344 matches
-
la cafeneaua unde și el venea. Pe terasă, sub copertina de pânză verde, pe la 4 după amiază, era cu laptopul deschis și lucra nu știu ce. Pisicile, cele două, roșcată și alb jigărit cu pete negre, o cunoșteau. Stăteau în apropierea ei, dormitând leneșe. Peste bara metalică a terasei, se vedeau cum trec rar oameni grăbiți, iar pe stradă mașinile, mașinile care dădeau nerv vieții, își vedeau de drum, oprind mai încolo, la semi-supermarket. Nimic nu tulbura tihna locului și-a orei. Alți
UNDEVA, ÎNTR-O CAFENEA (MOMENT) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1478483944.html [Corola-blog/BlogPost/352698_a_354027]
-
Acasa > Poezie > Credinta > TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede, Când sunetele-s moarte și eul dormitează, Există-n noi ceva, ce-aude tot și vede, E Duhul din Rusalii, ce-n credincioși lucrează. Ne agățăm de cer, când nu mai e putere, În rugăciuni aprinse strigăm, cu lacrimi multe Și așteptăm un semn de dulce mângâiere
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1487623880.html [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
ori slava, ori pământul, Tot ce izbește ochiul, ca rod al răzvrătirii, Sau darul minunat, Viața și Cuvântul, Ce te va duce-n slavă în clipa despărțirii! Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede, Când sunetele-s moarte și eul dormitează, Există-n noi ceva, ce-aude tot și vede, E Duhul din Rusalii, ce încă mai lucrează... 19/02/17, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1487623880.html [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
cealălaltă a lui, În țipetele lui devenind mâini. STRIGĂTUL LUI Răspunde iubito când strig, În curând se va face târziu, Și va fi un întuneric în lume Că n-o să mai pot niciodată să viu! IMNUL ADOLESCENTELOR Și adolescentele cum dormitează ca ciutele pe fundul lumii cu gâturile mai mândre decât ale girafelor privind piscurile de gheață ale dragostei gândul lor este acolo sus pe podișurile nesfârșite ale preafericitelor culmi unde efebii se întrec cu zeii unde orașele albe strălucesc deasupra
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_poemele_muntelui_i_stefan_dumitrescu_1356735959.html [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
În inimile noastre fremătând. Mai mormăim înverșunat ca ursul Când gustul mierii vieții nu ne place Atâtea flori prind dorul a-l desface Și viața își urmează plânsă cursul. Trec păsările peste-un ochi de apă Ca niște fluturi galeș dormitând În aerul retoric respirând Ca un cutremurat ușor de pleoapă. Tu cea ascunsă-n clipele virgine, Cea rătăcind o viață pe poteci Prin umbra din aleea mea să treci Ploaie de vară cu miresme fine. (7) Georgeta RESTEMAN: SĂ NU
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1329269382.html [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
convingerea în visul tău, mergi înainte și pune-l în aplicare! Lasă-i pe „ceilalți” să te bârfească pe la spate ori de câte ori te confrunți cu o înfrângere temporară, căci „ei” nu știu că orice eșec reprezintă sămânța unui succes echivalent. - Stejarul dormitează în ghindă. Pasărea așteaptă în ou, iar din viziunea supremă a sufletului se poate naște un înger. Visele sunt semințele din care se naște realitatea. - Credința este „elixirul etern” care dă viață, putere și acțiune oricărui gând! - Mintea nu are
Câteva selecții din cartea: Aur curat pentru învingători, de Adi Popescu by http://revistaderecenzii.ro/cateva-selectii-din-cartea-aur-curat-pentru-invingatori-de-adi-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339271_a_340600]
-
însemne ceva pentru țară, pentru neam...?! * Când este în primejdie, neamul românesc găsește resurse, energii, ca să se salveze. Românul are nevoie sa-i ajungă cuțitul la os să acționeze. Dacă nu l-a deranjat nimic, românul a stat cuminte, a dormitat în istorie. Când l-a deranjat ceva, când i s-a urcat în cap cineva și s-a lăsat greu, a reacționat... Uneori a reacționat cam târziu, de asta a și pierdut mult în istorie. *Și dacă clasa conducătoare trăiește
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1448892979.html [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
bătrînei de la perete. Aceasta o luase în mână mulțumind cu glas firav dar rămăsese cu ea în mână. „ nu pot mânca acum, maică, nu mi-e foame - spusese ea - poate mai târziu”. Apoi tăcuse și închisese ochii de parcă ar fi dormitat. Din nou tăcere. Apoi un glas din capătul cel mai îndepărtat al salonului, cu un ton ce se dorea glumeț se adresase bărânei. „ Mamaie, ai cotizat cu ceva doctorului, sau nu? Că mata nu vezi, până nu dai... n-ai
