112 matches
-
6 La unitățile economice din industria minieră și la Trustul de amenajare și valorificare a stufului, planificate cu dotații de stat per șold anual, fondul de premiere planificat se determina potrivit prevederilor din anexă nr. 1 și se include în dotația planificată. Fondul de premiere planificat se constituie integral la finele anului în cazul în care pierderea efectivă nu depășește dotația cuvenită potrivit normelor legale în vigoare. În cazul în care pierderea efectivă este mai mică decît dotația cuvenită, fondul de
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
stat per șold anual, fondul de premiere planificat se determina potrivit prevederilor din anexă nr. 1 și se include în dotația planificată. Fondul de premiere planificat se constituie integral la finele anului în cazul în care pierderea efectivă nu depășește dotația cuvenită potrivit normelor legale în vigoare. În cazul în care pierderea efectivă este mai mică decît dotația cuvenită, fondul de premiere planificat se majorează cu pînă la 40% din economia realizată, fără ca această majorare să depășească 1% din fondul de
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
se include în dotația planificată. Fondul de premiere planificat se constituie integral la finele anului în cazul în care pierderea efectivă nu depășește dotația cuvenită potrivit normelor legale în vigoare. În cazul în care pierderea efectivă este mai mică decît dotația cuvenită, fondul de premiere planificat se majorează cu pînă la 40% din economia realizată, fără ca această majorare să depășească 1% din fondul de salarii planificat anual. În cazul în care pierderea efectivă este mai mare decît, dotația cuvenită, fondul de
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
mai mică decît dotația cuvenită, fondul de premiere planificat se majorează cu pînă la 40% din economia realizată, fără ca această majorare să depășească 1% din fondul de salarii planificat anual. În cazul în care pierderea efectivă este mai mare decît, dotația cuvenită, fondul de premiere va fi redus cu suma echivalentă depășirii dotației. Fondul de premiere la unitățile prevăzute la alineatul 1 se constituie cu respectarea prevederilor art. 4 și 5. Articolul 7 Unitățile economice, altele decît cele prevăzute la art.
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
pînă la 40% din economia realizată, fără ca această majorare să depășească 1% din fondul de salarii planificat anual. În cazul în care pierderea efectivă este mai mare decît, dotația cuvenită, fondul de premiere va fi redus cu suma echivalentă depășirii dotației. Fondul de premiere la unitățile prevăzute la alineatul 1 se constituie cu respectarea prevederilor art. 4 și 5. Articolul 7 Unitățile economice, altele decît cele prevăzute la art. 6, planificate cu dotații de stat per șold anual pot constitui fond
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
premiere va fi redus cu suma echivalentă depășirii dotației. Fondul de premiere la unitățile prevăzute la alineatul 1 se constituie cu respectarea prevederilor art. 4 și 5. Articolul 7 Unitățile economice, altele decît cele prevăzute la art. 6, planificate cu dotații de stat per șold anual pot constitui fond de premiere numai în cazul în care realizează economii la dotația cuvenită, potrivit normelor legale în vigoare. Fondul de premiere se constituie în limita a 40% din economiile realizate, fără a depăși
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
constituie cu respectarea prevederilor art. 4 și 5. Articolul 7 Unitățile economice, altele decît cele prevăzute la art. 6, planificate cu dotații de stat per șold anual pot constitui fond de premiere numai în cazul în care realizează economii la dotația cuvenită, potrivit normelor legale în vigoare. Fondul de premiere se constituie în limita a 40% din economiile realizate, fără a depăși 2% din fondul de salarii planificat anual. Fondul de premiere la aceste unități se constituie cu respectarea prevederilor art.
