156 matches
-
obicei este consemnat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae”: „un ceremonial al tinerelor fete, practicat atunci când semănaturile începeau a se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere se adunau și alegeau după diferite criterii, pe una dintre ele, numită Drăgaica. Aceasta, era împodobită cu o coroană de spice de grâu. Ea purta o sabie de lemn și cheile de la jitnițele de vii. Toate fetele din ceată erau îmbrăcate în cămăși albe, lungi și împodobite cu flori de drăgăici. Ele dansau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
parcă zburând. Dacă numărul de fete era impar, atunci una purta steagul Drăgaicii. Alaiul se oprea la răscruci sau la popasuri, ori la curțile oamenilor, se așezau în cerc, executând un dans săltăreț, ale cărui mișcări desenează o cruce. Jocul Drăgaica este un dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și o variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte apreciat in presă. În timpul dansului drăgaicile cântau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte apreciat in presă. În timpul dansului drăgaicile cântau: „Au venit drăgaicili/ Să reteze spicili,/ Spicili sunt măricele,/ Drăgaicili mititele,/ Moare Drăgan după ele./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Cu tichii de la copii,/ Cu inele de la fete,/ Cu brățări de la neveste./ Hai Drăgane să sărim
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
ce pățim./ N-am avea cu ce trăi,/ Cu mălai din bănicioară,/ Cu pește din unicioară./ Spicilii s-au retezat,/ Drăgaicili au plecat.” După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din sat credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din sat credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine spăla sau cosea în această zi, ar fi putut să atragă asupra sa moartea prin înecare sau trăznire. Printre altele, Drăgaica este protectoarea
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine spăla sau cosea în această zi, ar fi putut să atragă asupra sa moartea prin înecare sau trăznire. Printre altele, Drăgaica este protectoarea recoltelor de grindină și ploi devastatoare, de vijelii și de furtuni. Această sărbătoare coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Tradiția spune că în această zi cerul se deschide, iar animalele se strâng și stau la sfat
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Tradiția spune că în această zi cerul se deschide, iar animalele se strâng și stau la sfat. Cine le pândește, le poate înțelege graiul și poate afla multe taine. Floarea de sânziene sau drăgaica, se pune la uși și la ferestre pentru a apăra casa de rele. Roua de pe aceste flori culeasă în această zi se folosește la bolile de ochi. Planta se pune în scăldătoarea copiilor debili. Zeama este folosită împotriva frigurilor. Pusă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
pahar, se ridică de la masă și plecă și el prin grădină ...să adulmece mireasma tufelor de busuioc. ----------------------------------------- Notă : Eroii țărani ai acestei povestiri, vorbesc în jargonul local al Jiului de sus Ion C GOCIU Târgu Jiu, 24 iunie 2016 (Sânzienele, Drăgaica) Referință Bibliografică: Ion GOCIU - LA UMBRA UNUI FAG ROTAT / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
nunta lor a-ntinerit pădurea Regatul tot s-a bucurat nespus Cu mic cu mare au trăit minunea Nici soarele pe cer n-a mai apus. Măritul cerb îsi ocrotea cerboaica Ferind-o de primejdii neîncetat Ea surâdea precum pe câmp drăgaica Cinstindu-l ca pe cel mai blănd bărbat. Nedespărțiți prin lunci și prin poiene Blânzi cu supușii și măreți la sfat Feriți au fost tot timpul de blesteme Trăiau frumos și binecuvântat. Când vara răspândea pe vârf de munte Miros
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1452687102.html [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SÂNZIENE ȘI RUSALII... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Zâne bune, zâne rele, Sânziene și rusalii... Noaptea nopților rebele De delir și funeralii Cu drăgaice și cu iele Când se-mpușcă generalii Și-și dau viața pentru ele. Zâne bune, zâne crude, Și iubite neiubite... Noaptea spiritelor lude De fecioare neursite, De frigide paparude Când se vând pentru ispite Pustnici, regi, cristoși și iude. Zâne
SÂNZIENE ŞI RUSALII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sanziene_si_rusalii_romeo_tarhon_1372078444.html [Corola-blog/BlogPost/363867_a_365196]
-
la rețeaua de alimentare cu apă. Măsura va extinde rețeaua de alimentare cu apă cu aproximativ 2 km pentru a asigura conectarea întregii populații. Componenta A. 3: Reabilitarea stațiilor de pompare Exista patru stații de pompare (Crâng, Est, Sud și Drăgaica), fiecare cuprinzând unități de pompare, rezervoare și echipamente de clorinare. Stațiile de pompare mențin o presiune adecvată în rețeaua de alimentare cu apă pentru blocurile cu maximum patru etaje, dar pomparea directă în rețea poate conduce la presiuni mari de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153339_a_154668]
-
