201 matches
-
narrator]. Un NARATOR voalat; un narator NEDRAMATIZAT și NONINTRUZIV; un narator care prezintă situații și evenimente cu un aport minim de mediere naratorială (Comorile din Poynton). Naratorii estompați sînt tipici pentru istoriografia pozitivistă. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR EXPUS. narator exemplar [well-spoken narrator]. Un narator al cărui mod de exprimare este unul standard (sau chiar elegant) și care funcționează ca un model în raport cu care se situează modurile de exprimare ale personajelor. ¶După Hough, contrastul între dicțiunea naratorului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu epopeea. ¶Hough 1970. narator expus [overt narrator]. Un NARATOR care prezintă situații și evenimente cu ceva mai mult decît o minimă mediere naratorială; un NARATOR INTRUZIV (Eugénie Grandet, Tom Jones, Tristram Shandy). ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR MEDIAT. narator heterodiegetic [heterodiegetic narrator]. Un NARATOR care nu face parte din DIEGEZA (diégèse) pe care o prezintă; un narator care nu-i personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. Naratorii din Eugenie Grandet, Iliada și Revoluția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ale autorului implicat; un narator a cărui credibilitate este subminată de diverse trăsături ale povestirii (Diligența lui Hitchcock). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978. Vezi și NARATOR CREDITABIL. narator nedramatizat [undramatized narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și NARATOR DRAMATIZAT. narator omniprezent [omnipresent narrator]. Un narator ubicuu; un narator cu însușirea de a fi în două sau mai multe spații diferite în același timp, sau de a se deplasa liber înainte și înapoi, între scene care se desfășoară în locuri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mari de informații decât cea folositoare creativității determină refuzul memorării sau filtrarea riguroasă. Nu trebuie, însă, să se cadă în cealaltă extremă, pentru că fără o cantitate consistentă de cunoștințe creativitatea este de neconceput. Brainstorming-ul, sinectica, metoda Frisco sau învățarea dramatizată creează situații noi, dinamice, neprevăzute care determină elevii să înceapă explorarea în urma căreia se naște noul, aflat la antipodul schemei stereotipe. Pentru că sunt, concomitent, instrumente de învățare și de evaluare, metodele analizate facilitează cuantificarea și notarea în condițiile exprimării personalității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
studiul de caz se va încheia cu o dezbatere în care elevii își vor prezenta informațiile și opiniile. Evaluarea va urmări: * folosirea corectă a termenilor; * calitatea argumentării; * ierarhizarea variantelor de rezolvare a problemei; * viabilitatea soluțiilor propuse. 3.5.3. Învățarea dramatizată Jocurile de rol și învățarea dramatizată sunt metode de simulare a realității între care este dificil să se facă o disticție clară. Jocul este valorificat de pedagogie, în varietatea formelor sale, pe de o parte pentru a da o formă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cu o dezbatere în care elevii își vor prezenta informațiile și opiniile. Evaluarea va urmări: * folosirea corectă a termenilor; * calitatea argumentării; * ierarhizarea variantelor de rezolvare a problemei; * viabilitatea soluțiilor propuse. 3.5.3. Învățarea dramatizată Jocurile de rol și învățarea dramatizată sunt metode de simulare a realității între care este dificil să se facă o disticție clară. Jocul este valorificat de pedagogie, în varietatea formelor sale, pe de o parte pentru a da o formă facilă și atrăgătoare actului didactic, iar
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
confruntării rezultatelor și a discuțiilor purtate între voi, o miniantologie de texte simboliste. Puteți include și texte în original, din limbile străine pe care le cunoașteți. Alcătuiți o copertă și realizați ilustrații sau selectați reproduceri potrivite pentru textele alese. Învățarea dramatizată Jocul de rol l-am folosit la clasa a VIII-a, având titlul de Jurnaliștii povestesc. Elevii sau împărțit în practicanți la joc (numărul variază în funcție de timpul acordat activității) și spectatori. Conducătorul de joc povestește, în calitate de jurnalist, o istorie. Toți
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
metode de explorare directă a realității observația, experimentul etc. metode de explorare indirectă a realității demonstrația, modelarea etc. caracterul acțiunii metode de acțiune reală exercițiul, algoritmizarea, activitatea creativă 156 etc. metode de acțiune simulată jocul didactic, jocul de rol, învățarea dramatizată etc. domeniile din cadrul limbii și literaturii române metode specifice învățării citit-scrisului metoda fonetică analitico-sintetică, exercițiul fonetic/fonologic etc.; metode specifice studiului limbii române algoritmizarea, exercițiul, problematizarea, modelarea figurativă, instruirea programată etc. metode specifice studiului literaturii române lectura, expunerea, brainstormingul, interpretarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