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
premiere prevăzut la punctele 1 - 5 inclusiv se aplică corespunzător de către fiecare organ coordonator (centrală industrială, grup de uzine, combinat, trust etc.) pentru unitățile subordonate. B. La unitățile miniere și la Trustul de amenajare și valorificare a stufului, planificate cu dotații de stat. La unitățile miniere, precum și la Trustul de amenajare și valorificare a stufului, planificate cu dotații de stat per șold anual, fondul de premiere se determina prin aplicarea cotei de premiere, stabilite potrivit punctului 2, la fondul de salarii
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
de uzine, combinat, trust etc.) pentru unitățile subordonate. B. La unitățile miniere și la Trustul de amenajare și valorificare a stufului, planificate cu dotații de stat. La unitățile miniere, precum și la Trustul de amenajare și valorificare a stufului, planificate cu dotații de stat per șold anual, fondul de premiere se determina prin aplicarea cotei de premiere, stabilite potrivit punctului 2, la fondul de salarii planificat anual al unităților respective. Anexă 2 ACORDAREA DE PREMII pentru economii de materiale și forță de
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Articolul 30 Construirea, instalarea, experimentarea sau folosirea posturilor sau stațiilor de radio - emisie se face conform prevederilor Decretului nr. 544/1969 privind organizarea evidentei stațiilor de radio - emisie. Articolul 31 Stațiile de radioficare din dotația Direcției generale a postelor și telecomunicațiilor din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pot retransmite emisiunile de radio ale studiourilor centrale și teritoriale ale Radioteleviziunii Române sau emisiuni cu caracter local, conform unui program ce se va stabili de către consiliile populare județene. Capitolul
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132564_a_133893]
-
Consiliului de Miniștri nr. 78/1970 , nivelul III de salarizare. Colectivul care se ocupă cu cercetări privind biostructura se organizează în Centrul de biostructura, care se înființează pe data de 1 ianuarie 1973 și va funcționa în regim economic cu dotații de la buget, în condițiile legii, în subordinea Ministerului Educației și Învățămîntului și în coordonarea Institutului central de biologie. Aparatul și compartimentele funcționale ale Institutului de stiinte biologice din București vor deservi activitatea Institutului central de biologie. Articolul 8 Institutul de
HOTĂRÂRE nr. 1.562 din 19 decembrie 1972 privind înfiinţarea Institutului central de biologie şi unele măsuri privind organizarea unor unităţi de cercetare de biologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129717_a_131046]
-
biologie. Aparatul și compartimentele funcționale ale Institutului de stiinte biologice din București vor deservi activitatea Institutului central de biologie. Articolul 8 Institutul de stiinte biologice din București este instituție cu personalitate juridică și își desfășoară activitatea în regim economic cu dotații de la buget, în condițiile legii. Articolul 9 Se autoriza Comitetul de Stat al Planificării și ministerul Finanțelor să introducă în planul și bugetul de stat pe anul 1973 modificările ce decurg din aplicarea prezenței hotărîri, suplimentînd în mod corespunzător planul
HOTĂRÂRE nr. 1.562 din 19 decembrie 1972 privind înfiinţarea Institutului central de biologie şi unele măsuri privind organizarea unor unităţi de cercetare de biologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129717_a_131046]
-
funcționînd, începînd de la data de 1 ianuarie 1972, conform instrucțiunilor ce vor fi elaborate de Consiliul Culturii și Educației Socialiste împreună cu Ministerul Finanțelor, pe baza metodologiei în vigoare referitoare la mijloacele speciale extrabugetare, adaptate la specificul activității acestei unități, fără dotație de la bugetul de stat. Agenția română de impresariat artistic va putea să organizeze filiale în diferite centre din țară, în funcție de necesități cu aprobarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Articolul 7 Se înființează, în subordinea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Centrul
HOTĂRÂRE nr. 1.346 din 20 octombrie 1971 privind unele măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135300_a_136629]
-
1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Articolul 30 Construirea, instalarea, experimentarea sau folosirea posturilor sau stațiilor de radio - emisie se face conform prevederilor Decretului nr. 544/1969 privind organizarea evidentei stațiilor de radio - emisie. Articolul 31 Stațiile de radioficare din dotația Direcției generale a postelor și telecomunicațiilor din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pot retransmite emisiunile de radio ale studiourilor centrale și teritoriale ale Radioteleviziunii Române sau emisiuni cu caracter local, conform unui program ce se va stabili de către consiliile populare județene. Capitolul
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132394_a_133723]
-
2 sau 3 din Decretul nr. 220/1960 . ... 6. În cazul bunurilor prevăzute la art. 2, al. 2 și 3 ale prezenței hotărîri și a reparațiilor prevăzute la art. 5, lit. a), fabricate sau executate de întreprinderi care lucrează cu dotații de stat, la stabilirea valorii pagubelor se va lua în calcul o rentabilitate de 50 %. 7. Prezenta hotărîre se aplică după 10 zile de la data publicării. Pe aceeași dată Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1505/1960 privind modul de stabilire
HOTĂRÂRE nr. 532 din 20 iulie 1963 privind modul de stabilire a valorii pagubelor cauzate avutului obştesc, pentru bunurile care nu au preţuri cu amănuntul legal stabilite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140226_a_141555]
-
