311 matches
-
și alte câteva nimicuri de pe te miri unde, le îndesă în geantă, înșfăcă pisica și ieși în stradă. Care ardea și ea. - Arde strada! exclamă baba. Dar, văzând că cerul era roșu, își dădu seama că arde toată țara. - Ei drăcie, zise. Scoase o perie din geantă și începu să se pieptene. Voia să arate bine în caz că venea televiziunea. Din celelalte case de pe stradă se scurseră câțiva oameni. Alții urlau de mama focului, mistuiți de flăcări. În câteva minute apăru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
multe ori fac asta: improvizez buna dispoziție. Trag de ea așa cum aș trage de furtunul cu care ud, verile, grădina. Nici ninsoarea nu-mi mai pare măruntă și urîtă ca o mătreață. Hohotesc de una singură cînd îmi amintesc de drăciile lui Miron. De falsul necrolog, anunțînd "moartea de anacolut după o lungă și grea suferință a lui Vladimir Mistrie". A fost nu un ghimpe ca mine, ci o sulă (după o spusă de domeniu public) în coasta șefului. Un golan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mult l-au plăcut, dar cu chitrele astea două a încurcat-o rău, a pus mâna pe telefonul roșu de urgență pentru a-l informa pe Iahve Bossul, dar s-au răzgândit cu speranța că imaginația le va născoci vreo drăcie care să le limiteze gurmandismul financiar. Dacă aș fi drac zise Bau și el mort la rându-i, fără să știe le-aș falsifica bancnotele ca pe la noi, un rând bune, să-ți ia fața și dedesubt ziare. Și în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trece. Popor de lingăi și de slugoi, începe Roja să tremure, vă simțiți bine? se impacientează Părințelul, ce-ar fi să nu-mi mai purtați voi mie de grijă? vedeți-vă de treaba voastră, le-o întoarce Roja, ia uite drăcie, Tovarășul are rezervat propriul său panou, ce te mai miri, dacă tot e primul miner al țării, de ce n-ar putea fi și primul croitor? Nu mai e loc nici cît să înfigi un ac, văd că te-au afișat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ne bagi în aceeași oală, se revoltă brusc Roja, gîndindu-se la Părințel și la Curist, simțind cum îl cuprinde furia. Calmează-te amorezule, că nu sînteți cu nimic unul mai breaz decît altul, ia să vedem de cine e semnată drăcia asta, spune întorcînd fițuica pe toate fețele, căutînd atentă cu ochii în josul paginii. Cauți degeaba, se rățoiește Roja, pun pariu că e anonimă, face pe deșteptul. Îți bați joc de mine, cum de mai îndrăznești? își ia Delfina rolul foarte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un coș de locomotivă. Poetul îi răsuci arcul cu o cheiță, o puse pe podea, reținând-o cu trei degete, apoi, după ce puse pe coșul înalt o bilă albă, ușoară, asemenea unei mingi de pingpong, îi dădu drumul să meargă. Drăcia o luă la goană și, sâsâind, juca bila albă la o oarecare distanță de gura coșului, suspendată în aer. Isprava stârni mare haz. «E colosală, colosală, colosală!!» exclama întruna Nichita Stănescu și-și lovea palmele una de alta ca în fața
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mari. Nu te lamenta! Doar vezi că deocamdată s-au descurcat și singuri, fără să apeleze la vreun sprijin din partea noastră. I-adevărat! Dar gândește-te puțin și la viitor! Că aparatura costă, cabinetul costă, calculatoarele, instalațiile, dotările și alte drăcii și drăcovenii fără de care îți mucezește diploma în buzunar. Iar la belșugul străinătății nici nu mă gândesc! Vom trăi și vom vedea! Că și la noi parcă se mai mișcă lucrurile într-o direcție favorabilă pentru munca bine calificată. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o gheară ascuțită și neîndurătoare. Avea impresia vagă că uitase ceva acasă dimineață - deși nu știa ce - și simțea inexplicabil fiori tot mai mari de amețeală și de dor față de aceasta. Avea un puternic tremur de emoție în stomac. „Ei, drăcie! Cred că m-am îmbolnăvit. Se vede că am gripă...”, gândi el. Venind înapoi acasă, el nu putu să găsească - ciudat lucru! - nicio farmacie deschisă și, astfel, renunță la a se mai preocupa, în ziua aceea, de sănătate. Simțea că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ei bine, asta da lovitură! „Indiscutabil, reiese că tare prost mai ești, luate-ar dracu’ cu totul!” Și am grăbit pasul, ținându-mă cu mâinile de cap și mârâind printre