2,554 matches
-
fiscal - pestilențiale - nu a fost încă înlocuit tutunul. Enigmă Otiliei - Stanica. Un Dinu Păturica pe zestrea soției căruia scrie: Democrație! Libertate! Drepturile mincinoșilor și șarlatanilor! Se filmează la Casa Blanca. Și Humprey Bogart este Hristos Bogartul, a cărui majuscula în doliu, călcata în picioare de tot colocviul de sterile fete și icoane ale aceleiași vieți de Mondo-Kane sau Mondo Umano, ne-a restituit Adevărul odată cu finalul. Sir-Eli. “Eli, Eli, lama Sabactani?” Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? În fiecare trădare universală
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/asa-este-daca-vi-se-pare-de-carlo-goldoni-cronica-de-teatru-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
care spiritul civic al canadienilor m-a impresionat în mod deosebit. Cineva s-a gândit să creeze un număr de cont pentru donații în sprijinul copilului de cinci ani, rămas acum fără tată, sperând că în toate aceste zile de doliu să se strângă o sumă aproximativ de 10.000 de dolari. Numai în 24 de ore, s-au strâns 300.000 de dolari, un gest de solidaritate care grăiește de la sine. O impresie deosebită a fost cea la care am
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Nu am lacrimi câte doruri Vin și pleacă dor cu dor Precum păsările-n stoluri Care mor adesea-n zbor... Păsări veșnic călătoare, Siluete-n asfințit Ce continuă să zboare Neștiind că au murit... Nu am lacrimi câte gânduri De doliu mă-nvăluie Precum lemnul mort din scânduri Ce-n mormânt se năruie... Lemn de cetină cerească Doborât și descarnat Ce continuă să crească Neștiind c-a fost tăiat... Nu am lacrimi câte riduri M-ar săpa și m-ar seca Precum
NU AM LACRIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nu_am_lacrimi_romeo_tarhon_1349333816.html [Corola-blog/BlogPost/346369_a_347698]
-
odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
ultima dată cu ochii aceia mari, mirați, care nu înțelegeau ce i se întâmplă, cu părul plin de sânge, întinsă jos pe gresia bucătăriei. Plecă spre locul unde osânda sufletului său era însuși povară faptei făcute. Norii se strângeau a doliu peste sat, bocetele sfâșiau liniștea. Două famili se pregăteau de înmormântare în locul unei nunți ca în povești. Doar în curtea casei o tufă de trandafiri înflorea în plină iarnă ca un miracol, ca un dar adus unui suflet ce se
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
auzit, au zis că s-au dat dracului cu Niculae ăsta care e turc, o să-i dea pe toți afară și-o să rămână el cu clica lui să conducă. La câteva zile Gheorghiu -Dej muri și toată țara intră în doliu național, se făcură ședințe de condoleanțe, statul pusese la dispoziția cetățenilor trenurile gratuite să meargă cine vrea la București să-și ia la revedere de la el. Țăranii nu mai puteau de bucurie : ,,cine o veni în locul lui poate desființează colectivele
ÎNMORMÂNTAREA (FRAGMENT DIN ROMANUL MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Inmormantarea_fragment_din_ion_ionescu_bucovu_1359631724_gzflg.html [Corola-blog/BlogPost/348915_a_350244]
-
cu brațe amare... Nori se îmbulzesc în privirea noastră Cu izbucniri de clopot în durere, Cu stea ce-apune-n depărtare-albastră De noapte în absolută tăcere. Sub pleoapă candela-și fumegă sclipirea Cu sfială -închisă- într-un crez prea sfânt... Clipele în doliu fulgeră-amintirea Cu rugăciuni strigate-n poticnit cuvânt.... Referință Bibliografică: REQUIEM PENTRU TATĂL MEU, Nestor Gogoncea / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU, NESTOR GOGONCEA de LIA RUSE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1414838900.html [Corola-blog/BlogPost/341094_a_342423]
-
