68 matches
-
răsărise întîi numai bucurie, ca și când ar fi regăsit ceva ce căuta în zadar. În clipa următoare, îi căzu vălul de pe ochi. Disprețul privirilor ei îi sfredelea inima și i-o otrăvea. Se simțea înșelat și pălmuit. Izbucni deodată răgușit: ― Uite drăcoaica asta cum ne batjocorește! Își aminti numai atunci că și-a luat barda. O învîrti deasupra capului, sări pe pat și izbi cu toată puterea. Zgomotul sticlei zdrobite păru o tânguire prelungă și înțepătoare. Cioburile împroșcau din locul loviturii ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-1 ocupe. Atît! Bruna Ada intrase apoi într-un magazin de covoare. De ar fi stat împreună un minut mai mult, poate s-ar fi înțeles mai puțin. Lică hotărâse că se va duce a doua zi, așa cum îi spusese drăcoaica. Era antrenat. ... In dimineața aceea, pe la unsprezece, feciorul veni cu pași ușori să spună lui Maxențiu că doamna prințesă dorește să-i vorbească. Maxențiu se gândi din nou cât e de obositor traiul lui parazitar. Ce va fi vrut Ada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
formată ca să și-o schimbe și pentru că temperamentul lui îl slujea bine acum ca și totdeauna: nu fusese niciodată refuzat de femei pentru a avea îndoieli. Acum însă ținea la "postul" lui de lingă Ada, nu numai pentru că era o drăcoaică oacheșă, ci pentru toate acele profiluri de situație și confort cc-1 prindeau treptat în mreaja lor, îl converteau de la haiducie, îl ispiteau cu o aventură mult mai valoroasă ca cele din trecut. Fluierând, dar fluierând acum cu o nuanță schimbată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu te-ar primi nici să-i păzești closetul. Și nu mă mai tot albi de scuipat... Coboară jos, aicea, să-ți parlesc cum și-a procurat certificatul de fermecătoare. ...Acum vreo douj' și ceva de ani, tălpile iadului și drăcoaicele cele mai necordite ce i-au eliberat patalamaua de vrăjitoare, au școlit-o pe ciohordoaică, ca s-o ferească de amenințarea cea mai babană ce-o păștea. Întâi am învățat-o cum să trimită argintul viu, prin capățînă de hârciog
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cu strânsul cel mare/ Și s-o întâlnit cu Maica Domnului./ Ce te plângi Marița, ce te căinezi?/ Ce te văicărezi?/ Cum nu m-aș plânge,/ Nu m-aș căina/ Că m-a-ntâlnit Sanca cu Săncoiu/ Leul cu leoaica,/ Dracul cu drăcoaica,/ Tricolici cu tricolicioaica / Sângele mi-o băut,/ Carnea mi-o moșfocat,/ Măduva la ciolane o mâncat./ Aleargă fuga la Artimia/ Cu sâneală te-ai sânili,/ Cu mătura te-ai mătura,/ Cu acu’ te-ai înțepa/ Și-n mare le- oi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în cele din urmă, bătrânul nu i-a mai putut sta în cale și i-a cedat. - Bini, Anuca... bini, fata bunicului, facim cum spui tu! Dar, pe urmă, i-a părut rău că i-a intrat în voie. - Ptiu, drăcoaica... cum de mi-a sucit mințile, mie om bătrân! își zise el, dar n-a mai dat înapoi. După ce l-a convins pe bătrân, nimeni și nimic nu-i mai putea sta în cale. Anuca, de mică, se dovedea a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de mare și de gras și de frumos copilul ei! L-au fost ținut bine necurații! O narațiune culeasă din Mihalcea ilustrează rezultatele negative ale situației: nu-i bine să se-ntoarne cu spatele la copil, că, de se ntâmplă să aibă și drăcoaica copil, Îl schimbă. Rezumarea cazului unui copil de șapte ani, numai cât mâna de mare, subțire ca degetul, ce sta În covată, cât și a Învățăturii primite (să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de mare și de gras și de frumos copilul ei! L-au fost ținut bine necurații!" O narațiune culeasă din Mihalcea ilustrează rezultatele negative ale situației: "nu-i bine să se-ntoarne cu spatele la copil, că, de se-ntâmplă să aibă și drăcoaica copil, îl schimbă." Rezumarea cazului unui copil de șapte ani, "numai cât mâna de mare", "subțire ca degetul", ce "sta în covată", cât și a învățăturii primite ("să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aceea, poate, adevăratul director al școlii noastre părea a fi doamna Averescu. Femeie mai mult măruntă decât voinică, cu trăsături aspre, aprigă, fâșneață, nu ierta nimic. La mulți ni se părea « dracu‟ în carne și oase », sau, mai bine zis, drăcoaică pur și simplu. Dar, trebuie să recunoaștem, dragă prietene de demult, că dacă unii dintre noi au ajuns ce au ajuns, asta se datorește în mare măsură și necruțătoarei doamne Averescu. Nu ierta nimic. Dacă veneai la școală cu lecțiile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Șimon, eu îi făceam diferite rezumate. La istorie, geografie, anatomie, adică mai la toate materiile. Șimon nu era prost, dar era cam leneș. N-am răbdare să citesc, îmi zicea. Adorm. Așa că, țărane, dacă înainte de a intra în clasă cu drăcoaica - asta era doamna Averescu - îmi spui în două vorbe cum e cu sistemul nervos la om, ai două banane. Târgul era avantajos pentru mine din două motive. Eram obligat să învăț, ca să știu ce să-i spun jidanului, și mă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca buțile. De când, maică, am intrat, Pic de vin n-am mai gustat, Somn nu m-a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate le-aș răbda De n-ar fi una mai rea, C-o drăcoaică De șerpoaică, Bat-o Maica Precista, S-a-ncuibat în barba mea. Ea, maică, că mi-a ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
le văd pe femei ca fiice ale Evei ori ale Mariei. Păcătoase absolute, răspunzătoare pentru toate relele sau, dimpotrivă, mame preaslăvite și spiritualizate, izbăvitoare ale neamului omenesc. Ce sunt femeile? Pentru bărbați, ele sunt în mod necesar ori madone, ori drăcoaice; ori mame, ori târfe... Seducătoarele, niciodată cu-adevărat inocente, mai curând egoiste decât generoase, tind să aparțină în imaginația romancierilor registrului demonic. De vreme ce nu sunt angelice, sunt în mod necesar diabolice, niște desfrânate devoratoare și malefice... La fel, de vreme ce contravine
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
celui mai mare dintre diavoli, maica zmeilor de neoprit îngheață „mireanul”, izvorul tenebrelor care tulbură lumea fiind intangibil pentru profani. Mezinul știe unde să găsească bestia supremă și poate să îi curme răutatea. De un umor ingenuu este portretul mamei drăcoaice dintr-un basm cules în Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt”. Supremația infernală a feminității materne rezidă în capacitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
elemente miraculoase, izolate pe tărâmul nimănui: „S-o uitat înapoi. Când s-o uitat înapoi, o zâs: - Face-te-ai tu - zâce - un izvor de miere, în codrii pustii, unde nici oameni nu umblă!” (Urmeniș - Maramureș). Principiul malefic absolut, mama drăcoaică, nu trebuie privit, încălcarea tabuului conduce la mutilarea inițiatică prin care neofitul nu mai poate observa profanul: „Deschise ochii s-o vază, și cum ăi deschise, cum i-i sorbi drăcoaica, și plecă lăsându-l orb” (Chirculești - Giurgiu). Gestul prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oameni nu umblă!” (Urmeniș - Maramureș). Principiul malefic absolut, mama drăcoaică, nu trebuie privit, încălcarea tabuului conduce la mutilarea inițiatică prin care neofitul nu mai poate observa profanul: „Deschise ochii s-o vază, și cum ăi deschise, cum i-i sorbi drăcoaica, și plecă lăsându-l orb” (Chirculești - Giurgiu). Gestul prin care feciorul este lăsat fără vedere este specific haosului, capabil să absoarbă la intervale de timp universul ordonat, adică exact atunci când este imperios ca inițierea să înceapă. Locul sacru inaccesibil este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rusalka", rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka "dragaică" (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape. Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]