1,895 matches
-
unei Timișoare privilegiate să-i fie casă de 63 de ani, el este singurul general de cavalerie decorat cu Ordinul Mihai Viteazul. Și unul dintre cei doi timișoreni purtători ai prețioasei Mantale Albe cu Cruce, celălalt fiind generalul infanterist Nicolae Drăghici. „În toată România mai sunt doar 47 dintre noi” zice, cu liniște, generalul Tomescu. Patruzeci și șapte de Cavaleri ai Mantiei Albe în mijlocul a 22 de milioane de români. Ei sunt, fără vorbe mari, eroii. Și istoria palpitând de sânge
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
din omisiune nu sunt declarate monumente istorice, au valoare sentimentală pentru oraș; păstrarea a o serie de arbori vechi, plantați în jurul anului 1900. Zona este delimitată de Bd. Take Ionescu, str. Brăila (Academician D. Gusti), Splaiul Industria Lânii (Prot. M. Drăghici), iar la est de depoul R.A.T.T. Va fi construit un nou pod peste Bega. Se are în vedere ridicare a 1 000-1 100 apartamente de lux, cu suprafețe de 100, 120, 150 sau la cerere 300 mp, cu un preț
Agenda2003-31-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281305_a_282634]
-
neașteptat) succes al solistei: Mirela Zafiri a cucerit Marele Premiul și Trofeul Crizantema de Aur la cea de-a XXXVII-a ediție a prestigiosului festival de romanțe de la Târgoviște. Au mai fost distinși Diamanta Paterau (Premiul I) din Republica Moldova, Magdalena Drăghici (II) din Brașov, Adina Badea (III) din Pitești și, cu premii speciale, Silvana Riciu (Zimnicea) și Ioan D. Chipiruci (Giurgiu). Îndrăgită de timișoreni mai ales din prestația strălucitoare în concertul „De la Gershwin la Sting“ al formației Bega Blues Band cu
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
a întâlnit „dublul“: pe Slava Kuznețov. A trecut granița cu mașina... de ras Întors în țară, Gelu Barbu credea că-și știe de-acum înainte destinul: dansând în, pentru România. Nenorocirea l-a lovit fără veste: la sugestia lui Alexandru Drăghici de la Interne, „un stalinist al cărui nume producea teroare în populație“, Gelu Barbu a fost șantajat mârșav ca să devină spion. Descendentul ilustrei familii Barbu nu putea să accepte; dar nici să refuze în vremurile acelea. I-a mai rămas o
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
Stampar Mihai, 43 ani l Erödi Magdalena, 52 ani l Dascălu Rone, 79 ani l Andrei-Cioabă Ion, 53 ani l Cuciu Zonovia, 49 ani l Kovacs Florica, 58 ani l Boian Iuliana, 73 ani l Boroș Emil, 67 ani l Drăghici Petrica, 78 ani l Havram Erwin-Gabriel, 29 ani l Pistrilă Iosif, 68 ani lBublea Ecaterina, 55 ani l Ieremeiov Diana, 37 ani l Marin Gheorghe, 84 ani l Szokola Rozalia, 75 ani l Mezin Ioan, 72 ani l Szabo Sarolta
Agenda2004-22-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282480_a_283809]
-
Bakos Ștefan, 68 ani l Rozsa Terezia, 84 ani l Milutin Pantelie, 52 ani l Corobceanu Tofana, 85 ani l Șușa Gheorghe, 75 ani l Boț Ștefan, 77 ani l Pogan Elisabeta, 75 ani l Mészáros Maria, 78 ani l Drăghici Silvana, 17 ani l Râmneanțu Maria, 66 ani l Tiurbe Ema, 80 ani l Bendig Edmund, 75 ani l Rădinoiu Miltiade, 54 ani l Kereszteș Iudit, 79 ani l Robea Maria, 77 ani l Savulovici Pavel, 83 ani l Taucean
Agenda2005-03-05-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283282_a_284611]
-
corurile din Chizătău și Belinț obțin diploma „Litere comemorative“. Un episod dramatic se petrece în 1906, când coriștii din Chizătău nu primesc autorizația de a se deplasa în Regatul României, la Expoziția Jubiliară din București. Dar vor participa clandestin Ioan Drăghici (Hirean), Grigorie Opriș și Lucian Șepețian, acesta din urmă fiind primit de principele Ghica, președintele coralei „Carmen“. Delegația din Chizătău va fi primită la audiența acordată de regele Carol I la Sinaia. După Marea Unire din 1918, viața Corului se
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
vieții artistice de aici. Mi-am făcut prieteni care aveau aceeași pasiune și, în scurt timp, am format o orchestră. Pe atunci nu exista nici una în oraș. Eu am înființat-o pentru prima dată. Alături de mine erau: Luca Lighezanu, Ion Drăghici Iovanov, Rusalin, Ianchici. La contrabas: Luca Pătru și Papas; la vioară Micu Radu, la acordeon Gică ăl Mic, Tudor Marcel, Roșu Pavel și Lupu Cornel. Ăștia eram în prima formație a orchestrei. Au fost colegi valoroși, mari interpreți, mai ales
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Georgeta Drăghici Prozele Alexandrei Târziu din volumul False obiecte prețioase (Editura Fundației Culturale Române, București, 1998) nu sînt deosebite stilistic de romanul Cel ce ne scapă, publicat înainte. Același lirism înconjoară narațiunea cu o aură, care însă, aici, nu-i face foarte
