427 matches
-
de Umor - Vama, Suceava, 2013; - Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni pentru literatură pentru copii, 2013 ; - Diplomă de Excelență - Societatea Scriitorilor Bucovineni,Suceava, 2014 ; - Premiul I la Concursul Societății Române de Haiku , 2014; - Premiul ,,Opera Omnia”- Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, 2014; - Premiul Ligii Scriitorilor Români, pentru literatură pentru copii, 2015 (cartea "Lăutarii din zarzăr") - Diplomă de Excelență - Liga Scriitorilor Români, Filiala Iași, 2015; - Premiul I la Concursul organizat de revista HAIKU pentru poemul senryu, 2015; - Mențiune la Concursul Național de
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Scriitorilor din România - Filiala Iași - Membru titular în Liga Scriitorilor din România - Filiala Iași; - Membru al Societății Scriitorilor Bucovineni; - Membru în Societatea de Haiku Constanța; - Membru în Societatea Română de Haiku; - Membru fondator al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor; - Membru în Despărțământul „Astra” Valea Gurghiului - Mureș; - Membru al cenaclului literar „Nectarie” - Vama, Filiala Academiei „Păstorel”, Iași - Membru în colegiul de redacție al revistei ,, Moldova Literară’’ REFERINȚE CRITICE: - Cecilia Popescu Latiș - „Crai Nou”, „Candela”, „Monitorul de Suceava; - Doina Cernica - „Crai
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
poți aștepta o lună pana vin eu în practică, așa că te rog foarte mult încearcă să mergi neapărat și cît mai repede la doctor, ai putea face cancer și mi-e tare frică - te rog din suflet, poate la Vatră Dornei vei reuși să mergi - dar tu ști mai bine, si toate șunt numai din vina mea, știu, numai eu șunt vinovat, vrei acuma să mă împovărezi pentru mai multe motive ale tale pe care le înțeleg, frica-i mare ... ,, ,, ... dar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
dintr-un ținut de legendă, Năsăud, am plecat de-acolo la un an în brațe la mama, cu un frățior... Am plecat de frica honvezilor care i-au pricinuit lui tata atâta rău în timpul răscoalei Iancului... Am trecut prin Pasul Dornelor în frumoasa ta Moldovă... Am copilărit în ținutul Neamțului, lângă Cetate și Ozana, lângă Agapia și Văratic, având drept strajă Ceahlăul și toți Munții Moldovei... Apoi am plecat la Ieși la Petru Câmpeanu... Restul cred că-l bănuiești! -Restul - se
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
a conștiinței ecologice atât în rândul turiștilor, cât Și în rândul angajaților din turism. Tabelul 4.6 Principalele parcuri naționale Și parcuri naturale din România Asociația de Ecoturism din România (AER) consideră principalele destinații ecoturistice din România ca fiind: Țara Dornelor, Țara Hațegului, Apusenii, Delta Dunării, Băile Tușnad, Târnava Mare, Țara Branului, Țara Lăpușului Și Dobrogea de Nord-Munții Măcin. Pe lângă aceste destinații, AER promovează Și patru poteci tematice: cărarea naturii, în Țara Hațegului/Parcul Național Retezat; poveștile Măcinului, în Parcul Național
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
și tot vesel să-i ridice...! Inimi bune moldovenii, cam ai dracului, dar buni. [UN GLAS] Nu, Măria Ta, am un merit deosebit de acesta...! [PETRU] A! A avut oaste Vodă, hai? Ai ridicat republica Vrancei, ori a Cîmpu-lungului, ori a Dornei * împrotiva lui, cari sânt legați cu jurământ cătră noi, și ai alungat pe lefegiii lui Cornea? A fost cruntă bătălia? Căzut-au mulți în această bătălie?... Biata Vrance, totdeuna ea-nainte la toate. Buni oameni, fătul meu, cam ai dracului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
SRL, subsidiară a TCCC și proprietară a mărcilor înregistrate de firma americană, și îmbuteliatorul Coca-Cola Helenic Bottling Company România SRL, cunoscută sub abrevierea CC HBC, proprietară a facilităților de îmbuteliere din orașele românești Timișoara, Iași, Oradea, București, Ploiești și Vatra Dornei și a facilităților auxiliare din alte 13 orașe. La această diadă, în România se adaugă firmele de transport independente care distribuie produsele pe drumul ce duce la consumatorul final. Mijloacele de transport sunt marcate vizibil pe roșu cu elementele de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu ochiul unui copil” • Evaluarea și aprecierea copiilor (fiecare copil primește câte un steag și o hartă UE) CINE SUNT/SUNTEM? PROIECT TEMATIC “EU SUNT UNIC ȘI AM DREPTURI” Honciuc Maria-Raluca GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM PRELUNGIT, NR.3 „SCUFIȚA ROȘIE”, VATRA DORNEI ARGUMENT: Într-o zi un copil a venit la grădiniță foarte supărat. L-am intrebat ce s-a întâmplat și mi-a spus ca niște copii l-au numit”țigan” și nu mai vor să se joace cu el pentru că
