95 matches
-
atunci să nu depunem armele. Să strîngem mărturiile, documentele și arhivele astfel încît cei care vor veni după noi să aibă posibilitatea să le transforme într-un fapt istoric". Cel ce lansează un asemenea îndemn, oricît de "solitar" și de "donquijotesc" s-ar simți, e unul din combatanții pe frontul unui ideal, unul din "protestatarii", unul din "nonconformiștii" cu fața îndreptată spre infinitul devenirii. Pe versantul autohton al acestei istorii în curs al cărei vates involuntar devine, Bujor Nedelcovici, după cum era
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
mai greu și mai puternic nu rezolvă nimic, dar adâncesc perspectiva asupra entropiei care domină nu doar lumea lui Jara, dar și pe cea contemporană. Călătoria inițiatică în căutarea unui Graal obscur, a unui sens are aici ceva nu doar donquijotesc, dar și rizibil, dacă nu pernicios. În concluzie, MECEFF reușește să creeze un profil particular și o stilistică festivalieră care îl impun atenției unui public select.
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
de mii și mii de ani, nu banul lui, rămâne măsura tuturor lucrurilor. O astfel de percepție a realului chiar și prezent, dacă nu i s-ar atribui, cum este cunoscut, presocraticului Protagoras, am putea-o considera de-a dreptul donquijotescă. Emoționantă și rizibilă în același timp. O carte precum aceea dedicată de doamna Mariana Băluță-Skultéty* primei poezii elegiace grecești (și europene totodată) are darul de a te scoate, cititor avizat, nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
poziția elementului alogen față de lumea nouă în care pătrunde. Astfel, primele două tipuri distincte de "priză" la realitățile Moldovei de dinainte de 1848 sînt cele ilustrate de doctorul Rosenfeld și stilatul, pentru că și ficționar, Simon. Primul are alura unui "erou civilizator" donquijotesc, care încearcă să prescrie medicamente unor oameni obișnuiți cu altfel de leacuri; pe disperatul doctor îl caracterizează "sila" de aceste locuri "în care s-a rătăcit și s-a pierdut ca medic și ca om". În replică, Simon este atras
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
se fugăresc haotic de la un capăt la altul al cerului. începe să urce pe rue des Martyrs, spre Boulevard de Rochechouart și Place Pigalle. Retorica estompată a pașilor care îl poartă de nicăieri spre nicăieri îl ajută să rememoreze idealurile donquijotești care i-au animat anii primei tinereți. Utopii inocente, policrome, cărora li s-a dăruit cu entuziasm, nenumărate bătălii, nu atât pierdute sau câștigate, ci irosite, pe cale de a fi irosite... Acum, la treizeci și cinci de ani, după un deceniu de
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
Când i-am cunoscut prin 1990, combatanții din ,Emphasis" erau la vârsta când toți porii ar vrea să fie ochi și guri deschise ori când totul e luat parcă prea în serios, și totuși în zeflemea ca într-un calvar donquijotesc. Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
servieta oamenilor din regimul trecut. Ce-i drept, nu pe gratis. Asta, doar asta le lipsea înainte de 1989? Titlurile? Funcțiile? Mai mult: spre confortul lor psihic, îi toarnă, demonizîndu-i, ca înainte, pe cei care se încăpățînează în principii, în idealuri donquijotești. îi toarnă tot celor de dinainte". Cu toate că ne străduim a ne spori importurile din Vest, un singur lucru nu-l vom putea importa de acolo, "caracterele". "Acestea ori cresc pe pămîntul nostru, ori nu există deloc!" Răzbate astfel, prin veac
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
loc treptat, fără efuziuni, parcursul până la acest final constituindu-se ca o mică odisee, din care lipsește Penelopa, dar este prezent Telemac. Pentru că Ithaca este acel moment inefabil al tinereții, iar excursia celor trei bărbați are ceva dintr-o întreprindere donquijotescă în căutarea timpului pierdut. Deși pare să facă parte dintr-o zonă a secundarului, localizarea celor trei are importanța ei în economia simbolică a acțiunii. Wlodek locuiește în Polonia, dar amintirea și călătoria îl reîntorc la o vârstă idilică, undeva
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]
-
răsturnată a cărei recificare a devenit imposibilă”. Înstrăinați, nici nu luptă. Horia, un speculum mentis, se resemnează în căsnicia-iad, Pașadia cade în legile pe care le ignorase o viață, Pantazi se aruncă sub roțile metroului, iar Pirgu renunță la frenezia donquijotescă înainte de a porni propriu-zis într-o aventură a cunoașterii. Realismul mâlos nu lasă crailor indeciși nicio șansă de vindecare: melancolia devoră destinele, odată ce și-au acceptat o filiație - fie ea și livrescă, laolaltă cu „vocația genială a eșecului”. Prins în
