5,649 matches
-
e mereu gata să ne trădeze. De fapt, memoria funcționează ca un televizor stricat. Imaginile se suprapun, se amestecă, în timp și spațiu. Pe urmă apare amănuntul care fixează. Văd o stradă cu pomi bătrâni, dar fără frunze. E strada Domnească. îmi dau seama, fiindcă pe dreapta apare firma... (neclar, n.n.). Agitație mare, Lumea strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
Moldovița. Mănăstirea adăpostește un muzeu cu exponate de o inestimabilă valoare: icoane din sec. XVII-XVIII, epitafuri, obiecte bisericești, cărți de cult scrise pe pergament etc. Mănăstirea Probota, de măicuțe, este ridicată în 1530 de Petru Rareș, fiind concepută ca necropolă domnească, aici fiind înmormântați ctitorul, soția sa, Elena, și alți membri ai familiei. Desființată în 1864, mănăstirea s-a redeschis în 1991, iar în 1996 au fost începute vaste lucrări de restaurare a picturii. „Ierusalim al neamului românesc“, cum o numea
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
documente ținutul Roman (aceasta este menționarea documentară a primului ținut din Moldova), în fruntea căruia se afla un pârcălab, ce era și comandantul cetății. Ținuturile erau unități teritoriale ce depindeau de o cetate, de un oraș ori de o curte domnească, al căror nume l-au împrumutat în cele mai multe cazuri. Prin unirea ținuturilor au luat naștere Moldova și Țara Românească. Miercuri, 17 septembrie GHEORGHE LAZĂR Se împlinesc 180 de ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului românesc modern. Doctor în
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile Văratec și Agapia, înființând
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Cât de veche e însă tradiția asta și de când guiță godacii pe locul căruia astăzi cu fală îi spunem Banat, puțini știu. Sigur că austriecii principelui Mercy au adus cu ei niscaiva specialități de prin Viena, mezeluri imperiale și rețete domnești, reinstaurând supremația cărnii de porc după ce atâta amar de vreme Înalta Poartă ce-și avea pașalâc în Cetatea Timișoarei o respinsese, lăsând-o altor neamuri cu aromele ei cu tot. Și totuși, ce-a fost înainte, nu cu două-trei veacuri
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
locuință a scriitorului Ion Alexandru Brătescu-Voinești, care adăpostește manuscrise, fotografii, documente ce au aparținut unor scriitori locali: Ienăchiță Văcărescu, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica etc. Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un ansamblu de construcții din secolele XV-XVIII, prima casă domnească - din care se văd astăzi o parte a vechilor ziduri și subsolul - fiind construită de Mircea cel Bătrân. Domnitorii care i-au urmat au adăugat și alte construcții, au renovat sau le-au extins pe cele existente; în timpul domniei lui
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
păstrarea dominației asupra pustei maghiare și a Țărilor Române, fiind considerat „digul granițelor islamice și lacătul Țării Românești și al Moldovei, precum și al altor ținuturi aflate de partea cealaltă a Dunării”. Aici încercau să obțină ajutor unii pretendenți la scaunul domnesc, din Țările Române și tot la Timișoara veneau trimișii Habsburgilor și ai principilor transilvăneni pentru a purta tratative cu reprezentanții Porții. Un secol mai târziu - la 18 octombrie 1716 - Eugeniu de Savoya pune capăt Eialetului Timișoara, facându-și intrarea în cetatea
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
păstrarea dominației asupra pustei maghiare și a Țărilor Române, fiind considerat „digul granițelor islamice și lacătul Țării Românești și al Moldovei, precum și al altor ținuturi aflate de partea cealaltă a Dunării”. Aici încercau să obțină ajutor unii pretendenți la scaunul domnesc, din Țările Române și tot la Timișoara veneau trimișii Habsburgilor și ai principilor transilvăneni pentru a purta tratative cu reprezentanții Porții. Un secol mai târziu (1716), Eugeniu de Savoya pune capăt Eialetului Timișoara, făcându-și intrarea în cetatea pe care
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
un adevărat muzeu al istoriei românești, desfășurat într-un cadru pitoresc natural. Aici se înalță monumente care uimesc și astăzi pe cei care le vizitează și care constituie mărturii valoroase ale aportului Curții de Argeș la dezvoltarea arhitecturii românești. Biserica Domnească, ctitorie a Basarabilor de la jumătatea veacului al XIV-lea, constituie o adevărată comoară de artă și arhitectură medievală românească. Monumentul conservă fresce din trei perioade, iar culorile desăvârșit armonizate, diversitatea fizionomiei personajelor conferă acestor fresce, pe lângă însemnătatea lor istorică, o