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
spiritualitate: "Sunt născut în inima Moldovei... Pămîntul natal cu tot ce este în el îl purtăm toată viața în noi" ( G. Enescu, Casa T.). Plecând, în 1946, din țara în care nu mai avea nici drept la pensie (spune R. Drăghici, 181), Enescu recita, la îmbarcare: "O, Moldovă, draga mea!/ Cine pleacă și te lasă/ e pătruns de jale grea!"; iar Maria Cantacuzino-Enescu, donând conacul Tescanii României "otrăvită de ură fără rost" (Casa T.), scria administratorului Ion Milom, în 1947: "dăruind
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
alții!) să nu las să se uite această "dorință", până când ea nu se va realiza cât mai curând. Trebuie pus "tot sufletul" în aceste insistențe, căci: Orice lucru îl faci, trebuie să-l faci cu tot sufletul" (G. Enescu, apud Drăghici, 173). Să rămână o veșnică actualitate pentru toți cei care cunosc "dorința" lui Enescu și a soției, pentru toți cei care pot să i-o îndeplinească, pentru toți cei care au trecut pe la Tescani, care s-au bucurat de ospitalitatea
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
1 Citatele (redate între " ") sunt din exponatele de la "Casa memorială - Centrul de Cultură "Rosetti-Tescanu - George Enescu" (citat: Casa T.), cu excepția celor menționate ca : (apud) Cosmovici (Alex. Cosmovici, George Enescu în lumea muzicii și în familie, București, Ed. Muzicală, 1990); (apud) Drăghici (Amintirile lui Romeo Drăghici despre George Enescu, în Cosmovici, 166-183); (apud) Gavoty (B.Gavoty, Les souvenirs de Georges Enescu, Paris, Flammarion, 1955). Mulțumiri d-nei dr. Elena Bulai, directoarea "Centrului Tescani"; de asemenea, d-nei secretare Daniela Munteanu. 2 În traducerea în
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
sunt din exponatele de la "Casa memorială - Centrul de Cultură "Rosetti-Tescanu - George Enescu" (citat: Casa T.), cu excepția celor menționate ca : (apud) Cosmovici (Alex. Cosmovici, George Enescu în lumea muzicii și în familie, București, Ed. Muzicală, 1990); (apud) Drăghici (Amintirile lui Romeo Drăghici despre George Enescu, în Cosmovici, 166-183); (apud) Gavoty (B.Gavoty, Les souvenirs de Georges Enescu, Paris, Flammarion, 1955). Mulțumiri d-nei dr. Elena Bulai, directoarea "Centrului Tescani"; de asemenea, d-nei secretare Daniela Munteanu. 2 În traducerea în limba română (Amintirile lui
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
atat mai mult cu cât cel de-al doilea are forță epica și expresivitate. Resursele (inepuizabile) ale satirei politice Al doilea "român" din Prizonier în Europa aduce în prim-plan personaje reale din istoria noastră contemporană, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Apostol, Ana Pauker, Mihai Beniuc, Silviu Brucan și alții. Legătură cu povestea lui Ștefan Predescu se face în felul următor: Securitatea interceptează la un moment dat o scrisoare trimisă de generalul canadian J.P.E.Bernadotte cetățeanului român Ștefan
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
este vorba de Ștefan Predescu, luptătorul din Rezistență, sau de un personaj care i s-a substituit între timp). Agitația din jurul acestui caz, de care se ocupă un colonel de Securitate, Pavel Segărceanu, si de care se interesează îndeaproape Alexandru Drăghici, constituie pretextul epic al examinării de aproape a comportamentului nomenclaturiștilor. Cu un remarcabil curaj artistic, Alex Mihai Stoenescu trece dincolo de imaginea convențională a unor personaje istorice, atribuindu-le o viață sufletească și, de fapt, atribuindu-le viața. El ignoră, decis
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Stoenescu nu alunecă într-o satiră ieftină. Întrucât conferă fiecărui moment o șocantă concretețe, el creează în jurul oamenilor și obiectelor acea aureola a imortalizării care apare numai în literatura de bună calitate. Aparatul de radio primit în dar de Alexandru Drăghici de la Hrusciov, ca și Hrusciov însuși fac parte din eternă comedie umană: "Aparatul are istoria lui. Este un cadou de la Hrusciov. Coborâse personal cu el în brațe pe scara avionului tras în fața aerogării Băneasa. Trecuse pe langă Dej fără să
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
