227 matches
-
Noica dă „strălucire spiritului creator românesc”. Permeabilitatea ființei în genere la persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă și să genereze mit și iluzie. În general, iluzia, „illusio” se definește drept „adeziunea tacită la aceeași doxa” (precum susține P. Bourdieu în „Meditații pascaliene”, București, Meridiane, 2001). Traumele istoriei, arată E. Negrici, produc două stări de conștiință generatoare de mit și activează, în ultimă instanță, mituri. La rândul lui, mitul „impune faptelor o ordine și un înțeles
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
fie văzute. Pe un al doilea plan, se situează componentele gesticii cinice a lui E. Negrici: spiritul de negație și miza pe „forța expresivă a gândirii opozitive”. Iluziile literaturii române provin din adeziunea fără simț critic la o aceeași inerțială doxa. Paradigmaticul critic clinic care este E. Negrici renunță la consimțirea în minciună, fantasmă și mit, dă la o parte perdeaua de iluzii de pe literatura română, ne arată cum să vedem aparențele. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
care, în general, este deosebit de indepărtată de realitate, iar aceasta ar putea să o apropie de realitate” (Vladutescu S., 2006, p.29). Autorul ne prezintă evoluția tratării opinabilului de-a lungul timpului. “Platon rămâne în istoria opinabilului prin irecuperabila segregare doxa - episteme (opinie/știință, adevăr). Cu el, opinia atinge punctul cel mai de jos al existenței sale, intră în contact cu neantul, fiind în esență o esență a aparenței. Opinia este ținuta ca nivel inferior al cunoașterii. Pe opinie nu se
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
spune lucruri măgulitoare (s.c.)” (p. 276). Permeabilitatea ființei în genere la persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă și să genereze mit și iluzie. Iluziile literaturii române provin din adeziunea fără spirit critic la doxa. Criticul clinic care este Eugen Negrici renunță la consimțirea în minciună, fantasmă și mit, dă la o parte perdeaua de iluzii de pe literatura română. Eugen Negrici ne arată cum să vedem aparențele. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
răsăriteni au văzut în Duhul Sfânt principiul activ al oricărei lu¬crări de zidire, rezidire și sfin¬ți¬re a lumii. Prin rugăciunea Îm¬pă¬rate ceresc, Duhul Sfânt este chemat/invitat și invocat la începutul fiecărei slujbe or¬to¬doxe pentru a coborî veșnicia în timp, a înnoi și sfinți creația. Sfân¬ta Liturghie, de pildă, în¬ce¬¬pe cu Împărate ceresc și cul¬mi¬nează în actul invocării Du-hu¬lui pentru transfigurarea și sfin¬țirea cinstitelor daruri și a
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
la Brașov îi aparține lui Karl Wilkinson, în fața căruia îmi scot pălăria cu această ocazie. Publicul care vine la Pub Quiz intră într-un anumit tipar: sunt cei de 25-40 de ani care învățau bine la școală și/sau sunt doxă pe un anumit domeniu. Deci, da, e o competiție între oamenii ăștia, cu anumite ambiții și orgolii, dar e super prietenoasă, și asta contează cel mai mult. Uneori ne stricăm de râs! 2. Din ce motive le recomanzi brașovenilor să
Quiz Nights în Brașov [Corola-blog/BlogPost/100260_a_101552]
-
și irelevant, creează un efect catastrofal. Transformarea universităților, inclusiv a celor cu tradiție, în fabrici de diplome nu conduce la generalizarea aristocrației minții, ci la propagarea unei noi specii: lumpen-intelectualul. Aristocrația înseamnă efort susținut pentru un ideal. Înseamnă credință, comportament, doxă, înrădăcinare. Țăranul autentic sau marele duhovnic sunt aristocrați, în timp ce potentați ai zilei sau chiar moștenitori ai unor nume ilustre pot fi lumpeni perfecți. Dar câți țărani autentici mai avem, din care să se selecteze Pârvanii, Brâncușii sau Rebrenii de azi
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-a lăsat Primul Profet al lumii, Sunt adevăr adevărat Prin Pruncul sfânt al Mumii. Vechiul și Noul Testament, Coranul și-alte doxe S-au construit pe postament Din graiul lui Zamolxe. Și eu vreau glas din glas să dau Și stihuri pentru cânturi; Din moarte, simt, trezitu-sau Strămoșii din mormânturi. Sonetul I Mai vechi ca timpul și-al zeilor cuvânt E
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
lui de fondator al cu- rentului de avangardă numit paradoxism, ca un protest împotriva totalitarismului. Apoi, câtuși de puțin, trebuie să ne legăm și de acest cuvânt. De origine greacă, compus: 1) prefixul para - contra, împotriva (paratrăznet, parapluie...) și 2) doxa - opinie, judecată. Aș putea spune că Florentin Smarandache s-a cununat și încununat cu acest cuvânt, care este egal cu sintagma logica contrari-ului și care i-a adus notorietatea necontestată în mai multe domenii, pentru că paradoxismul e o revoltă