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
tutunul și negustoria cu tutun erau bine cunoscute în Moldova; în anul 1694, Duca Vodă impunea „darea tutunăritului“, care consta dintr-o taxă de 4 lei pentru pogonul cultivat cu tutun. În aceeași perioadă, mănăstirea Cotroceni era scutită prin hrisov domnesc de „haraciul tutunăritului“. În veacul al XVIII-lea, societatea românească se înscrie pe făgașul unor mutații economice care se vor regăsi și în „modernizarea“ comportamentului de zi cu zi al oamenilor. În bună companie cu uzul cafelei, atât de îndrăgită
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
palatului, amenajate în stil francez, italian sau englez, adăpostesc o superbă și imensă cascadă, precum și grote artificiale. Trebuie vizitată neapărat Grota Venus, inspirată din opera lui Wagner „Tannhäuser“, dar și Grota Albastră. Ana-Maria Grad Călătorie pe Transfăgărășan l De la Biserica Domnească până la Badea Cârțan Drumul spre Transfăgărășan poate începe la Curtea de Argeș, prima capitală a Țării Românești (1330), așezată „într-una dintre cele mai binecuvântate regiuni - un paradis“. Oricine poposește la Curtea de Argeș este interesat înainte de toate să vadă Mănăstirea Meșterului Manole, înălțată
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
artă din secolele XVI-XVIII; în criptele sale își dorm somnul de veci Neagoe Basarab, dar și marii regi ai României: Carol I și Ferdinand. La sfârșitul anului trecut (6 decembrie) a fost resfințită și a intrat în circuitul turistic Biserica Domnească, după executarea unor ample lucrări de restaurare; biserica (1340) impresionează prin armonia proporțiilor și picturile originare realizate între 1364-1366. Aici se află mormintele celor dintâi voievozi Basarabi, între care cel al lui Vladisalv I. Vlaicu (1364-1377), cel care avea să
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
clăcii. Miercuri, 26 mai MĂNĂSTIREA COTROCENI În 1679 a început construcția Mănăstirii Cotroceni, ctitoria lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei între 1678 și 1688. Clădirile mănăstirii au fost folosite de domnii munteni ca reședință de vară. În 1893, vechile case domnești au fost demolate pentru ca pe locul respectiv să se înalțe Palatul Cotroceni, reședință a familiei prințului Ferdinand; în 1984, biserica a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Joi, 27 mai ALEKSANDR SOLJENIȚÎN În urmă cu 10 ani a revenit
Agenda2004-21-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282459_a_283788]
-
ajunge nici "regatul strimt al bibliotecii", nici magia prin care l-a dominat, fiind totodată dominat. Și-și îngroapă cartea. Prospero revine în Milanul sau (cuvîntul e în text, iar sublinierea în spectacol), unde chiar dacă urmează să citească (lăsînd să domneasca generația tînără, cum i-a sugerat Alonso într-o scenă anterioară), Prospero își trăiește propria postmodernitate. Lumea Veche, adică modernă, a bibliotecii, s-a sfîrșit din nou. În Milanul sau, "tot al doilea gînd" al ducelui cel nou și vechi
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
așezate în calea unei umori mînioase, neînstare însă, pînă la urmă, a se manifestă. Electricitatea norilor se scurge în stratul unor stihuri, în fond, bonome: Fiind o întreprindere cu totul arbitrară,/ această școală există din timpuri imemoriale,/ în afară de orice cancelarie/ domneasca, fanariotească// Plecînd de la constatarea terna/ că pe malurile Bahluiului/ nu există reptile,/ Regulamentul Școlii ieșene de înot/ interzice cu desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă/ (alte nenumărate și docte detalii/ îmi scăpa...)// Aviz amatorilor:/ sînt
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi, cazaci, unguri, etc. Deformata sau nu de subiectivism, de cele mai multe ori genuina, imaginea lor e predominant negativă: jefuitori, trădători, ucigași! Și, din nou, străinii ajunși în scaunul domnesc: Ion Vodă Armeanul, Nicoară Potcoava (tot armean), Gaspar Gratiani (român, ce-i drept, dar din alt spațiu, cel sud-dunărean), până la Nicolae Mavrocordat, "grecul cărturar", "cărturarul cu sceptru", "model monarhic luminos", a cărui "imagine solară" se desprinde din cronică encomiastica a
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
