trup a tuturor credincioșilor, pentru ca prin unirea cu Cel nemuritor să se Împărtășească și omul de nemurire<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93B
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Oxford, 2006, 418 p.; Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, 563 p.; Idem, Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 343-363; Telea, Marius, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, 563 p.; Idem, Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 343-363; Telea, Marius, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, 543 p.; Voicu, Diacon magistrand Constantin, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 214-229; Ware, Kallistos, The Orthodox Way, St. Vladimir's Seminary Press, 1995, 161 p. Diac. Dr. Liviu PETCU
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ni se dăruiește o viață și o existență muritoare, nașterea Botezului care „nici nu începe, nici nu se sfârșește cu stricăciune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84A; cf. Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice în opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, în: Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 224. footnote>, trebuie să aducă celui născut o viață nemuritoare<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84A. footnote> și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
legătura cu Prototipul, nu se transfigurează, ci se desfigurează, se înrăiește, se strică, se alterează, se întunecă. Chipul este baza comuniunii, este calitatea de persoană, iar asemănarea este realizarea comuniunii”<footnote ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Curs de Teologie Dogmatică, mss. footnote>. Singura deosebire „pe care o observăm între divin și ceea ce îi seamănă, constă în aceea că dumnezeiescul este necreat, în vreme ce omenescul este prin creație”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 84C. footnote>. Sfântul Grigorie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu Dumnezeu i-a fost dată omului numai ca o înclinare, în potență, însă înfăptuirea ei, așa cum există în intenția lui Dumnezeu, nu se putea realiza decât prin propria autodeterminare liberă a omului însuși<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice ...”, p. 219. footnote>. Harul botezului ne aduce două lucruri: întâi se înnoiesc și se luminează trăsăturile chipului și apoi lucrează împreună cu noi asemănarea. După botez, harul începe împreună cu omul să zugrăvească peste chip asemănarea cu Dumnezeu. Botezul este descoperirea chipului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
textului original, cu consecințe directe asupra rezultatului artistic, l-am întâlnit în Ediția Academică a operelor lui Bach, sub redacția lui Heinrich Germer (ed. Hofmeister Leipzig). Vom reproduce câteva exemple, pentru a arăta până la ce aberații a putut ajunge aplicarea dogmatică a concepției anacruzice, ca o idee fixă, în comparație cu Urtext-ul îngrijit de Kurt Soldan în 1937. Ex.4: J.S.Bach: Partita I Sib major, Allemande a.Urtext b.ed. Germer Allemanda se înscrie, prin definiție, într-o structură metrică de 4
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
formeze de la sine sau printr-un proces anterior, ci are de la început în sine sufletul, ca factor deosebit de natura lui, tot așa nici sufletul nu exista înainte de a începe să se formeze trupul său<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996, p. 259. footnote>, ne spune Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, când se referă la unirea deplină și tainică dintre trup și suflet. Omul a fost creat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ci și pentru că trăia într-o creație plină de Duhul dumnezeiesc. Nu era nici o separație între creație și lumea energiilor divine, nici o contradicție între tendințele omului, nici o separație între ele și puterile superioare dumnezeiești<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., vol. I, p. 325. footnote>. Omul a fost creat pentru fericire veșnică, o fericire pe care nimeni nu putea să-l lipsească de ea, în afară de el însuși. Dumnezeu a creat cerul și pământul, le-a împodobit cu frumusețe, iar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
nu e ceva adăugat naturii umane, omul contemplând slava lui Dumnezeu, într-o desfătare și într-o bucurie duhovnicească, necoruptă. Ființa umană se distinge prin acea frumusețe originară obținută prin participare la Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmatică și Ecumenică, Edit. România Creștină, p. 109. footnote>. Starea primordială consta în nerăutate, nevinovăție și necunoașterea răului. La început, omul a fost cu o predominare a spiritului în el. Nu-l prea interesau lucrurile materiale ca mâncarea și unirea trupească