FLORENTIN SMARANDACHE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373809_a_375138]
-
în comoditatea noastră intelectuală, afectivă, imaginativă, ce ne împiedică și să gândim, și să trăim. Mirela-Ioana BORCHIN: Din câte paradoxuri e făcută viața... neviață! Tot ce afirmăm poate fi în secunda următoare negat. Eugen DORCESCU: Paradox. Paradoxos (gr. παράδοξος). Para - doxa. Paradoxuri față de gândirea uscată, aplatizată, secătuită, preluată, din om în om, din carte în carte, din generație în generație. Mirela-Ioana BORCHIN: Întrebarea e ce se află dincolo de acestea... Eugen DORCESCU: Vacuitatea. Libertatea. Iluminarea. Nirvana. El Shaddai. Adevăratele relații nu sunt
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
Foucault, Jacques Lacan, Gilles Deleuze, Roland Barthes, Julia Kristeva, Jacques Derrida și, până la urmă, un Întreg program al postmodernității, sugerând nu că dincolo de suprafață s-ar afla o profunzime, ci că ea, suprafața, este profunzime. Greu de acceptat În sistemul Doxei, cu cele două fețe ale sale: bunul-simț și simțul comun. La o lectură foarte atentă (și, să o spunem deschis: fără idei preconcepute), Întregul sistem al dandysmului Își dezvăluie treptat zone de o surprinzătoare densitate. Ele contrazic prejudecata după care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Idem, „Unele particularități zonale ale utilizării toacei, învestită cu funcție competițională”, în Acta Musei Porolissensis, vol. XI, Zalău, 1987, pp. 667-671. În acest din urmă articol, autoarea propune o clasificare a funcțiilor toacei : 1. funcție utilitară (semnalizare, în cadrul Bisericii Orto doxe) ; 2. funcție magică (alungă duhurile rele) ; 3. funcție estetică (prilej de mani- festare artistică pentru tocaș) ; 4. funcție competițională (zonal - sat Șiria, județul Arad, și temporal - săptămâna dinaintea Paștelui). Dacă aș încerca să ierarhizez, ar trebui să spun că funcția
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a descoperit nici o lege, nu a definit nici o corelație univocă, nu a produs nici un determinism drept dovadă stă istoria sa, care se îndepărtează de caracteristicile cumulative și axiale ale unei veritabile științe, fiind repetitivă și caleidoscopică, asemenea timpului străvechi al doxei și al metafizicii. Să studiezi sociologia la Universitate înseamnă să înveți doctrinele sociologilor celebri, de care fiecare student se poate folosi din plin, fără să conteze sensul ori ordinea: efect al puterii, al modei, după cum bate vîntul și cere actualitatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
știința politică să rivalizeze cu istoria artei? Ea suferă de un soi de aporie epistemologică. Ea ar trebui să culmineze într-o știință a opiniei. Dar cum putem avea o știință a derutei "științei", cînd opoziția dintre opinie și cunoaștere, doxă și epistem, servește drept bază constituirii Logosului occidental, de la Platon la Popper? Acest opinari, de la care înțeleptul stoic trebuie din principiu să se abțină, acest lucru trebuie să-1 aibă în vedere înalta înțelepciune a unui politician? De pe culmile onorurilor, iată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fundamentală, cercetare contabilă aplicativă, respectiv cercetare contabilă normativă, ceea ce reprezintă tot atâtea căi către cunoaștere. Cunoașterea Științifică, epistemologia, își are originile în lumea greacă, episteme = cunoaștere adevărată, de profunzime, iar logos = Știință. Platon realiza o delimitare a lui episteme de doxa, care nu era altceva decât cunoașterea superficială a faptelor empirice. Mijlocul de realizare a lui episteme este rațiunea, singura capabilă să aibă acces la lumea pură a ideilor, adică a conceptelor, principiilor, teoriilor. Dimpotrivă, lucrurile concrete sunt observabile de oricine
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
și oameni nu se conformează (acestui criteriu - n.a.), ci că între cele două se produce o sciziune. Comerțul curent, natural, naiv, cu oamenii și lucrurile e nedeterminat, imprecis, variabil, plin de contradicții inconștiente, incoerent - și cade sub semnul aparenței, al doxei. Grija față de suflet descoperă această dualitate: pe de o parte doxa și pe de alta idealul unității. El descoperă deopotrivă dedublarea și imuabilul, ceea ce se schimbă și ceea ce e precis - cele două descoperiri fiind în aceeași măsură fundamentale. Grija față de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cele două se produce o sciziune. Comerțul curent, natural, naiv, cu oamenii și lucrurile e nedeterminat, imprecis, variabil, plin de contradicții inconștiente, incoerent - și cade sub semnul aparenței, al doxei. Grija față de suflet descoperă această dualitate: pe de o parte doxa și pe de alta idealul unității. El descoperă deopotrivă dedublarea și imuabilul, ceea ce se schimbă și ceea ce e precis - cele două descoperiri fiind în aceeași măsură