uniți prin legământ În suflet și cuvinte, Înseamnă pâine de pământ Din spice de morminte. A fi uniți români de-un glas De-aici și dinafară, Înseamnă ceas de lung popas La crucea milenară. A fi uniți vecin-vecin De-un doliu cât o ceață, Înseamnă viață și destin De viață pentru viață. A fi uniți, unindu-ne-ar Durerea resemnării, Înseamnă-a fi o clipă doar Iisuși pe crucea Țării! Referință Bibliografică: Ori lupți, ori te stingi - grupaj liric dedicat Zilei
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ori_lupti_ori_te_stingi_romeo_tarhon_1390287351.html [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
-i simțeam gustul, mă legam cu funia de la fântână să încarc găleata în adânc, mă spălam cu ploaia și simțeam soarele arzător, mă rugam și mă rugam... A doua zi am auzit cum cățelușul Puf plângea. La casa stăpânei era doliu. Bătrâna cu ochii de cicoare murise de inimă sau cine știe... dar așa se spunea prin sat. Ceva murise și în mine. Câmpii arse, fântâni secate, copaci prăbușiți în sinea lor aduceau imaginea apocalipsei atât de aproape încât spaima devenise
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
o știi și tu prea bine, Te împopoțonezi cu-atâtea titluri, Defapt, luate doar după tertipuri, Dar gâdilă atât stima de sine. Mă-ntreb ce-i face-atunci când muza, Sătulă de al tău enorm orgoliu, Intra-va prea subit în doliu Iar pana ți se va uza?! Și chiar și-așa, poet nebun, Cu mințile înfierbântate, Care îi știi pe toți și toate, Îți scriu, dar nu să mă răzbun - Poate cu mintea cea bolnavă, De geniu rău bineînțeles, Vei reflecta
POET NEBUN! de NELU PREDA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1468852625.html [Corola-blog/BlogPost/373592_a_374921]
-
Texas, Colorado și Florida 1. După strângerea și sistematizarea rezultatelor s-a ajuns clar la constatarea: cine crede, trăiește mai mult. S-a ajuns din perspectiva științelor religioase să se constate că „creștinul se întristează și trece prin perioada de doliu altfel”2. Au urmat alte numeroase studii făcute de medici, psihologi și sociologi care au adăugat: cei credincioși se vindecă după operații mai bine și mai repede decât cei necredincioși. Cei care cred ajung foarte rar în depresii, iar când
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna cu apă rece de vizavi. Câteva zile stătu singură în cerdac în haine de doliu. Apoi a început să se plimbe prin codrii Filioarei, acum fugea de lume și rămânea încremenită cu gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui Eminescu pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
de aurorele tale boreale dansând grațios cu fluturări de draperii policrome în care îmi scald spre purificare gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi și sufletul tot - o, cerule nesfârșit, cer nestatornic, cu încruntări cenușii uneori, alteori cu franjuri negre de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți trase în carele norilor tăi; cer cumplit, cer îngândurat de suferințele noastre, tulburat adesea de furtunile noastre
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cine oare a murit În orașul’ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate; Mare doliu în cetate - Au murit o mie poate De tot bate și mai bate. De tot bate și mai bate. (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938 Referință Bibliografică: După amiază / Ion
DUPĂ AMIAZĂ de ION PENA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1444052277.html [Corola-blog/BlogPost/347155_a_348484]
-
negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci noblețe și înțelepciune. V-ați întrebat vreodată de ce călugării poartă veșminte negre? Negrul este simbolul abstinenței, al plecării într-o altă lume, care te duce spre interior, spre profunzimile sinelui și universului spiritual, este culoarea tainei (s.n.
