156 matches
-
ce pățim./ N-am avea cu ce trăi,/ Cu mălai din bănicioară,/ Cu pește din unicioară./ Spicilii s-au retezat,/ Drăgaicili au plecat.” După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din sat credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din sat credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine spăla sau cosea în această zi, ar fi putut să atragă asupra sa moartea prin înecare sau trăznire. Printre altele, Drăgaica este protectoarea
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine spăla sau cosea în această zi, ar fi putut să atragă asupra sa moartea prin înecare sau trăznire. Printre altele, Drăgaica este protectoarea recoltelor de grindină și ploi devastatoare, de vijelii și de furtuni. Această sărbătoare coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Tradiția spune că în această zi cerul se deschide, iar animalele se strâng și stau la sfat
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Tradiția spune că în această zi cerul se deschide, iar animalele se strâng și stau la sfat. Cine le pândește, le poate înțelege graiul și poate afla multe taine. Floarea de sânziene sau drăgaica, se pune la uși și la ferestre pentru a apăra casa de rele. Roua de pe aceste flori culeasă în această zi se folosește la bolile de ochi. Planta se pune în scăldătoarea copiilor debili. Zeama este folosită împotriva frigurilor. Pusă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
arde permanent flacăra vieții alesei sale. Dragobetele se reflectă pe cerul Dochiei ca o lumină profetică. Varianta feminină a Dragobetelui-Zian este Drăgaica-Sânzienele, sărbătoare ce are loc pe 24 Iunie, de nașterea Sf. Ioan Botezătorul, deci tot sub ocrotirea aceluiași Sfânt-Înaintemergător. Drăgaica mai este numele unui dans vechi popular, de-o vârstă cu dacii, dar și denumirea unei plante erbacee, de cca. 1m. înălțime, cu flori mici, aurii și o mireasmă îmbătătoare de zână. Omonime și toponime descendente din traco-dacul Dragobete: Drag-voievod
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
se pun bazele viitoarelor familii (mirajul zilei este așa de mare încât se spune că tinerii care merg la cules de flori în această zi vor rămâne împreună tot anul), este urmat de alte sărbători semnificative. Pe 24 iunie este Drăgaica, solstițiul de vară, când fetele și femeile merg în pădure pentru a se contopi cu natura în dansuri ritualice, numite ale Ielelor, pentru a nu fi uitate de bărbații plecați cu turmele la munte. Pe 26 octombrie este Sf. Dumitru
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
m-am trezit cu condeiul în mână, mai ales că am participat și eu alături de un mare număr de români, dar și canadieni sau alte naționalități. ZIUA INTERNAȚIONALĂ A IEI este fixată la data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea numită Drăgaica, dar aceasta căzând într-o zi de marți, a fost sărbătorită cu câteva zile mai înainte, sâmbată, 21 iunie. Am felicitat din adâncul inimii pe cei care au avut ideea și puterea să îi dedice o zi din an acestei
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
-l regăsim în biserica ortodoxă. După cum se știe zamolxianismul a continuat să existe în paralel cu creștinismul până spre anul 1000 DH. Unii afirmă că de fapt nu a pierit ci are o continuitate, în special prin respectarea sărbătorilor precreștine ( Drăgaica, Sânzienele, Colindele cu măști, Lupercalia, travestirea în animale ș.a). Prin urmare, în volumul ,,Zamolxeion’’, pe langă menționarea ritualurilor arhaice (precreștine) cum ar fi Caloianul, tradiții, dansuri ca Ciuleandra, legi omenești - cutumele bellagine , sunt amintite zeități locale ca Hestia, Armina
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea mujina cu podbradka i bosilek. Asta, bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea mujina cu podbradka i bosilek. Asta, bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii s-u bucurat când au aflat că sărbăoarea lor se cheamă Drăgaica, că hora lor milenară se numește...horo, iar „dragostea nevestelor” cu podbratka se numește bosilek. Habar nu aveau cum le numiseră pe vremuri străbunii lor geto-dacii. Păi, să nu te minunezi? Ce „mecanisme” științifice au folosit autorii DEX-ului ca să
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
îmbrăcat în robă și distribuit în rolul unui... procuror. Așa i-a fost trasat de undeva, de Sus, destinul, un destin care l-a trimis de la vârsta de 11 ani, mai exact din vara anului 1925, a doua zi după Drăgaică, pe 25 iunie, după prezentarea acelei scenete la școală, direct pe... treptele tribunalului ca simplu practicant. Fiindcă avea un scris caligrafic aparte, îi era de mare ajutor grefierului de atunci, copiind diverse acte și învățând toate dosarele în lucru pe
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
fuge pe cărare Din drum să sufle frunzele, Căci făcut-au zarvă mare Și s-au certat cu gâzele. Privesc triste, ofilite De prin grădini și florile, Că de soare-s văduvite, Și le-au pierit culorile. De la marea sărbătoare, Drăgaica le-a luat parfumul. Nu mai sunt o încântare, Nu le mai admiră omul. Cântece de voie bună Se aud în deal la vie. Din livezi pruna cu brumă, S-o culegem ne îmbie. Galbenă și parfumată, Stă gutuia sus
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
care tocmai auzisem povestindu-se. Eu credeam în zâne, în zmei (se zvonea că într-un sat vecin, Baciu, s-ar fi arătat un zmeu). Una dintre poveștile care m-a impresionat cel mai mult era cea despre Sânziene sau Drăgaice cum li se zice la noi, în Muntenia. Noaptea Sânzienelor este cea dinspre 23 spre 24 iunie... Tușa Sia povestea că a văzut sânzienele pe vremea când era o fetișcană ce tocmai ieșise la horă. Povestea că împreună cu alte șase