dinți furios și alte câteva înjurături de largă popularitate. Ei, drăcie! Asta-i de tot inadmisibil, dar, totuși, uite că este foarte adevărat. Așadar, aceasta îi era lui 114 Rareș Tiron mentalitatea, element descompus la el. Ce pot spune, prostie pură, și nimic altceva. Și, mai mult decât atât, ăsta nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ușa camerei sale se deschise violent și se izbi, cu zgomot mare, de perete. În pragul ei, era Victoria. Arăta precum nu mai arătase niciodată; se vedea că-i neagră de furie; era de-a dreptul schimbată la față. „Ei, drăcie! Iar va trebui să dau jocul meu de șah pe un scandal... Sper măcar să fie un scandal măreț, unul demn de mine și de mama. Doar acelea îmi rămân mie în minte!”, gândi el ironic, însă nebănuind defel ce inconștiente
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și insistența celuilalt, sprijinit de inchizitorul Bocanegra, de a-i asasina pe călători, Începea să dezvăluie unghere prea Întunecate ca s-o rezolvi cu două lovituri de spadă și să dormi după aceea liniștit. Așa că rahat. Rahat și iar rahat. Drăcia dracului. În ce m-am vârât. Cu spada Încă la o palmă de englez, Diego Alatriste șovăi, iar celălalt Își dădu seama că șovăie. Atunci, cu un gest de o extremă noblețe, ceva de necrezut, dată fiind situația În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mi-am adus aminte și de Iona ăla, doar sunt înscris acum la două facultăți și mă gândesc serios la doctorat. Se poartă la noi, intelectualii, care am fost și vom fi. Chiar mai mult decât atât. La ce folosește drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă numită limba română?... Cum se numea clădirea aceea în care am învățat eu?... Cine sunt eu?... Mi-am adus aminte: Goe, elevul. Eu sunt Elevul!
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
tendința manifestă a autorului de a impune lumii ficționale, prin naratori obedienți, propriile convingeri socio-politice. Un hingher decedat și un general mânjit de sânge, o doctoriță apetisantă și un autopsier de morgă, o mamă îndurerată și doi copii care fac drăcii în clopotniță, un prefect pe nume Eugeniu Ioan Gingirică și un polițai Ioanea Păsulii, toți emit, consecvent, un același punct de vedere și înțelegere asupra lumii românești postrevoluționare. O perspectivă reacționară (dar putea fi și una progresistă, era același lucru
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
hai să ne-ntoarcem la corăbiile lui... Homer! zise Trandafir, ascultând în telefonul mobil o voce care-i spunea că sicriul soldatului Paraschiv nu ajunsese la destinație (în cimitir) - și că se părea că se rătăcise prin Pădurea Verde! Ei, drăcia dracului, asta ne mai lipsea, să se rătăcească!... Sau să-l fure cineva, ca să-și bată joc de noi - și de întregul popor!... Ne dă afară pe toți!... - Cine? - Ei, se găsește cine!... Așa, deeeci... Văd că scrie aici că
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
ele de neglijat. Un poem, heliadescă, se încheie fulminant: „avea dreptate bătrâna cu pălăria roasă/ să spună-n gura mare că vremea-i dangeroasă.” (p. 328) Dar heliadesc într-adevăr, măcar prin italienisme, e abia un altul, marină : „să vezi drăcie: deschid dicționarul petrocchi/ și mă opresc la imperialul acceditore/ după care trec la jumătatea tomului și/ sub vechi peron vivaldian descopăr cristalleria// rămân pe pagină până trec gondolele un/ gard închipuit și-ajung curând în pragul/ planșei marina mercantile unde
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
și citește, domn' director, nu scap de el, dar nu face alte prostii. După ore am revenit de câteva ori, până să cadă bruma, în grădina cu citanie pe furate, adevărat locus amoenus, hotărât să-l întrec pe Nică în drăcii. Competiția se născuse. Este prima oară când am trăit sentimentul invidiei ascunse și al rivalității declarate. Trebuia să comit cât mai multe năzdrăvănii ca să am ce povesti. Totul scris într-o carte groasă, eventual în două volume, nu subțire ca
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