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care membrii familiei trebuie să apeleze în aceste momente. Astfel și preotul își ia măsurile potrivite, specifice, adecvate și cuvenite pentru a împlini cum se cuvine slujbele de pomenire și de înmormântare. De la biserică se vor solicita steagul negru de doliu, un sfeșnic, lumânări, tămâie, cărbune pentru ars tămâia, toiagul (o lumânare mare de ceară curată în formă de colac), o cruce (de obicei din ceară), o icoană. De asemenea, se fixează cu preotul ziua, data și ora înmormântării, precum și orele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Iisus Hristos, Care a spus: "Eu sunt Lumina lumii: cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții" (Evanghelia după Ioan 8, 12). Deasupra ușii de la intrarea în casă se așează o pânză de doliu (de culoare neagră) care rămâne acolo până la pomenirea de 40 de zile. De reținut: Nu este potrivit și nici îngăduit ca pe icoană ori pe trupul mortului să se așeze bani de către rude și cunoscuți. Cei care doresc să sprijine
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
evident, superstiții străvechi - ar avea darul de a împiedica întoarcerea defunctului sau poposirea lui mai îndelungată în casa unde a trăit și, eventual, a murit. • Rudele apropiate ale decedatului poartă pe reverul hainelor o panglică mică de culoare neagră, numită doliu. De regulă, acest doliu se poartă 40 de zile ori un an. În semn de întristare, bărbații nu se bărbieresc până la pomenirea de 40 de zile, iar femeile, în semn de jale, până la înmormântare își lasă părul capului despletit. Hainele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
avea darul de a împiedica întoarcerea defunctului sau poposirea lui mai îndelungată în casa unde a trăit și, eventual, a murit. • Rudele apropiate ale decedatului poartă pe reverul hainelor o panglică mică de culoare neagră, numită doliu. De regulă, acest doliu se poartă 40 de zile ori un an. În semn de întristare, bărbații nu se bărbieresc până la pomenirea de 40 de zile, iar femeile, în semn de jale, până la înmormântare își lasă părul capului despletit. Hainele de ceremonie ale celorlalți
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > VIRGINA VINI POPESCU - AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Anul 1889, anul de doliu al literaturii noastre, a dus la cele veșnice, printre chemații destinului, trei buni prieteni: Mihai Eminescu,Veronica Micle și Ion Creangă. Primul care a plecat a fost poetul, în 15 iunie 1889, total nepregătit pentru o astfel de călătorie, la
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421974781.html [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
zguduitor cu o soție ce-și plânge bărbatul, întrebând soarta haină de ce a pedepsit-o: „Candela mai lăcrimează după tine, dragul meu!.../ Picături de ceară caldă, cad și sfârâiesc mereu./ Azi secați sunt ochii mei de durerea ne-ncetată,/ Viața-n doliu mi-e cernită, soarele nu se arată./ Știu că n-am să te mai văd, dar în flacăra plăpândă,/ Simt cum sufletu-ți se zbate și ar vrea ca să pătrundă,/ Chiar în inima-mi rănită... să mă mângâie cu milă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Muti (tot de 4 ori), Seiji Ozawa și mulți alții. În 1988 și 1991 dirijorul a fost Claudio Abbado, care a murit chiar în ziua când am început să scriu aceste amintiri (20 ianuarie 2014). Întreaga lume muzicală e în doliu. Clădirea Filarmonicii a fost construită cu mai multe săli. Față de amploarea care a luat-o muzica în zilele noastre, ea a devenit neîncăpătoare și s-au mai costruit săli noi. În ajun am făcut un tur al clădirii însoțiți de
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
pământului, așa vei bucura oștirile cerești prin urcarea ta, cea binecuvântată care ai făcut să strălucești încă și mai mult viețile sfinților". Fecioara Maria i-a întărit pe cei apropiați prin următoarele cuvinte: "Nu faceți din MUTAREA mea pricină de doliu, ci umpleți-vă de bucurie și mai mare! Doresc să merg la Fiul meu, Cel ce dăruiește tuturor ființa și viața. Și când mă voi duce la el, nu voi înceta să mă rog și să mijlocesc pentru voi, pentru
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1408029208.html [Corola-blog/BlogPost/372178_a_373507]
-
provenind de la un sor muribund arunca o lumină difuză, multiformă, gălbejită, palidă peste chioșcuri și oamenii singuratici care bântuiau prin sălile de așteptare. O parte din raze cădeau moleșite pe cupola de sticlă a gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă aglomerația. De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
provenind de la un sor muribund arunca o lumină difuză, multiformă, gălbejită, palidă peste chioșcuri și oamenii singuratici care bântuiau prin sălile de așteptare. O parte din raze cădeau moleșite pe cupola de sticlă a gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă aglomerația.De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]