90 matches
-
Piața Obor. Băga Necuratul arcuș de cătrăneală în voce și bătea tactul cu muștiucul narghilelei pe tejgheaua oricărui norișor. Fredona Ucigă-l toaca: 14 DANIEL BĂNULESCU - Lăsă-ți, țato, ocultismul și dezbracă-ți organismul... Organismul nu ia foc fiindcă-ai drăcuit în bloc... Compunea de n-avea treabă. Bale de voluptate curgeau de pe limba sa de scârbavnic și, insinuîndu-se pe la colțurile buzelor, se preschimbau ba în sirop de fistic, ba în firimitură de baclava, fiindcă poseda tînguitură dulceagă, turbatul. De altfel
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai tare din fizic, cu atât se încrețea și pielea mai de găină pe noi. La vreo două case de pârjol, numai ce încep, cu glasuri necordite de muiere, cu vorbe omenești, scândurelele de pe noi să se milogească de subsemnații. Drăcuindu-se că or face orice vor vrea mușchii noștri, numai să nu le vârâm în flăcări. Și să le scoatem din atentat. "Bă, dacă tot tânjiți să ne fiți utile și dulci, ia luați-o voi în gură de Mălineanu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
jerpelitura asta de vorbe e poezie? Făcând crețuri "laba gîștei" pe la colțul ochilor, has-Satan toarse melancolizat, se-ntinse și sfârâi ca o salamandră. - Mai mă asculți? - Ca pe glasul lui părintele Birizdael. Care, ori de câte ori descleștează gura, să târguie sau să drăcuiască la vreo păcătoasă, o încurajează pe gudulancă prin vorbele: "Tu ai supt-o cel mai bine, nevinovato!" - Pe la începutul anului de față - demară visător Diavolul - un consiliu de 12 înțelepți... l-a numit în taină... pe autorul din care ți-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pixurile, medaliile, notițele, în convulsiile precipitate și erotice ale apoplexiei. În momentul culminant al plenarei, Secretarul General al Partidului ridică brațele și blestemă o dată, de două ori, de trei ori, de-a dreptul, pe Dumnezeu!! Nu se încurcă și îi drăcui puțin și pe cei ce se încredeau în Dumnezeu! Nu-i iertă nici pe toți aceia care nu se dădeau încă de ceasul morții să admită că viața luase cumva naștere din materie nevie, la întîmplare, în supa organică a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mijlocul târgului, Limba cocostârcului... Nașul o luase pe Lina de mijloc și-i șoptea glume deocheate. Roșioară bea, râzând de încurcătura ei. Cu o zi înainte, se gândea fata, ar fi umplut-o de sânge dacă ar fi auzit-o drăcuind și acum 3 lăsa pe străinul acela amețit de vin să-i povestească lucruri cu două înțelesuri. Se făcea că nu-l aude. Vinul o amețise și îi plăcea să asculte clămpănitul țambalului, răsunetul lui trist și adânc. Și ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le ții? - Le țin, sărut dreapta. Toate. Lăsata-secului, Rusaliile, înălțarea, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Sfîntu Nicolaie, Sfîntu Dumitru, ca să nu mai vorbesc de Paști și de Crăciun... - Duminica lucrezi, coși? - Nu ridic un lemn. -Drăcui? - Câteodată. - Să nu mai drăcui, auzi? Și să faci douăzeci de mătănii în fiecare marți și vineri seara... - Am să fac. Părintele răsufla puțin. - Da numele Domnului îl iei în deșert? 138 - Se poate? Am cinci icoane: una cu potopu, una a sfinților Dimitri fără
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fost Gheorghiu-Dej, înainte de revoluție) cu Calea Victoriei, la semaforul din această intersecție. Din acest afiș zâmbea sau chiar râdea fericit că din 10 decembrie își face televiziune. Când comentam afișul cu Oana, a intrat în vorbă cu noi un bucureștean care drăcuia și-l făcea în toate felurile și pe el și pe Băsescu. Am avut aceeași senzație ca și la Cluj, când am mers la Conferința Națională de Biofizică în 2009. Atunci șoferul de taxi care ne-a dus de la gară