gen artilerie de război a celor de la Rammstein, dar merge ritualic la Ateneul Român. Este Toader Paleologu, cel care nu prea crede în dragoste, dar a cărui inimă se strânge la Aria Violettei din Traviata. Aveți ipod, ceva? Am o drăcie mică, mi-a dat-o fi-miu cadou de ziua mea, dar nu știu unde am pus-o, habar n-am. Oricum, nici n- foloseam, e prea complicat, mă depășește. Nu ascult la ipod, ascult în mașină muzică. Radio Muzical, care dă
Theodor Paleologu îşi terorizează colaboratorii cu Rammstein. La drum ascultă Bach. Hip-hop, doar cu whiskey iar manele doar din perioada fanariotă () [Corola-journal/Journalistic/48431_a_49756]
-
nu se despărțea de șapcă în ruptu capului. Frățicule, încearcă numa să-i iei chestia aia de pe cap și face urât. Păi, uneori Tommy îl lăsa să-i călărească motocicleta și pe Spook îl loveau toate damblalele. Scotea scântei din drăcia aia și o trântea și bubuia cu ea și țipa și răcnea și își potrivea nenorocita aia de șapcă și se ducea să dea o tură pe 2nd Avenue făcând ca toți dracii. Apoi Tommy îi face semn să vină
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
-ți mai știe nimeni nici măcar numele! (Pauză) Cu un singur telefon! (Scurtă pauză.) DICK îi arată mobilul. DICK: Mai întâi ar începe cu tine: n-ai mai ajunge acasă. Te-ar azvârli într-un camion și ți-ar injecta o drăcie de-aia care te face să-ți pierzi cunoștința. Pe urmă te-ai trezi și ți-ai da seama că te-au făcut să-ți devorezi propriul chip. Ochii, nasul, buzele, totul... Crede-mă, nu te-ar mai recunoaște nimeni
Esteve Soler - Contra democrației by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4771_a_6096]
-
căuta în biroul meu. Simpla lui prezență m-ar împiedica să lucrez. - Dar îl vei folosi numai tu, comentă doamna. - Cel mai bine ar fi să-l punem în bibliotecă, zise el. - Oh, în niciun caz! Nu voi permite ca drăciile tale moderne să-mi contamineze cărțile, a zis ea, fermă, căutând în minte o soluție pentru a nu-și supăra soțul. Nu-ți mai face probleme, șoricelule, știu cum să facem. Lăsăm o cameră numai pentru telefon. Așa se face
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
până la fund. Hai șterge-o, neghiobule, de scoate alta, că noi atâta avem pe suflet, apă chioară, dar bună. Părintele își vărsa necazul pe trândăvia oamenilor; gura i se umpluse de amărăciune. Mai băură un pahar, dar pe încetul: - Ei drăcie, bombăni popa; ce zici, finule, nu-ți pare că are un gust coclit? - Știu eu, nașule, se feri Ilie - dacă ți se pare sfinției tale, trebuie să fie așa... Mai gustă popa, mai gustă Ilie. - Apa asta duhnește a ceva
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
voi soma orice erou homeric Să nu aducă-n iad vreo aurora. Mă antrenez pe ținte mișcătoare Ce-ncearcă să mă muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de care, Îndemnuri, unul după altul, pe postul național, le percepeam fără a le desluși. Nimeni Însă nu-l Întreba nimic. Navetiștii păreau amorțiți. După scandalurile din autogară, muțiseră. Parcă nu-i mai interesa nimic. Moțăiau și atât. - Dă, domnule, drăcia aia mai tare, să auzim și noi! - l-am rugat eu pe cel ce avea aparatul. S-a făcut că nu mă aude. Mai mult, nu a schițat nici măcar un gest. Dar nici cei din jur. Toți tăceau. Parcă, dintr-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
în Europa Occidentală, studii dominate de stingă, mai ales în domeniul umanistic. Ei încearcă să se adapteze acestei lumi universitare, preluindu-i destul de necritic normele” Poate îți mai aduci aminte de anul trecut (cred), cănd studenții francezi au făcut ca toti drăcii pe străzile Parisului pentru o lege care, considerau ei, îi defavoriza. O bună prietenă, românca, studentă la Sorbona, îmi spunea că îi era foarte greu să țină piept presiunilor colegilor, în condițiile în care era singura care se bucură de
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
alea sună cumva firesc, pentru că dau cu pumnii în mobilă când sunt furioși, pentru că fac mișto de noi că plângem la filme, dar câteodată plâng și ei, pentru ca le place muzica veselă și optimistă, nu leșinăturile, pentru că fac ca toti drăcii dacă sunt înjurați de mama, pentru că se duc și se îmbată dacă au fost părăsiți, pentru că mint prost, pentru ca, dacă le dai să mănânce, poti sa obtii multe de la ei, pentru că nu știu să spună exact ce-i doare atunci când
De ce barbatii e niste copii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18655_a_19980]