fundamentale. Grija față de suflet este descoperirea celor două posibilități fundamentale ale sufletutului, a celor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și poate mai ales) dacă recurge la sprijinul tradiției - se transformă într-o apologie a nedreptății. Avantaje, recompense etc., toate țin de o percepere exterioară a dreptății, de opinia comună (sensibilă la aspectul imediat vizibil al lucrurilor), de părere - de doxa. Ce poate fi opus acestei stări de lucruri? O examinare a dreptății pentru ea însăși. Numai că dreptatea este o virtute a sufletului și, prin urmare, examinarea dreptății va trebui să fie - în același timp - o examinare a sufletului. Dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care se mișcă - neuniform - sub incidența unor principii imuabile) și aceea a derelicțiunii lumii care, ea însăși, e reflexia neîngrijirii sufletului. Ceea ce caracterizează sufletul este mișcarea, însă această mișcare nu e una aleatorie, ci una orientată - ea descrie parcursul de la doxa (domeniul lumii indeterminate) la episteme (domeniul principiilor și al clarității). În măsura în care parcurge acest traseu, sufletul „participă” la ordinea eternă a lumii și devine nemuritor (de unde, evident, problema preexistenței și a posterității sufletului tematizată în Phaidon). Merită observat faptul că această
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sine în ordine); nu la fel de limpede este și la ce ajunge el, Socrate, nu Platon. Nu e mai puțin adevărat că Diotima însăși lasă cel puțin două probleme suspendate în legătură cu demonul ca ființă intermediară, Eros având statutul opiniei adevărate (orthé doxa): omul este (în definitiv și definitiv) o entitate carentă întrucât dorința este expresia și semnul carenței (lipsei). Eros nu este de esență divină pentru că, fiind dorință, este și el carență. Nu este însă nici om, căci e născut din zei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pp. 45-46). Cf. Banchetul, 199e. Cf. Gorgias, 486e; Criton, 47e. Cf. Euthyphron, 5d; 6d. Cf. Phaidon, 100b. Cf. Republica, 596a. Cf. Banchetul, 211a-b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 201c-d, trad. Petru Creția. Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 47. Orthé doxa, întrucât nu propune un adevăr demonstrat, nu este nici adevărată, nici falsă. E vorba de nici-nici, nu de și adevărat/și fals, de și-și. Adică Eros este nici una, nici alta în același timp, dar poate fi și una și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pot pasiona încă pe adolescenți”. (Jurnalul unui om fericit, în România Literară nr. 2, 1972; toate virgulele aparțin autorului.) Pentru a o lua de așa de sus cu „bietul Camus” (cum îl numește N. Balotă) trebuie negreșit să ai multă doxă, să fii bine școlit și tare de tot la cărturărie. Cine altul la noi putea fi mai în măsură să-și asume în asemenea caz rolul casației și să pronunțe „de pe scaun” un verdict fără trimitere, decât N. Balotă, pedagogul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
la unul dintre sensurile sale particulare, acela de Weltanschauung). Ideologia evocă prin etimologie etnocentrismul, În vreme ce sociodiceea trimite mai degrabă la o viziune fundamentală a oricărei construcții științifice sau invenții artistice. Ideologia este pentru el fără Îndoială un echivalent posibil pentru doxa, forma de credință («adeziune doxică» sau «sacru cultural») și forma de rezistență la analiza științifică, căreia i se opune În mod necesar o critică istorică. Trecerea de la doxa la dogmă și, implicit, la ideologie este totuși produsul unei situații de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
invenții artistice. Ideologia este pentru el fără Îndoială un echivalent posibil pentru doxa, forma de credință («adeziune doxică» sau «sacru cultural») și forma de rezistență la analiza științifică, căreia i se opune În mod necesar o critică istorică. Trecerea de la doxa la dogmă și, implicit, la ideologie este totuși produsul unei situații de criză și reacțiile critice care o Însoțesc pot constitui la rândul lor noi ortodoxii (vezi subcapitolul dedicat doxei literare și rezistenței la obiectivare, În Bourdieu, 1992, pp. 259-263
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se opune În mod necesar o critică istorică. Trecerea de la doxa la dogmă și, implicit, la ideologie este totuși produsul unei situații de criză și reacțiile critice care o Însoțesc pot constitui la rândul lor noi ortodoxii (vezi subcapitolul dedicat doxei literare și rezistenței la obiectivare, În Bourdieu, 1992, pp. 259-263). Metamorfozele marxismului și avatarurile stalinismului au demonstrat-o, la fel ca si naționalismele și ideologiile referitoare la lumea-a-treia, Într-o istorie care-i de fapt fără de sfârșit. De altfel, pot
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]