dumneavoastră? - M-am născut în gară la Bușteni, unde bunicul meu era șef de gară. Părinții locuiau la București, mamă a greșit socotelile, așa că am venit pe lume în casa bunicilor, sub Caraiman. De altfel, ei se cununaseră în Biserică Domneasca din Bușteni, unde am fost și eu botezat, dîndu-mi-se numele bunicului, Constantin, si Paul, numele nasului. Camilian m-am botezat singur, după ce l-am pierdut pe tatăl meu, Camil Demetrescu, mort la 36 de ani. Voiam să retrăiască prin minte
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc (diurnnocturn): Piatra asta e o pâine caldă. Vântul ăsta e un vin domnesc. / și pelinul busuioc sălbatic. // Vine ziua aurindu-mi pâinea. / Vine seara aromindu-mi vinul. Vine mama îndulcindu-mi gândul. («Patria» VRF, 30). Desigur, dacă ești bună sămânță: Dar mai întâi / să fii sămânță. / Tunet să fii. / Ploaie să fii. Lumină să
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Tăcerea mamei” VRF, 52). Profunde reverberări de suflet românesc întâlnim și în alte poezii în care apare simbolul mamei: Pe izvor cu val de verde / Suflet sună, gând se vede. Tot ce-i veșnic și frumos, / Ce-i frumos, e domnesc os ! / Pe izvor cu val de bine / Doină crește, dor tot vine. Tot ce-i dor e neușor, / Chiar de vine pe izvor ! («Izvorul mamei” VRF, 54); Pe fag dulce-amărât / Arde, mamă, alba-ți stea, / Te uitași la ea atât
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
pînză albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pilcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei sale Maruca. Ce fantastică metamorfoza! În domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, isi găsiseră, ani la rînd, loc de aciuare mitocanii gospodăriilor de partid, țațele lăfăindu-se în patul Marucăi, urduroșii, în cel al geniului. Ce repunere în nobilele drepturi! Au fost aduse, din depozitul de la Posada
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
Crișan Andreescu Luni, 9 iunie, de praznicul Sfintei Treimi, la biserica domnească din Potlogi vor fi aduse, într-o procesiune cu zeci de preoți și mii de credincioși, moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Patriarhia Română a proclamat în mod oficial anul 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al
Procesiune la Potlogi cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25074_a_26399]
-
Potlogi, fapt ce a determibat ca în unele bisericii slujba de luni să nu mai aibă loc. Potlogi, ctitorie a lui Costantin Brâncoveanu Anul Brâncoveanu este sărbătorit și la Complexul Cutural de la Potlogi, acolo unde se află Palatul și Biserica Domnească, ctitorii brâncovenești de mare valoare artistică. Comuna dâmbovițeană Potlogi a intrat în istorie după anul 1679, când peste „Potlogii", moșia vechiului postelnic Dima și a jupânesei Dragna, a devenit proprietar Constantin Brâncoveanu, mare spătar. Palatul de la Potlogi este singurul palat
Procesiune la Potlogi cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25074_a_26399]
-
a fost dat să citesc o nouă apariție ca această carte, motivația afirmațiilor mele referindu-se la faptul că în paginile ei am întâlnit o îmbinare armonioasă între „Povestirile adevărate”, pe care autorul însuși le-a trăit, cum ar fi: „Domnești între legendă și adevăr” sau „O poveste devenită realitate” și legende istorice, preluate ca adevărate, bazate pe hrisoave și tradiții folclorice, precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice”. Unele lecturi provin din relatările altora, oameni de seamă din Domnești, așa cum
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
preoți și diaconi. Moaștele Sfintei Tatiana au fost aduse în țara noastră de către boierii Craiovești de la Constantinopol în timpul domniei Sfântului domnitor Neagoe Basarab și depuse inițial la Mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea. De aici ele au fost mutate la Biserica Domnească din Curtea de Argeș.
Sfânta Muceniţă Tatiana, sărbătorită la Catedrala mitropolitană din Craiova () [Corola-journal/Journalistic/23924_a_25249]
-
în tot cazul, foarte ciudat ca, în plină și neîntreruptă cruciadă contra corupției funcționarilor publici, de sus și pînă jos, nici un comentator al fenomenului să nu-și fi amintit de versurile lui Grigore Alexandrescu din fabula Lupului moralist: " Cînd mantaua domnească este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiți siguri că despoaie." Și, dacă tot sîntem la pesimistul poet, oare distihul din Anul 1840 nu și-ar fi aflat actualitatea în întreg deceniul din urmă: "Și un an vine, trece, ș-
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]