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
2002. Culegeri: Bucurie, mândră floare, Suceava, 1962 (în colaborare); Traiul ni s-a luminat, Suceava, 1963 (în colaborare); Bujorel crescut în soare, Suceava, 1963 (în colaborare); De mă-ntrebi de unde sunt, Suceava, 1964 (în colaborare); De sub muntele Rarău, Suceava, 1971; Dornă, Dornă, vad cu dor, Suceava, 1983 (în colaborare); Teatrul popular: Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
Culegeri: Bucurie, mândră floare, Suceava, 1962 (în colaborare); Traiul ni s-a luminat, Suceava, 1963 (în colaborare); Bujorel crescut în soare, Suceava, 1963 (în colaborare); De mă-ntrebi de unde sunt, Suceava, 1964 (în colaborare); De sub muntele Rarău, Suceava, 1971; Dornă, Dornă, vad cu dor, Suceava, 1983 (în colaborare); Teatrul popular: Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
popular: Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa, Monografie culturală, TBR, 1979, 163; Ion Beldeanu, „Dornă, Dornă, vad cu dor”, CRC, 1983, 48; Nae Antonescu, „Eminescu și patrimoniul popular”, CRC, 1985, 48; N. Cârlan, „M. Eminescu. Prieteni și contemporani”, „Zori noi”, 1987, 11596; Ioan Holban, Despre „prieteniile” lui Eminescu, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Poeți de
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa, Monografie culturală, TBR, 1979, 163; Ion Beldeanu, „Dornă, Dornă, vad cu dor”, CRC, 1983, 48; Nae Antonescu, „Eminescu și patrimoniul popular”, CRC, 1985, 48; N. Cârlan, „M. Eminescu. Prieteni și contemporani”, „Zori noi”, 1987, 11596; Ioan Holban, Despre „prieteniile” lui Eminescu, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Poeți de altădată
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
Dansul șerpilor, București, 1981; Ion Creangă. Mit și adevăr, București, 1981; Mihai Eminescu, București, 1983; Dumbrava Roșie, București, 1984; Pe aripi, București, 1987; O copilărie nepereche, București, 1990; Aron Pumnul, Iași, 1994; Domnul Iisus Hristos, București, 1994; Amintiri din Țara Dornelor, Iași, 2003; Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în colaborare cu Dumitru Lazăr); Dochița împărătița. Basme și poezii populare din Țara de Sus, București, 1972; Frumoasa Frumoaselor, București, 1973; Dacă poți râde, să râzi
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
pentru sensul de puț (lat. puteum), care la origine însemna, ca și în limba română, o sursă de apă săpată. Un loc mai adânc în pârâu este desemnat prin "doaie", de la latinul dolia, iar "căldare", pentru o vale lungă cu "dorne", lacuri cu apă adâncă, de la latinul caldaria. "Oală" este un vârtej de apă, o bulboană, de la latinul olae, iar o vale rotundă, puțin adâncă, "strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dar, cu voia Domnului, În câteva zile avea să ajungă. Iar acolo se afla capătul drumului. Bătu ușor coama neagră a calului și Îi spuse șoptit: - Mergem la Voroneț... Preasfântul Daniel ne așteaptă... 27 iulie 1476 ora 19.00, Munții Dornelor Apărătorii se opriră la semnalul căpitanului Petru și făcură cerc În jurul lui. Rămăseseră doar două sute zece din cinci sute. Ceilalți căzuseră În bătălia de la Valea Albă. Era cea mai grea pierdere suferită vreodată de Ordinul scutului și spadei. - Fraților... spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