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în cer. (Gh.F.C.) Voinicii să nu mănînce cap de cocoș. (Gh.F.C.) Cocoșul e înger văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte. (Gh.F.C.) Numai ticălosul care ajunge în iad drăcuie cocoșul. (Gh.F.C.) Omul trebuie să dea de pomană un cocoș altuia de un leat cu el, ca pe lumea cealaltă cocoșul să-i iasă înainte cîntînd. El cîntă și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va mărita. Dacă cîntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mult țipător, apoi în acea casă se va naște în curînd un copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doua zi va fi soare. De Sf. Gheorghe se aprinde focul viu frecînd două lemne uscate și rămîne așa tot anul. (Gh.F.C.) De Paști să arzi focul toată ziua. (Gh.F.C.) Cînd focul pocnește, dă-i mălai. (Gh.F.C.) Mare păcat să drăcui focul! (Gh.F.C.) Cînd arzi lemne verzi și flacăra sfîrîie, se zice că e blestemat cine le-a pus pe foc. (Gh.F.C.) De Sf. Ilie dacă lucrezi, ai pagubă de foc. (Gh.F.C.) Fotografie Nu e bine să se fotografieze cineva, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
obțină scutire de la directorul stațiunii, tovarășul Scăunaș. Acum, să-l descriu puțin pe acest "manager": era atipic. Incult și servil cu autoritățile, mai mult decît cepeleag, cu o emisie groaznică și neplăcut privitului. Vorbea cu t în loc de c sau ș. Drăcuia des și folosea perfectul simplu. Cînd vorbea, închidea ochii, să se poată concentra. Bîțîia un picior și parkinsona o mînă. E greu să-l imit în scris oral mi-e mai ușor (o fac, de altfel, cam de douăzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
unui copil; jocul a înlocuit conflictul, iar tu ești un om matur, fiindcă ai transformat ceva ce putea fi agresi vi tate în ceva curat și foarte familiar. În concluzie, nu uita de joc atunci când îți vine să înjuri, să drăcui sau să pleci definitiv. Dansul și teatrul Dansul este un ritual. El le face cunoștință celor doi într-un timp foarte scurt, conducându-i pe linie dreaptă către viața erotică și înlăturând toate acele precauții necesare înainte de a face dragoste
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
hoașca de la parter avea și țuiculița cu ea, zicea amin și lua un gât. Eu m-am tras mai la o parte, cât să văd cum se certa Leana de la patru cu a lu’ Mitică de la șapte. Auzi, s-au drăcuit alea În curtea bisericii cu spume la gură, nu știu de la ce s-au luat, da’ erau aprinse rău. Ceva cu fumatul În lift, dracu’ le mai știe... S-a-nrăit lumea, Sandule, aprobă Gicu... Vine Apocalipsa. Da, Gicule, Îl
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Catedrala Saint Macha, unde nu ar fi atras atenția asupra sa. În timp ce Insch tropăia ca să dea jos zăpada de pe ghete, echipa de la BI și toți ceilalți se străduiau să intre În salopetele lor cele albe, tremurând În aerul Înghețat și drăcuind despre cât era de frig. — Deci care-i scorul? Întrebă Insch, când medicul de serviciu dădu la o parte acoperământul de hârtie și Încercă să-și spele mâinile Într-una din chiuvete. — Bietul băiat e mort. Nuș’ de câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
centimetri de botnița gri a câinelui. La televizor, un ogar cenușiu cu o basma galbenă la gât ataca spre linia de sosire, chiar la un pas de unul În albastru. Cei doi pariori săriră În picioare și aplaudară. Ceilalți doi drăcuiră. Urechile câinelui adormit se ciuliră din cauza zgomotului neașteptat, și-și ridică brusc capul său bătrân, ca de lup. Preț de o clipă, câinele privi Îngrijitorul, cu bățul și bucla bălăngănindu-se. Îngrijitorul făcu Aaaa! și se năpusti. Dar nu fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de-o țeavă, numai că nu ploua, isterizam liceence În minijupe cu Cohen și Bach În re minor, beam șampanie din găleată, am făcut encefalită, drept pentru care am cîntat și prin restaurante, Îmi Înghețau buricele degetelor pe coarde și drăcuiam În alterații și clienții mîncau fasole În ger cu căciulile pe cap, chiar și la nunți, voiau muzică populară, le-o executam pînă se-mbătau și-apoi dansau În cojoace pe adaptările noastre după Coltrane, Mingus și Miles Davis pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