Aristide Karatzali - în întregime; Str. Dr. Francisc Reiner - în întregime; Ale. Dr. Gheorghe Vintilă - în întregime Str. Dr. Prof. Ion Cantacuzino - în întregime (fosta Std. Prof. dr. Ion Cantacuzino) Int. Dragoș Vodă - în întregime Str. Dragoș Vodă - în întregime Ale. Drăgaica - în întregime Str. Ecaterina Varga - în întregime Bl. D. Elisabeta - în întregime Str. Eremia Movilă - în întregime; (fosta Ieremia Movilă) Str. Eroilor - în întregime Bl. D. Ferdinand nr. de la 1 la 5 și de la 2 la 20; Bd. Tomis - nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Unirea Principatelor etc.; ... b) zilele municipiilor, orașelor, comunelor; ... c) sărbătorile organizațiilor și asociațiilor profesionale - de exemplu: Ziua Marinei, Zilele Metalurgistului etc.; ... d) sărbători religioase la nivel național și local; ... e) manifestările tradiționale periodice - de exemplu: Ziua Salcâmului, Târgul de Fete, Drăgaica, Sâmbra Oilor etc. ... D. Starea infracțională și contravențională Se vor consemna date statistice globale, astfel: a) date referitoare la evoluția fenomenului infracțional; ... b) date referitoare la faptele de natură contravențională - ponderea pe categorii de fapte, zonele unde se comit frecvent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232242_a_233571]
-
Unirea Principatelor etc.; ... b) zilele municipiilor, orașelor, comunelor; ... c) sărbătorile organizațiilor și asociațiilor profesionale - de exemplu: Ziua Marinei, Zilele Metalurgistului etc.; ... d) sărbători religioase la nivel național și local; ... e) manifestările tradiționale periodice - de exemplu: Ziua Salcâmului, Târgul de Fete, Drăgaica, Sâmbra Oilor etc. ... D. Starea infracțională și contravențională Se vor consemna date statistice globale, astfel: a) date referitoare la evoluția fenomenului infracțional; ... b) date referitoare la faptele de natură contravențională - ponderea pe categorii de fapte, zonele unde se comit frecvent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232241_a_233570]
-
este singura. În partea de nord a orașului se află Gara Buzău Nord, o gară mică ce deservește acea zonă și în care opresc trenurile de pe ruta Buzău-Nehoiașu. Punctul terminus inițial al acestei linii de cale ferată a fost gara Drăgaica, aflată la aproximativ 1 km spre vest, dar, după amenajarea peronului liniei terminus 20 în gara principală, ea nu a mai fost folosită, acolo fiind un depou de vagoane. Gara Buzău Sud se află în afara orașului, și a fost folosită
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
lui Hurmuzachi, vol I, se consemnează: “La Urziceni izbucnind ciumă s-au închis târgurile, s-au oprit venirea negustorilor și s-au dărâmat două case infecte”. În anul 1824, de teama epidemiilor, Domnitorul poruncește să se închidă bâlciul din Buzău (Drăgaica) și cele din Ialomita.Balciul de la Grindu se mută la Urziceni dar și acesta este suprimat ulterior. În anul 1829 se consemnează o nouă epidemie de ciumă pe teritoriul orașului Urziceni. În anul 1872 apare o epidemie de holeră datorită
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea). Uneori se desprind porțiuni din plaur sub forma
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
7 de amfibieni și reptile, 8 de păsări și 4 de plante) precum și 108 specii de plante și animale, nominalizate în Lista Roșie a României. iarnă - puntea, colinde de copii, plugușorul, sorcovă etc. iar în restul anului: Lăsatul de sec; Drăgaica; Paparuda etc. Școala Primară cu clasele I - VIII - Grădiniță
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
Jos, care altădată aparținuse satului Bucov. De asemenea și ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba îngerilor ("Angelica archangelica"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de Moldova și Transilvania. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul "Drăgaica" ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României. Reforma agricolă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la luarea în arendă, în 1897 și 1898, de către
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
sate principale ale comunei, Simileasca și Bănceasca, sunt parte integrantă a unicei localități urbane ce alcătuiește municipiul Buzău, axul principal al Simileascăi fiind strada Transilvaniei, care se continuă cu DN10. Bănceasca a fost în trecut locul unde se ținea târgul Drăgaica. Celelalte sate care aparținuseră comunei sunt repartizate după cum urmează: satul Spătaru este în comuna Costești, iar satul Odaia Banului în comuna Țintești.
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
și începutul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iștăul ajunge în proprietatea domnului, care își construiește case domnești la via Corbeanca (Dealul Dumbrăvii) și înființează un târg anual care va deveni vestit, ca și cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua. În secolul al XVIII-lea a început sa funcționeze aici o stație a poștei de cai ("menizil"), de la care provine numele actual al localității. La 1790 mica așezare rurală își avea biserica ei
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]