plină, la Bradu Strâmb. Suntem trei grupuri cu trei misiuni. Dacă toate trei reușesc, mai există o șansă. Căpitanul Își duse pumnul drept la inimă. Ceilalți făcură la fel. Apoi fiecare grup porni În altă direcție. Seara cădea peste Țara Dornelor Încet, ca o tristețe amânată prea mult. 28 iulie 1476, Leșu Ursului, munții Stânișoarei Voievodul nu sesizase decât târziu tropotul ușor al unui cal ce se apropia de el. Scoase sabia și se Întoarse fulgerător, gata să lovească. - Stai ușurel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Mahomed, numele fie-i uitat, dar rezistă! Ștefan Îl privi neîncrezător, dar apoi se lumină la față. - Rezistă Suceava? În fața lui Mahomed? - Și nu numai Suceava, măria ta! -Cetatea Neamțului? Era bătută rău cu artileria cînd am trecut spre Țara Dornelor! E năruită? - Cetatea Neamțului rezistă și artileria de pe ziduri a desființat aproape toată artileria turcească! Tunarii au fost instruiți de maestrul Francisco! - Cetatea Hârlăului? - Rezistă! - Tighina? - Rezistă! - Hotinul? - Rezistă! - Cetatea Orhei? - Pârcălabul Vlaicu și fiul său, Duma, se bat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
loc sigur. Voievodul se opri la marginea poienii, așteptând. În spatele lui, oastea de plăieși, țărani și răzeși se opri și ea. Se adunaseră, până acum, peste opt mii de oameni. Veniseră pe jos, peste crestele munților, din ținuturile Vrancei, Neamțului, Dornelor, Hotinului, și din câmpiile Sorocăi și Orheiului. Fierarii satelor de munte se apucaseră de făurit săbii, iar tâmplarii, săgeți. Armele se adunau mai jos de Mălini, pe valea Moldovei. În alt loc ascuns, nu departe de mănăstirea Pojorâta, se adunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
M. xe "Rosen"Rosen la numărul unu al regimului, xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej, pentru a se ridica interdicția 1. Dar aceasta va fi reluată periodic, fie pe plan central, În 1963, fie local, cum a fost, În 1964, la xe "Vatra Dornei"Vatra Dornei 2. O altă trăsătură tradițională a comunității evreiești a fost autonomia ce s-a consolidat În timp. Aceasta nu putea fi privită cu simpatie de regimul totalitar comunist. „Noua comunitate” desenată de Partidul Comunist În anii 1948-1949 și-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cazul depresiunilor Giurgeu-Ciuc se fac simțite unele interferențe ale circulației atmosferice (și dispunerea longitudinală a acestora, care favorizează umbrirea persistentăn.a.). Toate la un loc constituie frâne în dezvoltarea agriculturii. Situația se repetă și la alte depresiuni din Carpații Orientali (Dornelor, Maramureș etc.). Dar nu toate depresiunile carpatice sunt dominate de climate aspre. În unele, cum sunt depresiunea Brașov ori Hațeg, inversiunile termice nu durează mult, iar verile sunt călduroase, uneori cu zile caniculare... cu condiții favorabile unei agriculturi cu randamente
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pe motivul ordonator al călătoriei explorative și inițiatice (ca în eposul popular) având ca scop cunoașterea, inițierea, descoperirea adevărului despre moartea lui Nechifor, restabilirea justiției. Spațiul geografic obiectiv în care se desfășoară acțiunea (spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
râul Siret. Dacă vom urca și pe firul Bistriței vom ajunge în regiunea Dorna, unde vom da peste alte trecători majore, pentru a reveni în Transilvania dinspre Moldova. Tihuța este unul dintre numeroasele pasuri din aria de lăsare dintre bazinul Dornelor și Masivul Bârgăului, pe unde a fost construită șoseaua pentru a ajunge la Bistrița. În preajmă, un alt pas la fel de facil este și Grădinița spre valea Ilvelor, pe unde trece calea ferată. În esență pasurile Bârgaielor leagă bazinul Someșului superior
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Minerva, București, 1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Câmpulung Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, 2000. * * *, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
București, 1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Câmpulung Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, 2000. * * *, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Câmpulung Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, 2000. * * *, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005. * * *, Fêtes et croyances populaires en Europe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]