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ar fi consolidat prin fapte de stăruință în ea, forța spirituală ar fi devenit așa de mare, că legea corupției n-ar fi putut să-și impună stăpânirea nici în lume, nici în trup<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 281. footnote>. Această stare de perfecțiune relativă a primului om, ajutată de grația divină, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și afla mulțumire numai în împlinirea poruncilor dumnezeiești, iar voința îi era supusă întru totul rațiunii și - deși putea înclina și spre rău, dovedind astfel libertatea sa - săvârșea în chip statornic numai binele<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, Manual de Teologie Dogmatică, ediția a III-a, Edit. Tipografiei Cărților Bisericești, București, 1932, pp. 125-126. footnote>. Și trupul era nemuritor în înțelesul că omul avea putință, dacă asculta întru totul și întotdeauna de Dumnezeu, să fie nemuritor și după trup, dar nu în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cunoștința păcatului, <<pomul cunoștinței binelui și răului>>. Acesta din urmă i-a fost oferit lui Adam ca ocazie spre virtute, iar pomul vieții ca o răsplată a respectului său pentru poruncă<footnote Teodoret, In Genes. Quest., 26 apud Macarie, Teologia Dogmatică Ortodoxă, tradusă de Arhim. Gherasim Timuș, Tipografia cărților bisericești, București, 1886, p. 607. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin pare, la prima vedere, să afirme și el caracterul pur vegetal al pomilor raiului: Pomul vieții era un pom care avea o energie
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pomul cunoștinței binelui și răului, adică cel interzis, este de asemenea tot lucrul sau toată cunoștința și experiența de care se împărtășește omul amăgit de ideea că este bună, dar în realitate este rea<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 321. footnote>. Aspectul sensibil pe care îl dă episcopul Nyssei pomului cunoștinței, poate deveni periculos pentru om, deși nu este rău în sine, datorită simțurilor care, înainte de o întărire duhovnicească a lor, se pot lipi ușor de frumusețea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
concentrării simțirii la aspectul sensibil al lucrurilor, provine, în viziunea Sfântului Grigorie, din putința nașterii pasiunilor în om datorită înrudirii lui trupești cu natura animală<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, P: G. 44, 192 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. Deci aspectul sensibil al lumii capătă caracterul de pom al binelui și al răului, amestecat, prin întâlnirea simțirii omului cu aspectul sensibil al lucrurilor, fără a fi călăuzită de o minte înduhovnicită. La aceasta mai contribuie
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
care este sursa vieții mele, prin iubirea ei față de mine; iar Pomul Vieții prin excelență și atotcuprinzător e Persoana absolută, ca sursă a iubirii nesfârșite față de toți și a iubirii tuturor persoanelor între ele<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 326. footnote>. Unii dintre Sfinții Părinți acordă celor doi pomi o semnificație mistică. Aceasta nu contrazice cele relatate anterior, ci dimpotrivă, le încununează, căci este mai presus de ele. Astfel, cei doi pomi ar reprezenta două căi ale
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
personal al lui Dumnezeu. E semnificativ că sfinții, care prin Hristos s-au ridicat peste alipirea exclusivă la creație, văd în ea reliefuri și dimensiuni ascunse pentru cei ce nu știu decât de lume<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 327. footnote>. Drd. Liviu Petcu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
noi suntem fii ai Lui. Dumnezeu este iubire, iubirea e viața însăși a naturii divine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre suflet și înviere, P.G., XLVI, col. 196 C. footnote>, iubirea ține ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început, trebuie precizat că scopul Sfinților Părinți nu este de a alcătui și sistematiza întreaga învățătură dogmatică despre Întrupare, taina cea mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66, P.G., XC, col. 621. footnote>, ci ei vorbesc la cererea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
om pentru tine, fă-te și tu dumnezeu pentru El! (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, pp. 231-232); Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, X, 5-9, P.G., XXXVII, col. 465 și Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, XXV, P.G., XLV, col. 65D). footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Aceasta-i marea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dorul după Dumnezeu și viața veșnică, sădite în sufletul omului, Sfântul Grigorie Teologul afirmă: În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Bunii creștini nu-L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și întregii creații, iar El nu-i va
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
noi suntem fii ai Lui. Dumnezeu este iubire, iubirea e viața însăși a naturii divine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre suflet și înviere, P.G., XLVI, col. 196 C. footnote>, iubirea ține ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început, trebuie precizat că scopul Sfinților Părinți nu este de a alcătui și sistematiza întreaga învățătură dogmatică despre Întrupare, taina cea mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66, P.G., XC, col. 621. footnote>, ci ei vorbesc la cererea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
om pentru tine, fă-te și tu dumnezeu pentru El! (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, pp. 231-232); Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, X, 5-9, P.G., XXXVII, col. 465 și Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, XXV, P.G., XLV, col. 65D). footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Aceasta-i marea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]