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473356530.html [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut printre ruina luminii ce-nsera, Veghind ca urnă rece, sub spuma unui val, Cât timp o adiere, un bocet murmura. *** Referință Bibliografică: Pe plaja fără nume ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1589, Anul V
PE PLAJA FĂRĂ NUME … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1431067717.html [Corola-blog/BlogPost/369818_a_371147]
-
oferită de ciupercuță. La recepție au aflat că patronul este plecat din stațiune, dar că se va întoarce după amiază și că dorește să le întâlnească la cină. Bine unse cu crema protectoare, fetele lui Cristian Trifan, soție și fiică, dormitau pe șezlonguri mângâiate de umbra ciupercuței cu acoperiș din stuf. Pământul își urma traseul său în Univers, așa că și umbra își schimba locul, lăsând zone neprotejate pe corpul noilor turiste iar pielea expusă nemilosului soare începea să frigă, să strângă
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_frag_6_stan_virgil_1333695956.html [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
lume făcător de pace eram PSALMUL 120 La munți ridicat-am ochii mei tăcuți De unde va veni ajutorul meu Ajutorul meu de la Domnul mereu Cerul și pământul de El sunt făcuți Nu vrea să se clatine piciorul tău Nu va dormita cel ce te păzește Cel ce vrea pe Israel izbăvește Și apără sufletul tău de cel rău Domnul va păzi intrarea ta dreaptă Și ieșirea ta de-acum și până-n veac Lumina sfântă pe ultima treaptă Numai poruncile Tale să
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1432452485.html [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Articolele Autorului Eugen Dorcescu Nostalgia Oraș patriarhal, uituc, uitat, Cu parc și râu, cu munții-nvecinat, În floare și-n mireasmă scufundat ... Tu, urbea fericită, de-altădat'! Te-am cercetat, prin ani, din când în când, Și te-am aflat același, dormitând, Sub arșiță, sub ploaie, și sub vânt. Punct fix, precum o pajură-n zenit, Cu fontă-n plisc și gheară de granit, Exact ce-ai ignorat te-a nemurit. Oraș uituc, oraș de neuitat, Din care-am fost, pe vremuri
EUGEN DORCESCU, NOSTALGIA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_nostalgia_eugen_dorcescu_1355814193.html [Corola-blog/BlogPost/341441_a_342770]
-
sub o nouă formă aceea a convingerii. Noțiunea de proprietate asupra sclavului vine de la forța de muncă pe care sclavul, ca orice om de fapt, o deține. Prin forță de muncă înțeleg capacitatea unui om muncitor, așadar nu leneșul care dormitează toată ziua, de a produce mai mult decât îi este necesar traiului. În mod normal tot ce produce omul peste necesarul nemijlocit necesar hrănirii, îmbrăcării și procreării inclusiv aducerea la maturitate a odraslelor, merge direct la colectivul în care trăiește
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
sub o nouă formă aceea a convingerii.Noțiunea de proprietate asupra sclavului vine de la forța de muncă pe care sclavul, ca orice om de fapt, o deține. Prin forță de muncă înțeleg capacitatea unui om muncitor, așadar nu leneșul care dormitează toată ziua, de a produce mai mult decât îi este necesar traiului. În mod normal tot ce produce omul peste necesarul nemijlocit necesar hrănirii, îmbrăcării și procreării inclusiv aducerea la maturitate a odraslelor, merge direct la colectivul în care trăiește
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
E seara deja! N-am fost reținuți mult aici. Pe stânga rămâne în urmă un muntișor cu luminile unei localități la poalele lui. De la frontieră până la Belgrad sunt vreo o sută de kilometrii... Capitala sârbilor rămâne în urmă... pasagerii noștri dormitează, fiecare ocupând câte două scaune. În întunericul nopții nu se văd decât creste de munți și tunele. Coborâm direct spre sud, unde Serbia se îngustează, între Kosovo și Bulgaria. La ieșirea spre Macedonia am fost reținuți o oră, iar la
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
apusuri ce-i scăpară, Atâtea-nmiresmate flori, Minuni sub clar de lună, Atâția fluturi și culori, Ce-n dans se împreună, Atâtea paseri cu-al lor tril Ce vindecă sub geană Ca gânguritul de copil A mamei crudă rană... Dar, dormitând neîntrerupt, Nu știi ce-i fu a pierde De-a vieții vrajă vie rupt, Oprită să-l dezmierde... Căci în răstimp, chiar zânele Sosiseră să-și scalde Trupșorul gol și mânele În lacul ce smarald e... Ba chiar Prințesa Broaștelor
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1417371502.html [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
față de abuzuruile unui for administrativ sau al conducerii unei uniuni de creație, ci dacă unul singur exprimă îngrijorare, președintele Uniunii Scriitorilor ar trebui să-i acorde atenție.” „Scrisori de la Polul Est” e o lectură necesară pentru scriitorii români, ca să nu dormiteze ca melcii în cochilii, cînd U.S. a ajuns fantoma a ceea ce a fost cîndva. Și pentru îndrăgostiții de literatură, de gîndirea liberă. Și pentru procurori, eventual. ---------------------------- Alexandru PETRIA, născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_petria_1437721963.html [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