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general, asupra tot ce are viață
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii și apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu același nume. Ultimul element, vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, și Drăgaica". Potrivit tradiției folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, împart rod holdelor, umplu de
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
magice, au menirea de a conjura forțele cosmosului ca să protejeze indivizii și colectivitatea și să le aducă tot binele dorit. Aceste rituri erau deseori duse la Îndeplinire de către grupuri specializate, cum ar fi cetele de colindători (copii și tineri), ceata drăgaicelor sau a călușarilor: În plus, acestea aveau și funcții magice de asigurare a fertilității, vindecare, protejare de puterile malefice etc.; i) riturile de profilaxie și purificare, care Însoțeau Întregul ansamblu ceremonial, vizau apărarea de diferite animale sau insecte dăunătoare (prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
buhaiul etc.) sau sporirea fertilității pământului (astfel, obiceiul „Încurării” cailor aducea În prim-plan, prin cursele de călărie printre ogoare, puterea magică a unui animal cu o bogată mitologie pozitivă - M. Coman, 1983, 1986, 1995). Jucatul cetei sacre (colindători, călușari, drăgaice) În curtea sau casa gospodarului are aceeași funcție magică de transferare a puterilor protectoare asupra oamenilor și a bunurilor acestora; alte rituri vizau purificarea oamenilor și Întărirea lor prin atingerea cu crengile verzi de salcie sau tei, la Paște sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au fost rareori analizate din perspectiva acestor concepte: este vorba despre procesiunile cetelor din folclorul românesc, care pot avea caracter inițiatic și magic (călușarii), pot aduce cu ele măști și alte obiecte considerate a avea puteri magice (cetele de mascați, drăgaica, junii) sau pot transmite un mesaj verbal propițiator (colindătorii). Deoarece procesiunile religioase sunt cele mai cunoscute, vom reproduce aici descrierea unei asemenea manifestări, În care Însă religiosul se Întrepătrunde cu politicul: În ajunul sărbătorii Sfintei Paraschiva (14 octombrie), ocrotitoarea capitalei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cel autohton, divinizarea elementelor naturale (păduri, câmpuri, ape, lacuri) este prezentă în regiunile carpato-dunăreano-pontice, ocupate de romani, prin adorarea Sylvanelor, Geniilor, Nimfelor, la fel și la geți (daci), înainte și după Zalmoxe. La fel ca și semidivinitățile cu nume slave drăgaicele (drag), milostivele (milostiv), sfintele (sfânt), ele se integrează marii "familii" de personificări originare din spațiul religios autohton (precreștin), cunoscute în credințele populare ale românilor, sub numele de "iele" (din thr.-dc. elle sau preindoeur. ellai), din care fac parte zânele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
La anii treizeci...” (1989) Alexandru Martin desăvârșește ideea din basm: revenind la Comana, loc echivalent cu trecutul de care se rupsese, în goana după „viață fără moarte” îmbătrânește brusc și devine cenușă. Prins în jocul ielelor, el fusese avertizat de drăgaica Tania Mitrofan, cea care îi desăvârșise transformarea: „Dacă te întorci, o să suferi cumplit”. În metamorfoza sa ireversibilă, dinspre ieri către azi - nu invers -, protagonistul repetă parcă istoria lui Gavrilescu din La țigănci sau a lui Viziru din Noaptea de Sânziene
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare text reprezintă
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
informații și documente de teren semnificative, autorul procedează la examinarea minuțioasă a faptelor supuse observației. Intenția sa este de a propune puncte de vedere noi, bazate pe o recitire a realității folclorice, diferită de cea a cercetării anterioare. În cazul Drăgaicei, P. realizează prima încercare de monografiere a obiceiului din literatura românească de specialitate. Cât privește metoda utilizată, el este interesat de originile, de „formele primare”, de geneza fenomenelor abordate. Aceastea sunt raportate la alte rituri arhaice, la nivelul de mentalitate
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
iau 2 lingurițe de zeamă de lămâie și se ține În gură, 2-3 minute, după care se Înghite sucul Încet. Oblojeli cu foi de varză albă zdrobită, care se aplică la gât seara, până dimineața. Infuzie cu flori de sânzâiene (drăgaica), o lingură la cană, cu care se face gargară. Gargară cu fiertură de salvie. LARINGITELE ACUTE ȘI CRONICE Inflamațiile mucoasei laringelui care se manifestă prin răgușeli, Înțepături, dureri, tuse uscată, uscăciune a gâtului și pot fi tratate prin ceaiuri, gargară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu rouă de pe flori ori de pe pelin. CONJUNCTIVITE Cepe tăiate mărunt, amestecate cu miere de albine și fierte cu lapte de vacă proaspăt. Se spală ochii și se pun comprese. Ceai de valeriană sau de flori și frunze de sânzâiene (drăgaică), o lingură la o cană cu apă clocotită. Se bea o cană dimineața, pe nemâncate. APRINDERE LA OCHI Apare ca urmare a căldurii mari, din curent, din oboseala ochilor, din plâns repetat, de la transpirația abundentă care curge În ochi, din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]