268 matches
-
greutatea ei și nici nu mai ținem minte câte drumuri am făcut! Ilenuța privi cu ochi curioși prin ușa bucătăriei la gălețile de apă, căci ele erau cele care vorbiseră. -Pe mine toată ziua m-a pus să măsor apa-spuse donița cu îmbufnare-ba pentru compoturi, ba pentru murături... -Voi vă plîngeți de un pic de apă, dar pe mine toată ziua m-a torturat când cu apă rece, când cu apă fiartă, ba chiar și cu ardei iute, că și acum
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
din mijloc de uger stors. Cu o astfel de informație, Plin, cu multă abnegație, Se duse la Maria-n șură Ce mulgea o vacă sură. Cu mâinile suflecate, Și storcea din țâțe lapte, Iar jetul alb și vârtos Spumega-n doniță, jos. Într-o astfel de candoare, Maria, conservatoare, Mulgea vacile din șură De la ea din bătătură. Și-i ceru, Ionel, pe loc Ca să-i umple un cancioc Cu un lapte sănătos Din mijloc de uger stors! Și cu mâna suflecată
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze , Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
fel, te-ajută ăsta micu'... Nu știu ce-a mai răspuns mama, ea a luat hotărârea să stea pe loc, să mai vadă încotro bate vântul, până atunci să ne urcăm pe casă și să aruncăm apă cu căldările și donițele, să îmbibăm țolăraia ca să salvăm șița, care ar fi ars prima, era chiar o provocare pentru o întețeală a incendiului, că stătea să se întindă cu repeziciune în tot satul. Când m-am urcat în podul casei, primul lucru pe
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
mira îndestul de focul ce le-a apucat, de dorul de țară care le mănâncă, încît în vis și aievea nu văd decât reforme și iarăși reforme. Astfel cel ce-a dat foc unei case aleargă el cel dentîi cu donița de apă să stingă, prefăcîndu-se că nu știe de unde și cum a venit nenorocirea. Iată dar resortul care le face pe foile guvernamentale să dea sfaturi și să facă planuri mari de viitor. E siguranța că espedientele s-au înfundat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afară de rușinarea celui ce o sulevează, încă și inconvenientul {EminescuOpXIV 391} de-a seduce pe ascultătorul ei neprecaut la răspunsuri și mai nepotrivite, și dă ridicolul spectacol că, după spusa celor vechi, unul mulge țapul, altul ține o sită în loc de doniță. Drept că adevărul consistă în acordul unei cunoștințe cu obiectul ei, dar printr-asta obiectul acesta trebuie să fie separat și bine distins de altele; căci o cunoștință e falsă dacă nu s-acordă cu obiectul la care e referată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aprovizionarea cu apă potabilă a orașelor românești încă mai constituia o problemă. Oamenii se aprovizionau direct de la cișmele și fântâni sau apelau la sacagii și apari, a căror meserie data de secole și care transportau apa cu sacaua sau cu donița. · Breasla cișmigiilor a fost înființată în 1775 de către Alexandru Ipsilanti. · După 1820 în unele case boierești și în spitale se execută instalații interioare de alimentare cu apă potabilă, la început din ceramică. Conductele metalice apar în jur de 1850. Apa
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
un scatiu. Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap... Bunicul ridică mâna în sus, aducând
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
