221,075 matches
-
Adriana Bittel Am auzit pe mulți spunînd că nu au curaj să-și vadă dosarele, fiindcă s-ar putea să descopere printre turnători rude, buni prieteni, oameni pentru care ar fi pus mîna în foc. Imensul păienjeniș de "surse" și "obiective" care devenise România îți poate devora și azi sufletul, așa că, spun unii prieteni ai
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
de "surse" și "obiective" care devenise România îți poate devora și azi sufletul, așa că, spun unii prieteni ai mei, mai bine să nu știi. Ce-a fost a fost. Stelian Tănase nu doar că a vrut să citească "înscrisurile" din Dosarul lui de Securitate dintre anii 1983-1989 (i s-a dat o formă incompletă, evident prelucrată), ci le-a și reprodus, în oglindă cu jurnalul său din acei ani, într-o carte senzațională, Acasă se vorbește în șoaptă (Ed. Compania). Citind
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
adică e o pedeapsă pentru el să nu fie în Parlament, să nu ocupe funcții de vîrf ce presupun o verificare a trecutului (de parcă în Parlament și în funcții n-ar fi destui foști securiști și colaboratori ai Securității, cu dosare făcute pierdute sau păstrate bine, departe de ochii CNSAS). În cartea lui, Stelian Tănase comentează, pe marginea unei note informative a lui "V. Cristescu" din 14.XII.1989: "Regimul mai avea de trăit exact o săptămînă. "Sursa" pare mai activă
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
spovedanie. Izbucnește, de curînd, scandalul altui dovedit informator la Securitate. Un, deloc oarecare, Dan Oprescu. Altă generație, alte împrejurări. Sursa, acest Oprescu, își toarnă la Securitate prietenul foarte apropiat, pe Stelian Tănase. Prietenul descoperă cine l-a turnat citindu-și dosarul de Securitate, după 1990. Pînă atunci sursa rămîne același prieten foarte apropat cu obiectivul său. Pe de altă parte, atunci cînd Stelian Tănase și-a citit dosarul și a identificat sursa ar fi putut să declare, neted, ia te uită
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
foarte apropiat, pe Stelian Tănase. Prietenul descoperă cine l-a turnat citindu-și dosarul de Securitate, după 1990. Pînă atunci sursa rămîne același prieten foarte apropat cu obiectivul său. Pe de altă parte, atunci cînd Stelian Tănase și-a citit dosarul și a identificat sursa ar fi putut să declare, neted, ia te uită cine mă turna. Răbdător, Stelian Tănase scrie o carte și de-abia după ce apare cartea spune cine e sursa. Nu văd în asta un act de răzbunare
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
toată regula, deși Național nu e un ziar care excelează prin preocupări pioase. Am zice că chiar din contră. * Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL ZILEI că par desprinse din cele pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care umblă recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
chiar din contră. * Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL ZILEI că par desprinse din cele pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care umblă recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
a stării civile în care sunt depozitate principalele date ale tuturor viilor și morților: un hangar paralelipipedic foarte înalt și din ce în ce mai adânc. La intrare se află stelajele cu cei vii, prezenți, cu noii născuți, apoi, pe măsură ce se acumulează noi date, dosarele sunt mutate în rândul doi, spre trecut, rândul devine trei și tot așa mai departe. Antropotecă, arhiva întregii omeniri - oricum, o imagine "salvată" de imaginația autorului în ultimul moment înainte de răspândirea computerelor. Azi nu s-ar mai gândi nimeni la
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
computerelor. Azi nu s-ar mai gândi nimeni la asemenea desfășurare birocratică în hârțoage. Funcționarul zilelor noastre n-ar mai semăna cu Senhor José, arhivarul-custode al omenirii în mers spre trecut. Nu s-ar mai rătăci nimeni printre labirinturi de dosare, precum tânărul care lucra la un arbore genealogic și care fusese descoperit din întâmplare, după șapte zile, aproape mort de inaniție, deși ronțăise de foame niște dosare vechi, macerate de trecerea secolelor (dosarele sunt trecute la "scăzământ" ca roase de
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
în mers spre trecut. Nu s-ar mai rătăci nimeni printre labirinturi de dosare, precum tânărul care lucra la un arbore genealogic și care fusese descoperit din întâmplare, după șapte zile, aproape mort de inaniție, deși ronțăise de foame niște dosare vechi, macerate de trecerea secolelor (dosarele sunt trecute la "scăzământ" ca roase de șobolani - corect ar fi fost "un șoarece de bibliotecă"). Iar arhiva computerizată a zilelor noastre n-ar mai conține doar datele esențiale ale celor trecuți (data nașterii
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
ar mai rătăci nimeni printre labirinturi de dosare, precum tânărul care lucra la un arbore genealogic și care fusese descoperit din întâmplare, după șapte zile, aproape mort de inaniție, deși ronțăise de foame niște dosare vechi, macerate de trecerea secolelor (dosarele sunt trecute la "scăzământ" ca roase de șobolani - corect ar fi fost "un șoarece de bibliotecă"). Iar arhiva computerizată a zilelor noastre n-ar mai conține doar datele esențiale ale celor trecuți (data nașterii, părinții, bunicii, frații, religia, faptele și
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
sfântului Graal. Instrucțiuni de folosire" traducătorul Radu Paraschivescu (al cărui talent e încununat în Somnilocviul final) surprinde exact ambiția misterios-științifică a romanului. Ochiul (divin), somnul (moartea), amorul, armonia universală, toate marile simboluri ale lumii sunt păstrate între coperțile unui științific dosar. Jonathan Coe. Casa somnului. Traducere, postfață și note de Radu Paraschivescu. Editura Polirom, 2001.