surprins de năvala iernii, să scurme sub zăpadă, în grămada de frunze, spre a-și încropi un cuibar, bun pentru oploșire de ger. Nu tresări nici atunci când, în întunecime, între picioarele lui, simți zbaterea înspăimântată a unei bâzdâganii, care protestă drăcuind împotriva celor ce-i deranjau hodina și dreptul primului ocupant. Lui Vladimir nici nu-i trecu prin cap că în culcușul de frunze, sub zăpada dindărătul zidului de piatră, nimerise peste Mesalina, cerșetoarea cea mai amărâtă, dintre cei mai săraci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
regulez, și ea, auzi (și aici Cubleș se luă cu mâinile de cap și scoase un fel de muget de furie), cică să divorțez de nevastă-mea și să mă însor cu ea!..." Și o înjură de dumnezei și se drăcui pe sine de tâmpit ce era... Bineînțeles că îl iertai. Coloanele se puseră în mișcare. Ne mișcarăm și noi, dar după o sută de pași ne oprirăm. Trecură, venind de pe o stradă laterală, alte coloane, care aveau prioritate: erau textiliști
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu care răscolești lemnele să ardă mai bine... Nici măcar nu mă grăbii să-mi caut felinarul uitat într-un colț: știam că o să-l găsesc și îl și găsii după bâjbâieli care nu mirară pe nimeni. Doar întru târziu cineva drăcui că nu s-au pus la loc scândurile după ultima rostogolire de minereu, un maistru civil, ai cărui ochi se holbară de câteva ori spre noi auzind jos răcnete... Dar aceste jumătăți de priviri, prinse în fulgerări scurte de propria
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adevărat. Necredinciosul căzu pe gânduri și după scurt timp luă calea bisericii și deveni și el un om adevărat. 61. Din ce loc ești Într-o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bisericii și deveni și el un om adevărat. 61. Din ce loc ești Într-o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse învățătorul. Dacă ai vorbi bulgărește, de unde ai fi? Din Bulgaria. Dacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al gurii, ca să nu ajungem cu adevărat în chinurile iadului. 62. Cum scăpăm de ispite Într-o zi veni la preotul său un credincios, care i se plânse astfel: Părinte, ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să se mute: „d. Georgescu de la 7 la 7-bis, În casele lui d. Marinescu, iar d. Marinescu de la 7-bis În casele lui d. Georgescu, la 7 simplu. Și... bucuria cucoanelor! Și ridică, și asudă, și sparge, și ocărăște, și drăcuiește și blestămă-Ți viața! Dar, În sfârșit, s-au mutat și dumnealor!”. Cheful de a se muta generează spectacolul derizoriu al schimbului de locuințe. Dar și acesta e un mod de a petrece. Și Încă bine. O altă formă de petrecere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de dulce "idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem" + suf. -a; deochia "a dăuna sănătății sau succesului, bunăstării cuiva printr-o privire răutăcioasă" < [a fi rău] de ochi "idem" (v. DLR) + suf. -a; drăcui "a ocărî, a înjura" < [du-te la] dracu', [a trimite la] dracu' + suf. -ui; dupăci "a coase după ac" (v. FCLR I, p. 213) < [a coase] după ac + suf. -i; închiria "a da sau a lua în folosință temporară un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz< rom. [a face] pozne), dar și de cele petrecute în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]