lungul, desfăcând în două sau în mai multe bucăți cazac: membru al unei comunități militare autonome care s-au așezat pe teritoriile de margine ale statelor rus și polono-lituanian, unde, în schimbul unor privilegii, era obligat să apere țara împotriva invaziilor doniță: vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a întins o prăjină foarte lungă. Vîrînd această prăjină în găleată, Tashtego o coboară cu grijă în poloboc, pînă ce găleata dispare cu totul înăuntru; apoi, la un semn al lui, oamenii o trag afară, iar ea șiroiește întocmai ca donița cu lapte proaspăt a unei lăptărese și o lasă cu grijă în jos, pînă ce un matelot pregătit dinainte, o prinde și o deșartă grabnic într-o putină adîncă. După aceea, fiind ridicată din nou, găleata e cufundată în poloboc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la nașterea copilului lor, iar de data asta rămase mai mult... Într-o seară, Pavel se întorcea de la stupina pe care o instalase de cealaltă parte a văii, la marginea unei păduri de castani. Trecu apa, ducând pe umăr o doniță plină cu miere proaspătă, se opri să-și tragă sufletul în josul unei mici pante care ducea spre casa lor. Vedea prin ușa întredeschisă siluetele celor două femei. Sașa stătea în picioare, cu o făclie în mână, soția lui era așezată
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai mira că în lumea de care fugiseră, acele puține lucruri se pierdeau în nenumărate stupidități, în minciuni, în războaie, în dorința de a le smulge altora și acel puțin, din teama de a nu poseda decât acel puțin... Ridică donița și începu să urce spre casă. Soția lui stătea în pragul ușii, cu fiul lor în brațe. Copilul se trezise, dar nu plângea. Stelele îi luminau slab fruntea micuță. Stătură astfel o clipă, în noaptea aceea, fără să se miște
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ei în fundul casei ascunse într-o vale îngustă din Caucaz. Ea e femeia care, ținând în mână un opaiț, îi zâmbea unei femei care intra în casă purtând în brațe un copil, unui bărbat care punea pe o bancă o doniță grea, acoperită cu o pânză de bumbac. Îi rosteam în minte numele, Sașa, ca și cum aș fi vrut să suprapun chipul femeii așezate în iarbă, lângă mine, peste chipul celeilalte care, atât de discret, atât de intens, trecuse prin viața familiei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din băteliște un car cu var de la Bicazul ardelean ori chiar munteni de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de paltin, iar lipovenii din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
probleme, pe Finlanda și pe țările dunărene. Franța era liberă să supună Spania. Un târg destul de dificil la început, s-a încheiat, totuși. Ispita era prea mare pentru ca cei doi nesătui pentru ca ei să dea cu piciorul într-o doniță ce le apărea deja plină ochi cu lapte proaspăt. în anul ce a urmat, adică în 1809, relațiile lui Napoleon cu papa Pius al VII-lea s-au deteriorat și mai mult. împăratul Franței a fost excomunicat. Dar răspunsul acestuia
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
șes neted până la Dunăre. „Vrancea muntoasă” e ținutul oilor. Fiecare sat își are muntele său deosebit, unde locuitorii trimit cu toții în aceeași zi turmele la văratic. Tot în munți sunt o sumedenie de ferestraie, de unde coboară mereu scânduri, ciubere și donițe spre podgorie. Dimpotrivă „Vrancea cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt îmbrăcate cu vii, până spre „moghilele Vrancei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sau s-o transforme În fum și pe care Îl ocolea, de teamă de a nu fi deocheat, la distanța de o poștă, orice dobitoc. Oare ce căuta el la fiecare Început de lună nouă În mijlocul țintirimului Înarmat cu o doniță și o bidinea din care storcea zăr amestecat cu limfă și de ce oare mugeau ca la tăiere vacile când se Întâmpla să treacă prin apropierea porții lui!? Mulți l-au Întâlnit stând În zori pe trepied, lângă fântâna lui Buig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să fii și Dumnezeul meu...“ Mașa simți totuși că gândurile o cam luaseră razna și că era cazul să pună limbuției sale mute stop. „Oprește-te, femeie, Își spuse ea, ce te-a apucat, mai bine ai avea grijă de doniță, nu vezi că ți-a dat laptele pe-alături?! Doamne, iartă-mă“, Își făcu semnul crucii Mașa, așezându-și mai bine găletușa Între genunchi și trăgând totodată și ugerul doldora de lapte al caprei Înspre ea. „Bine că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
