61 matches
-
Expoziția de pictură, sculptură grafică de la Sala Victoria a Galeriilor Cupola Iași și la Salonul 1972 - pictură, sculptură, grafică a Filialei Iași a U.A.P; 1974-1975„Țăranul român în plastica românească” de la Muzeul de artă Iași; 1975"Artiști plastici dorohoieni" de la Dorohoi; 1979Expoziție de artă plastică organizată la Sala Victoria și Galeriile de artă Cupola din Iași și la Salonul ’72 - pictură, sculptură, grafică; 1995 - „Artiști ieșeni contemporani” de la Teatrul Național București; 2000Salonul „ARTIS 2000” de la Muzeul de artă Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Un loc mai solid în conștiința ieșenilor și-l asigurase proza lui Istrati, eșuată din păcate într-o verbozitate care nu ținea de limba literară ci de un soi de jargon pe care un confrate rus, Semeon Babaevski, îl poreclise „dorohoian”. Uzând de șabloanele realismului socialist, în istoria literaturii, proza lui Ion Istrati își află un loc, în cel mai bun caz, documentar. Atât cât era ea, literatura ieșeană a timpului se mai sprijinea pe câțiva universitari și enciclopediști grupați în jurul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
predominant de sol. Prima mențiune documentara datează din 6 oct. 1407. Cand boierii moldoveni reînnoiesc în orașul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se află și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau căi la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl considera întemeietorul activității
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se află și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau căi la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl considera întemeietorul activității administrative la Dorohoi. În 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserică Sf. Nicolae. În secolul al XV-lea orașul devine centrul
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
administrarea veniturilor Dorohoiului se face de către Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. La 1857 Mihail Kogălniceanu, ca reprezentant al ținutului Dorohoiului și al marilor proprietari, a prezentat în ședința divanului ad-hoc al Moldovei dorințele românilor. În războiul pentru independență dorohoienii și-au adus contribuția lor, monumentul eroului național și local Nicolae Valter Mărăcineanu stând că mărturie. Monumentul comemorativ din fața primăriei, Ostaș în luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuți în primul război mondial. În 1896 s-a construit calea
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
apar la Botoșani din decembrie 1998. Membru fondator al Fundației Naționale pentru Literatură și Artă “Mihai Eminescu” Botoșani, membru fondator al Societății Culturale “EXPO-ART” Botoșani și al Cenaclului Artelor Plastice “Artur Verona” Dorohoi, membru fondator al cenaclului și grupării literare dorohoiene Septentrion. A inițiat înființarea Asociației Scriitorilor Botoșăneni ( 2001). Colaborează cu versuri, grafică, articole, eseuri și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul, Intertext, Art Panorama, Colloquium, Hyperion ,Lumină Lină ș.a.. Din timpul liceului
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul, Intertext, Art Panorama, Colloquium, Hyperion ,Lumină Lină ș.a.. Din timpul liceului este membru corespondent al cenaclurilor literare bucureștene „Amfiteatru” și „Săgetătorul” (1971-1973),apoi conduce cenaclurile dorohoiene „Ion Păun Pincio” (1975-1985) și „Septentrion” (1985-1987). În anul 1999 a primit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Dorohoi. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990), al Uniunii Artiștilor Plastici (1994), al Uniunii Scriitorilor din România (1995) și al
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
in fața inegalabilului spectacol al naturii, vrăjitoria transfigurării banalului în sublima emoție a șevaletului. De la ei, dar și de la congenerii mei, împreună cu care am și configurat noua orientare stilistică. Montajul fotografic (I) încearcă să surprindă ceva din începuturile-mi dorohoiene, stînd sub părintească aripă, apoi momentele unice ale vernisajelor ieșene și bucureștene, apoi îndepărtatele peregrinări. Figuri memorabile, figuri uitate: cu ele am defilat în secol. O primă etapă(II), declanșată miraculos în haosul incertitudinilor, prin preumblarea din 1968 pe la mirificele
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
și să fugi în natură. Să desenezi, pur și simplu, copaci(IV). Un gen - ... desuet și el - natura moartă(V). Să vezi că lucrurile din jur au, și ele, vocea lor. Tot mai neauzită. Fascinația orașului atît de visat de dorohoian trebuia să producă truvaiul, găselnița: ușile celebre(dar și cele umile) ale înveșnicirii sale(VI). Apăsările momentului s-au cerut, irepresibil, transpuse. Am recurs la un expresionism al crispatului dialog dintre gură și mîini(VII). După trecerea prin convulsivele bolgii
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
și Victor (1866-1922), avocat, politician, publicist. A fost semnatar al petiției adresată, în 1857, Marilor Puteri, semnatare ale Tratatului de la Paris, demascând activitatea caimacamului Teodor Balș. În perioada în care a fost deputat al ieșenilor în Adunarea Ad-hoc și al dorohoienilor în Adunarea Electivă s-a remarcat ca ""un unionist convins și înflăcărat din primele timpuri, sprijinind cu convingere și pasiune ideea unirii celor două țări, într-un moment când astfel de idei nu erau nici prea mult răspândite, nici îndeajuns
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
în asemenea condiții, încât peste 25.000 au murit în drum. Dintre cei ajunși în viață, încă o treime au mai murit la fața locului de frig, foame și boli (în special dizenterie). Jumătate dintre cei 320.000 evrei bucovineni, dorohoieni și basarabeni au pierit în acest răstimp, majoritatea în cele cincisprezece lagăre în care fuseseră regrupați, sub pază militară, și în care orice incident dădea loc împușcării în grup a deținuților implicați sau bănuiți (cele mai sinistre lagăre fiind Ahmetcetka
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]