osândit și răstignit. Deodată se simți năpădită de amintiri înduioșătoare din clipa întâlnirii cu Domnul. Tot trupul ei mângâiat de adieri și pătruns de miresmele primăverii se tulbura, ca sub semnul unei nevăzute și dulci chemări. Într‑o dimineață, în timp ce dormita așa, o vedenie îi trecu pe dinaintea ochilor, vedenia fugară a mormântului Domnului. Acolo, pentru întâia oară, își simțise trupul sfârtecat de durere și sufletul plin de întristare pentru Cel ce îi iertase păcatele și îi pecetluise mântuirea. De aceea dori
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399196259.html [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut printre ruina luminii ce-nsera, Veghind ca urnă rece, sub spuma unui val, Cât timp o adiere, un bocet murmura. *** Volumul "Pasteluri" Referință Bibliografică: Pe plaja fără nume / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1573
PE PLAJA FĂRĂ NUME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429680651.html [Corola-blog/BlogPost/353908_a_355237]
-
de a trăi dar trupul nu-l ajută: - Valsa o blondă-n alb, și cu pantofi de-argint ... / Aprind, pe masă lampa, și iarăși mă dezbrac, // Mă clatină spre pat al insomniei pas - / În creierul meu plânge un nemilos taifas (Dormitând) lăsându-se doborât de galbenul pământiu al bolii sale, care îl petrece spre negrul cenușiu. Este un cenușiu care va începe să-i tulbure energiile telurice încă din 1914 și va culmina, șapte ani mai târziu, în anul 1921, secătuindu
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
la Cercul Polar! De data aceasta, ea a fost cea care i-a găsit leacul nefericitului soț. A făcut o copca în gheață lacului și punea zilnic peste proaspăt pe masă. Pândele având ce mânca, nu mai simțea nevoia să dormiteze peste iarnă. Ba s-a și îngrășat puțin, fapt care l-a ajutat să suporte frigul mai bine. Odată cu venirea primăverii, Raisa i-a dat o veste care l-a bucurat foarte mult. În curând vor avea puișori! Peste câteva
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
erau în trecere prin oraș, foarte numeroși, dar mai ales gălăgioși. În sfârșit se dezbrăcă și se scufundă în apa caldă și plăcut mirositoare din cadă. Se lăsă îmbrățișat de aceasta ca și când ar fi fost în brațele Georgianei. Aproape că dormita sub balsamul îmbietor al băii înmiresmate cu tot felul de esențe naturale. Prefera preparatele naturale în pofida celor chimice, de laborator. Ajuns în fața oglinzii acoperit de moliciunea prosopului său din bumbac sută la sută, parcă nu era el cel ce se
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1398668820.html [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
rupea! Conceptul de supraponderabilitate fu trecut la criterii de frumusețe, iar bolile nutritive la rafinamente culturale. Inteligența speciei nu se lăsa biruită! Acoperiți numai de un cearceaf sau de o pătură, blănuri purtau numai țăranii de laponi, oamenii mâncau și dormitau. Se simțeau fericiți și gândeau că iată, comunismul era cel care îi adusese în starea asta. Era deci, așa cum se spunea la începuturi, cea mai bună dintre societăți. Pe pereții năruiți ai caselor atârnau luminoase portretele marilor gânditori ai lumii
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1494585027.html [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
acesta strălucea în cădere, având mișcări unduitoare, peștii ieșeau leneși de sub mal, se învârteau pe lângă momeala noastră metalică, dar nu se mai repezeau flămânzi la ea, ci o ignorau. Nu a fost chip să ademenim măcar unul dintre zecile care dormitau acolo. Abia după amiază am reușit eu să prind doi și ginerele trei între 1-2 kg fiecare, dar într-o altă zonă din apropiere. I-am decapitat, curățat și spălat pe mal să scăpăm de „gunoi” și acasă doar i-
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418404455.html [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
la cafeneaua unde și el venea. Pe terasă, sub copertina de pânză verde, pe la 4 după amiază, era cu laptopul deschis și lucra nu știu ce. Pisicile, cele două, roșcată și alb jigărit cu pete negre, o cunoșteau. Stăteau în apropierea ei, dormitând leneșe. Peste bara metalică a terasei, se vedeau cum trec rar oameni grăbiți, iar pe stradă mașinile, mașinile care dădeau nerv vieții, își vedeau de drum, oprind mai încolo, la semi-supermarket. Nimic nu tulbura tihna locului și-a orei. Alți
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]