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
adesea, o încărcătură sapiențială, consolatoare, profund umană: "Ce mai contează cinstea atunci când ea e pusă în slujba necinstei? se va spune. Contează, în măsura în care achiți prețul." (p. 109). Microromanul de 20 de pagini intitulat Addenda, care instrumentează cu două cazuri concrete - donquijotești - cel de-al doilea eseu are, de altfel, autentice virtuți literare. Ulterior, tonul autorului va deveni preponderent teoretic - precum în eseul Nietzsche și Marx, în finalul căruia își motivează interesul pentru cei doi autori �recuperați" și maltratați ideologic de către național-socialiști
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
eu, dar nici altcineva e o plonjare în lumea memoriei, dar poetul nu se abandonează amintirilor, ci caută, reconstruiește într-o altă lumină, de care s-a apropiat acum altfel și o știe. Cu o înfățișare de el însuși numită donquijotescă, înfășurat în multele mantii ale personalității, acest autor cunoscut, între altele, și ca dramaturg, prozator, sau traducător de poezie americană și sud-americană (recent a apărut César Vallejo, cu aluviuni care sunt exact contrariul lapidarității de Haiku - titlul celuilalt volum de
„Omul cu broaște țestoase“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4976_a_6301]
-
C.V. Tudor, un personaj la fel de malefic. De ce sunt aceștia personaje și nu persoane? Pentru că sunt niște prefabricate din telenovela politică numită "România azi". Pe același criteriu, al schimbării cu orice chip și în orice altceva, am avut și persoane mai donquijotești la conducerea țării, cum a fost Emil Constantinescu, un dezastru de conducător. Nici conducerea de astăzi nu ne va aduce bunăstarea promisă de ea. Nu s-a născut încă un conducător care să poată conduce România, lucru care îl poate
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
bătălie. Când i-am cunoscut, prin 1990, combatanții din Emphasis erau la vârsta când toți porii vrea să fie ochi și guri deschise ori când totul e luat parcă prea în serios, și totuși în zeflemea, ca într-un calvar donquijotesc. Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
proza clujeanului totul e senin și posibil, pentru că, fără excepție, deznodămintele lui au ceva de mister vaporos. La Breban, pânda și seducția preiau funcțiile unui joc erotizant al voinței, prin care protagonistul instrumentează o putere aparte. Nici vorbă de farsă donquijotescă la Radu Mareș. Cel din urmă e interesat de întreținerea unei insațiabile curiozități, o psihologie a pândei ce va fi coroborată cu singurătăți discutabile. În plus, Radu Mareș nu arată interes pentru emfaza misogină. Nici nu caricaturizează narațiunile eroinelor. Dar
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
ci „falia” dintre ele provoacă fascinația, interesul, „plăcerea”. Anularea prejudecăților de orice fel este anunțată și căutată, (dacă nu chiar și admirată), încă din debutul studiului amintit. Chiar de pe prima pagină, Barthes aduce un elogiu stării estetice, dar și morale, donquijotești, în care se află cititorul de text, „în momentul în care își obține plăcerea”, o stare ridicolă și blamabilă în ochii celorlalți, dar evident de esență superioară. Există aici un soi de mistică fără religie, asemănătoare cu aceea a marilor
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
faptul că nenumărați cititori iau drept reale întâmplări fictive și rămân insensibili la tragediile reale. Tehnica preciziei, cum am putea-o numi, din care Eco recunoaște a-și face un titlu de glorie, se află, în definitiv, la originea confuziei donquijotești a atâtora dintre cititorii (dar și dintre privitorii de filme, mai cu seamă de la televizor) care, în ziua de azi, compătimesc pașnic, e drept,cu personaje inventate, când nu țin să se comporte cu tot dinadinsul la fel cu ucigașii
O întrebare pentru Umberto Eco by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4834_a_6159]
-
socialist, deține această funcție neîntrerupt din 1983 încoace, iar actualul mandat îi expiră abia în 2011. Un reputat lingvist spaniol i-a găsit totuși o explicație, primarul, a spus el, "se luptă cu morile de vînt", are așadar "o atitudine donquijotescă". Mai trebuie adăugat că Noblejas, comuna acestui primar, se afla în provincia Castilla - La Mancha - și nu era Don Quijote "cavaler de La Mancha"?!