din eternă comedie umană: "Aparatul are istoria lui. Este un cadou de la Hrusciov. Coborâse personal cu el în brațe pe scara avionului tras în fața aerogării Băneasa. Trecuse pe langă Dej fără să-i dea atenție și i-l pusese lui Drăghici direct în brațe. ăîti doresc, Alexandăr Ivanâci, să auzi prin el glasul prietenesc al popoarelor sovietice.ă Aparatul era greu. Și, în timp ce Hrusciov își scutură paltonul, ca și cum carcasa furniruita ar fi lăsat talaș, el se întreba cum îl putuse ține
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
ă Aparatul era greu. Și, în timp ce Hrusciov își scutură paltonul, ca și cum carcasa furniruita ar fi lăsat talaș, el se întreba cum îl putuse ține în brațe Nichita Sergheevici." Secretul conducătorului comunist Protagoniștii românului politic din Prizonier în Europa sunt Alexandru Drăghici și Gheorghe Gheorghiu-Dej, tandem grotesc, legat prin frică celui de-al doilea de cel dintâi. Alexandru Drăghici știe că, în timpul grevelor de la Grivița din 1933, Gheorghe Gheorghiu-Dej era informatorul Siguranței, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej știe că Alexandru Drăghici deține această informație
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
el se întreba cum îl putuse ține în brațe Nichita Sergheevici." Secretul conducătorului comunist Protagoniștii românului politic din Prizonier în Europa sunt Alexandru Drăghici și Gheorghe Gheorghiu-Dej, tandem grotesc, legat prin frică celui de-al doilea de cel dintâi. Alexandru Drăghici știe că, în timpul grevelor de la Grivița din 1933, Gheorghe Gheorghiu-Dej era informatorul Siguranței, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej știe că Alexandru Drăghici deține această informație. În plus, șeful Securității este gata să raporteze la Moscova orice încercare a șefului partidului comunist din
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Europa sunt Alexandru Drăghici și Gheorghe Gheorghiu-Dej, tandem grotesc, legat prin frică celui de-al doilea de cel dintâi. Alexandru Drăghici știe că, în timpul grevelor de la Grivița din 1933, Gheorghe Gheorghiu-Dej era informatorul Siguranței, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej știe că Alexandru Drăghici deține această informație. În plus, șeful Securității este gata să raporteze la Moscova orice încercare a șefului partidului comunist din România de a deveni independent față de sovietici. Astfel stând lucrurile, Gheorghe Gheorghiu-Dej transpira mereu, de teamă, în prezența virtualului sau
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Georgeta Drăghici Românul Mayei Belciu Vin americanii?... destin amînat, (apărut la "Cartea Românească" în 1998) ar fi putut fi un "Bildungsroman", daca istoria n-ar fi retezat șansele devenirii unei lumi (a unei mici lumi) în plină afirmare. Așa însă, încercarea de
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
care au participat la prima etapă, cea de proiecte, au rămas pînă la sfîrșit doar șapte: Titi Ceară, Vlad Ciobanu, Ionel Cojocariu, Vasile Ivan, Laurențiu Mogosanu, Sava Stoianov și Gheorghe Zărnescu. Prin intervenția lor directă și prin perseverența poetului Ștefan Drăghici, consilierul șef al Inspectoratului pentru cultura Călărași, au fost, cel putin deocamdată, înfrînte simbolic și redimensionate moral două medii la fel de ostile. Primul dintre ele este cel politico-industrial, acel proces forțat, împotriva naturii dar tipic pentru aroganță comportamentelor totalitare, de a
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
și monstruosului, ale urîtului întețit printr-o ingeniozitate asociativa, printr-o verva infernala, și-au făcut loc de la expresioniștii saizecisti precum Ioan Alexandru, Gheorghe Pitut, Mihai Elin, George Alboiu la Angela Marinescu și de la Cristian Simionescu la Ruxandra Cesereanu, Marian Drăghici și alții. Evident, putem vorbi, la noi, de o tradiție a esteticii urîtului, culminînd cu Arghezi și trecînd prin feeric-demonicul Ion Caraion, însă avem impresia că poeții mai recenți au o altă motivație a propensiunii lor negative, ca bilă neagră
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Georgeta Drăghici O poetica a miniaturalului, a nesemnificativului recuperat și îmbogățit cu sensuri pare o utopie a liricii sfârsitului de secol XX sau, în orice caz, o surpriză. Lira meditativa, volumul de versuri al lui Dumitru Mureșan, apărut în 1998 la editură
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
Georgeta Drăghici Nu se întîmplă de prea multe ori că firul epic al unui român să fie susținut de un narator atît de neobișnuit că în cazul volumului Dispariția orașului Iași ("Institutul European", Iași, 1998) semnat de tînărul prozator Cătălin Mihuleac. Dispariția
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]