capetele unul spre altul și-și zâmbiră cu prietinie. Cu începutul acesta de dragoste în suflet, porni Niță Lepădatu într-amurgul spre vitele lui. Le cercetă în ocolul lor, le aduse cu băieții urluiala de ovăs, și femeile veniră cu donițele la muls. Se aprinseră luminile și focurile la bordeie și-n perdelele de stuh; apoi încet-încet se întinse liniștea, și deasupra se bolti un cer albastru întunecos, bătut cu ținte mari de aur. Lepădatu sta pe spate în preajma vitelor, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu micuțul său prieten. „Bătăușul” Ziua era pe sfârșite. Soarele cobora spre apus trăgând după el lumina zilei. Fiecare din cei ai casei avea câte ceva de făcut, pentru a încheia cu bine treburile acelei zile. Bunica mulgea vaca, strângea în doniță cu truda mâinilor sale, jet după jet, laptele proaspăt și aproape aburind. Când termină, lăsă vițelul să se bucure de porția lui și plecă la bucătărie. Unde este Viviana? Pe aici pe undeva trebuie să fie, la joacă. Fetița avea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
greutatea ei, nici nu mai ținem minte câte drumuri am făcut! Ilenuța privi cu ochi curioși prin ușa bucătăriei la gălețile de apă, căci ele erau cele care vorbiseră. Pe mine toată ziua m-a pus să măsor apa, spuse donița, ba pentru compoturi, ba pentru murături... Voi vă plângeți de un pic de apă, dar pe mine toată ziua m-a torturat, când cu apă rece, când cu apă fiartă, ba chiar și cu ardei iute, că și acum mai
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
sobră, arogantă și cu ugerul prea plin, Aștepta să fie mulsă de țăranul Cătălin. Bucuros, nevoie mare, c-a scăpat de sărăcie Și gândind deja la brânza ce în putini o să fie, Mânecile suflecă și se apucă vârtos De umplut donița toată cu un lapte bun și gros. Dar, deodată înlemnește și constată cu obidă Că Joiana cea frumoasă, ce-l privea acum candidă, A vărsat donița-ntreagă este lapte peste tot! N-a rămas măcar o cană, nici cât să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
brânza ce în putini o să fie, Mânecile suflecă și se apucă vârtos De umplut donița toată cu un lapte bun și gros. Dar, deodată înlemnește și constată cu obidă Că Joiana cea frumoasă, ce-l privea acum candidă, A vărsat donița-ntreagă este lapte peste tot! N-a rămas măcar o cană, nici cât să te lingi pe bot. Mânios, își puse vaca la arat cu plugul nou Și o așeză alături de un tăntălău de bou. Nici aici Joiana noastră mare
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lucru nu făcea, Că trăgeau nu înainte:boul-hăis! Joiana-cea! Cătălin privește vaca cu mânie și dispreț, Pleacă înapoi prin târguri Să o vândă, chiar sub preț. Dar țăranii toți aflară că în sat este-o Joiană Care la varsat de doniți Este mare campioană. Morala: Socoteala de acasă nu se potrivește-n târg. Cumperi crud și rezultatul Crezi că-l poți avea în pârg, Deseori îmbuibi subiectul sau il umpli de osânză Și constați că te trădează Sau nu face nici o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mult mai Însemnat: era Moș Iacob. Și, Moș-Iacob fiind, era de toate. S-o luăm, cu ce? Să Începem cu butnăria: Moș Iacob făcea butii și butoaie, poloboace și butoane, balerce și balercuțe, zăcători Înalte și deje scunde, ciubere și donițe - tot ce se-nchega din doage și din cercuri. El le cioplea pe toate: doagele, fundurile - apoi cercurile... Mie, cel mai mult și mai mult și mai mult Îmi plăceau două lucrări: Închegatul poloboacelor și bătutul cercurilor. Ajutam și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]