Viitorul lui Don Quijote by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8371_a_9696]
-
masive ale delirului eroticesc, Mihail Gălățanu ascunde o egolatrie sfioasă, un egotism incredul care devine simpatic chiar prin această fragilitate a sa pe care o dau în vileag enormitățile. Poetul cochetează cu propria-i identitate, proiectată la o scară uriaș-derizorie, donquijotescă, prezentată, din prudență, în două variante. Una este cea a expansiunii neînfrînate, care ar desfide orice concurență, pe o dimensiune universală: "Toți bărbații - și pînă și băieții, de mici,/ vor avea un singur vis: să devină Gălățanu./ Ce Hagi, ce
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
Între atitudinile alergice la postmodernismul autohton se numără și himerismul. Curiozitatea, căci există una, vine de la faptul că noțiunea nu este teoretizată și sus- ținută de o grupare anume, ci de un singur scriitor. Lui Vasile Baghiu îi priește ipostaza donquijotescă. Și e perseverent. Așa se face că între 1998 și 2010 a publicat patru manifeste ale „curentului” himerist, considerându-l cea mai coerentă direcție poetică de la oniriști încoace. Cu ecouri, ce-i drept, cam firave. Programul teoretic l-a susținut
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
ca mai toți adulții României, dornici dintr-odată de a se înscrie în bloc în Partid, adolescentul își construiește propria armată, gata să se apere împotriva unei posibile intervenții a Rusiei. Preparativele taberei ad hoc a tinerilor, cu toate detaliile donquijotești (lupta contra mamei-Rusii se duce cu praștii de cauciuc și bile de rulment, dar și cu sulf sau clorat de potasiu din laboratoarele de chime), fac deliciul povestirii lui Antonesei. Ar fi putut lipsi, în schimb, din volum, piese în
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
Ediție din '93, amintind de Humanitasul anilor de început, cu coperți simple și siglă verde. Scrierea unor texte vorbite, măcar în parte, la Europa Liberă. "Exorcizarea vremurilor adormite", frumoasa metaforă sub care așază Virgil Ierunca o și mai frumoasă nebunie, donquijotescul turnir cu uitarea, cu iertarea leneșă, cu inconștiența, se face în Trepte, Priviri, Exil. Între ele, părți ale unei elegii sub arme, și sub timp, nu mai puțin de temut decît ele, încap Prieteni care au fost, savanți romantici în
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
metafizic, dar cu un simț al comicului dezlănțuit până la gratuitate. Apoi scepticismul ei robust, trupeș... ha! care i-a anulat orice naivitate, ca unei fecioare care știe prea multe înainte de a-i veni sorocul."" Cartea publicată de Liana Cozea, gest donquijotesc cuceritor, prin care este adusă în prim-plan, fie și numai pentru o clipă, o scriitoare pe nedrept uitată poate fi considerată un emoționant memento pentru critica literară de azi. Impresionant, prin luciditate și finețe, este și portretul pe care
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
a țăranilor "de pe arie" împotriva împilării noilor ciocoi care sînt politrucii. Dar sub condeiul lui Preda, evenimentul apare minimalizat, deturnat într-un sens perfid de la conținutul său vădit anticomunist: "Maniera aleasă este aceea de a transpune întîmplarea într-un cadru donquijotesc. Dramatismul este alungat cu precauție. }ăranii sînt mai degrabă ridicoli în acțiunea lor, pe care o bănuim disperată". Nu e doar opinia d-lui Geacăr, ci și a lui Valeriu Cristea, care nota că "revolta de pe arie" ar alcătui "nucleul
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
lui Camus, au părăsit aerul rarefiat al cabinetelor de lucru pentru a se arunca în vîltoarea luptelor contemporane între cele două concepții, vor reuși să provoace o schimbare, sau vor obosi și ei, pierzîndu-și iluziile, asemenea lui Baltazar Bustos, eroul donquijotesc al unuia din romanele lui Carlos Fuentes, care, după ce a visat să încarneze revoluția în conduita sa personală, sfîrșește prin a căuta o altfel de fericire?
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
schimbat. Năstase A. nu e Petre Roman iar liescu nu-l mai are pe Miron Cosma. Premierul din 1991 era adeptul confruntării directe, stil berbec la perete, pe când levantinizatul Năstase A. e obișnuit să opereze prin învăluire, pe la spate. Așchia donquijotescă a lui Petre Roman îl împingea mereu înainte, spre înfruntarea neînfricată a primejdiei. Românul vechi Năstase A. preferă ocolul, mușcătura scurtă urmată de repliere. Dându-și seama că inamicul nu poate fi învins frontal, îl va hărțui din întuneric, trimițând
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]