atrage, devin colaboratori, activi și încet, dar sigur, ei sunt recuperați atât din punct de vedere al limbajului cât și intelectual și moral. Ei își însușesc valorile științei, creându-se pe sine prin valori, într-un ritm propriu, pe măsura dotației, a nucleului ereditar, al temperamentului și aptitudinilor sale, în special a inteligenței. Credem că e bine venită precizarea făcută de R. Dottrens: „Munca individualizată nu constă în efectuarea individuală a aceleași munci de către toți, ci în a alege pentru fiecare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în orice domeniu, ar trebui să se bucure de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie în câmpul educației, indiferent dacă aceștia provin, așa cum am subliniat mai sus, din școala de masă ori specială. Deși autorul citat se referea la dotații din partea „superioară” a curbei gauss iene, considerăm că afirmația se potrivește perfect și în cazul copiilor creativi cu diverse dizabilități. Creativitatea este considerată în mod implicit, nu fără argumente, apanajul doar al dotării supramedii. Ce se înțelege, totuși, prin dotarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
factură cognitivă pe sine însuși. O filosofie a devenirii ascendente a ființei umane aruncă în joc facultatea mediatoare între o instanță emitentă și o disponibilitate receptoare, adică implică mecanismele conștiinței de sine ca înainte-mergător al unei conștiințe donatoare în fața unei dotații ce așteaptă să-și dezvolte potențialul prin această dublă contribuție. În plus, ținta calculată a unei autonomii a personalității constituite implică un proces de formare a unor solide deprinderi reflexive. Numai cine a învățat asumarea de sine și veghea constantă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înseamnă individuație (unde "individuația coincide cu dezvoltarea conștiinței din starea de identitate primordială... individuația semnifică deci o lărgire a sferei conștiinței și a vieții psihologice conștiente"27), adică înseamnă, în virtutea extinderii conștiinței, o sporire considerabilă în libertate. Ea nu înăbușă dotația personală, ci îi dă o interpretare particulară care crește priza la propriile posibilități. De aceea, prin conștiința de sine se poate accede la propriul arsenal de aptitudini și capacități. Acesta poate deveni obiect predilect al observației de sine întrucât monopolizează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a voinței, adică în principiu regulativ de canalizare a "energiei" psihice. Dacă există o instanță a alcătuirii omenești care unește tripla dimensiune temporală (legând trecutul de prezent și viitor), aceasta este funcția reflexivă. Ea face apel la tot ceea ce este dotație sau informație stocată în memorie și extrage de aici reguli pentru folosul prezentului și pentru prelungirile proiective ale acestuia (adică pentru viitor). În unitatea sa esențială, conștiința implică o strângere laolaltă deopotrivă străină împrăștierii în trecut și pregătitoare a saltului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
prin rezervorul infinit de asemănare care este faptul comunitar dintotdeauna, figura percutantă și remarcată a excelenței în etică își diseminează benefica influență pentru a forma și a desăvârși alți daimoni și alte oglinzi, pentru a resuscita deopotrivă disponibilități latente ale dotației native și coagulări colective ale unei năzuințe generale spre progres. Ea este centrul autoritar al unei interacțiuni complex participative, care unifică acoperitor voințele individuale și care dă sens ființării în comuniune, precizând prin conceptualizare sintetizatoare tot ce ia înfățișarea amalgamului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
îmbogățește conștiința ("atingerea valorilor morale se însoțește în conștiință cu o extindere a limitelor ei, cu o întărire...a acesteia"55), pe de altă parte pentru că înzestrează instrumentarul subiectiv în fața unei realități solicitante. Natura etică este mai pregătită pragmatic în virtutea dotației sale dianoetice și mai capabilă de salt adaptativ în virtutea celei noetice, confirmând adagiul idealului clasic după care eficiența este întemeiată reciproc în virtute, iar îndemânările curente sunt semne ale unei înzestrări individuale generaliste dobândite pe linie spirituală în tensiunea permanent
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
uzează conștiința obiectelor lumii și recepționând în manieră critică aportul exterior de informație cuantificabilă în limbaj conceptual. În contact cu valoarea teoretică, conștiința de sine descoperă în interioritate valențele tehnic-operaționale ale inteligenței și toate susținerile subiective ale acestora, depinzând de dotația aptitudinală a fiecăruia chipul de adecvare la misiunea intelectuală pe care o impune munca de cercetare. Spre exemplu, puterea de conceptualizare (care îmbracă haina operațională "în general, nu înțelegem printr-un concept nimic mai mult decât un set de operații
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
generală de viață, iar din reperul precipitatului esențializat al acesteia din urmă se hrănesc deopotrivă virtuțile de natură tehnică și cele care intermediază descinderi teoretice în procesul complex al oricărei activități. A fi capabil de angajarea în faptă a propriei dotații înseamnă a chema în ajutor un trecut semnificativ, organizat și planificat pentru o operație de inspirată reluare a unei proceduri vechi într-un context situațional nou, traducând substanța facultăților vecine planului pragmatic în abilitate a prizei conjuncturale, în competentă dedicare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
eidetică. Ea găsește o formă de relaționare inter-conceptuală care alcătuiește o rețea de legătură între faptul vital legat de fenomenul artei și suprastructura conceptuală. Aici luarea în posesie de sine este condiție universală a "succesului" estetic și presupoziție a adecvării dotației subiective cu sarcina care se degajă din proiectul operei, inspirației instrumentale individuale revenindu-i misiunea integrativă care asigură mesajului artistic caracaterul de universalitate. În a doua situație, conștiința de sine a contemplatorului empatizează cu opera după o știință subtilă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]