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
așteaptă vreun experiment literar radical, vreo scriere avangardistă. Pagina e ruptă în două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care acoperă anii 1984-1989). Cele două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit agresivă. în general, documentul (cartea rigidă, alcătuită din petice de
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care acoperă anii 1984-1989). Cele două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit agresivă. în general, documentul (cartea rigidă, alcătuită din petice de arhivă) despre acea epocă are un mare păcat: rămîne aproape inaccesibil cititorului
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
prim plan a unei stări cu totul specifice intelectualului român sub comunism: "Lipsesc actele de acuzare propriu-zise, rapoartele incriminatorii, concluziile fatale. Poți să ai imaginea unei case și printr-o ușă întredeschisă". Stelian Tănase ne propune să citim pînă și dosarele ca pe niște ficțiuni, cînd la noi încă se citesc jurnale "artistice" pe post de dosare: "în ciuda aparenței lor de autenticitate, dosarele trebuie citite cu multă prudență: ele oglindesc nenumărate detalii, dar ficționează fără scrupul realitatea pe ansamblu." Ideea lipirii
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
propriu-zise, rapoartele incriminatorii, concluziile fatale. Poți să ai imaginea unei case și printr-o ușă întredeschisă". Stelian Tănase ne propune să citim pînă și dosarele ca pe niște ficțiuni, cînd la noi încă se citesc jurnale "artistice" pe post de dosare: "în ciuda aparenței lor de autenticitate, dosarele trebuie citite cu multă prudență: ele oglindesc nenumărate detalii, dar ficționează fără scrupul realitatea pe ansamblu." Ideea lipirii jurnalului de dosar generează o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
să ai imaginea unei case și printr-o ușă întredeschisă". Stelian Tănase ne propune să citim pînă și dosarele ca pe niște ficțiuni, cînd la noi încă se citesc jurnale "artistice" pe post de dosare: "în ciuda aparenței lor de autenticitate, dosarele trebuie citite cu multă prudență: ele oglindesc nenumărate detalii, dar ficționează fără scrupul realitatea pe ansamblu." Ideea lipirii jurnalului de dosar generează o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
niște ficțiuni, cînd la noi încă se citesc jurnale "artistice" pe post de dosare: "în ciuda aparenței lor de autenticitate, dosarele trebuie citite cu multă prudență: ele oglindesc nenumărate detalii, dar ficționează fără scrupul realitatea pe ansamblu." Ideea lipirii jurnalului de dosar generează o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale în legătură cu supravegherea Securității. Există momente "privilegiate" în
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
găsim o altă identitate, un personaj al rapoartelor de Securitate, un dublu tulburător care are o existență paralelă cu modelul său. Acesta din urmă îi bănuie existența celuilalt Stelian Tănase, dar nu are cum să-i intuiască concretețea. Șocul deschiderii dosarului chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o cerere de ascultare a convorbirilor telefonice. Altă dată pot apărea
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
casă, Stelian Tănase i-a arătat un bilet pe care scria: "Am microfoane în casă!"". E clar că autorul n-ar fi arătat oricui un astfel de bilet, ci doar unui om care-i era prieten destul de bun. Șocul deschiderii dosarului se amplifică. Nu era doar urmărire, ascultarea telefoanelor, ci se pe-trecea o distrugere sigură a intimității, a securității ultime. Nu de puține ori, în jurnal, autorul își notează reacțiile aberante, aproape clinice, rezultate din starea continuă de suspiciune (cu
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
să funcționeze haotic și cînd pe străzi se trage în populație. Nimic din agitația de afară nu intră în ritmul egal al notelor lui V. Cristescu. Foarte multe personalități importante sînt personaje și în jurnal (mai mulți aici) și în dosar (doar cei apropiați: Ioan Buduca, Alin Teodorescu, Alexandru Paleologu, Agopian, Groșan, străinii de la ambasadă sau aflați în vizite). Cei prezenți aici pot fi iritați de tonul din jurnal. însă dosarul nu lasă loc de dubiu: toți sînt complici, buni de
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
sînt personaje și în jurnal (mai mulți aici) și în dosar (doar cei apropiați: Ioan Buduca, Alin Teodorescu, Alexandru Paleologu, Agopian, Groșan, străinii de la ambasadă sau aflați în vizite). Cei prezenți aici pot fi iritați de tonul din jurnal. însă dosarul nu lasă loc de dubiu: toți sînt complici, buni de pedeapsă în ochii Securității. Singurul personaj protejat cu mare grijă și eficiență (nu știm nici după 13 ani cine e) este "sursa"...
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
vorba de minorități trebuie să te înrolezi, surîzînd, de o anumită parte. Ai ratat asta, devii dușmanul poporului. Asta nu face bine nici minorităților, pentru că ele devin un obiect de negociere, un fel de monedă de schimb pentru dobîndirea unui dosar bun. Există și o idolatrie a clerului și a instituției bisericești, cu care, de asemenea se războiește Horia Patapievici. O idolatrie a dihotomiei stînga-dreapta și așa mai departe. Prin urmare, tot ceea ce este de obicei gata făcut în discursul nostru
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]