paronimiei, omonimiei etc.; * introducerea cuvintelor în diferite contexte etc.; povestirea propriu-zisă implică: * anunțarea titlului și autorului povestirii/operei literare (în cazul povestirii realizate după un text literar); * povestirea realizată de către educator/educatoare cu posibilitatea valorificării și a unor pasaje citite, dramatizate etc.; * evidențierea succesiunii episoadelor și prin apelul la materialele didactice (de exemplu, o succesiune de planșe); * diferențierea personajelor prin ton, mimică, gestică, limbaj expresiv, în general; * evidențierea pasajelor mai importante, a cuvintelor noi etc.; * valorificarea unor versuri, cântece, ghicitori, proverbe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
că mai ales în percepția copiilor ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pentru adulți, în fața gravității violenței. Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară, dramatizată și ludică a violenței); Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii 100% „negativi”, alții 100% „pozitivi” - toți fiind, deopotrivă, eroizați. Combinarea unei scheme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare presupune o performanță publică, concretizată prin procesiuni către un loc anume stabilit, prin participarea la un eveniment public și prin prezentarea dramatizată a unor simboluri sociale. Pe timpul sărbătorii, oamenii comunică liber și socializează fără opreliști; c) sărbătoarea implică distracția (instituind astfel o rupere de regimul normal de muncă și sobrietate): acum au loc concursuri, dansuri, diverse jocuri, iar râsul și lipsa de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2005, p. 23) susține că ritul este cosubstanțial actului politic, deoarece reprezintă atitudinea fundamentală prin care cineva se recunoaște drept inferior În fața unei puteri și exprimă public acest lucru. S.F. Moore arată, În studiul mitingurilor politice din Kenya, că ...forma dramatizată a ceremoniilor oferă un instrument puternic pentru a dezvălui un anumit construct social. Riturile colective pot dramatiza postulatele politice. Să vezi Înseamnă să crezi. Mitingurile politice din Kilimanjaro dau viață noilor funcții, noilor organizații și noilor ideologii, prezentându-le În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de purificare colectivă. Este vorba și despre multiplele acțiuni de distrugere rituală a unor Însemne ale vechii ordini comuniste: ruperea stemei din steagul național și fluturarea „steagului găurit”; arderea simbolică a carnetelor de partid sau a documentelor de partid; dărâmarea, dramatizată, a statuilor care reprezentau figuri asociate cu sistemul socialist; valul de acțiuni de eliminare a directorilor din diferite instituții economice, administrative sau culturale; campania de schimbare a acelor nume de străzi, Întreprinderi sau localități care ar fi putut aminti, prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aerul de tragedie sfâșietoare, atmosfera de scandal care s-a iscat în jurul cărții și a autorului i-au asigurat succesul comercial, ducând și la traducerea ei în limbile bulgară, maghiară, franceză, spaniolă, turcă, engleză. Astfel, popularitatea neobișnuită (Apărarea..., în formă dramatizată, a avut și un mare număr de reprezentații) s-a extins și peste hotare, unele reviste neezitând să îl așeze pe B. alături de Jack London, Maxim Gorki, Panait Istrati. Versiunea spaniolă, apărută prima dată la Santiago de Chile în 1940
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
lui Wayne C. Booth, Retorica romanului. Toți acești critici au adus aproximativ aceleași argumente: un roman este o narațiune, precum și un obiect, ceea ce înseamnă că e o poveste care a fost spusă; pînă și ficțiunea cel mai riguros impersonală și dramatizată a fost scrisă de cineva 60. Trecînd peste faptul că această controversă este privită ca o problemă internă a lumii naratologilor englezi și americani, ultima propoziție a fragmentului anterior ne interesează în mod deosebit. Acolo Bergonzi, la rîndul său, subliniază
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lumii naratologilor englezi și americani, ultima propoziție a fragmentului anterior ne interesează în mod deosebit. Acolo Bergonzi, la rîndul său, subliniază intermedierea oricărei forme de narațiune. Totuși, atunci cînd continuă afirmînd că "pînă și ficțiunea cel mai riguros impersonală și dramatizată a fost scrisă de cineva", acesta trece, în raționamentul său, de la nivelul structurii de suprafață la cel al structurii de profunzime, al concepției și al actului prin care ia naștere opera. Încă o dată putem observa cum discuția poate deveni neclară
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conceptele propuse pentru modul narativ al unui narator pesonalizat sînt relativ clare, termenii care desemnează prezentarea scenică și fără narator îmbină două tehnici care adesea apar în conjuncție, însă care trebuie diferențiate în planul teoriei. Una dintre acestea este scena dramatizată care constă în dialog pur, dialog cu indicații scenice scurte sau dialog cu o relatare a acțiunii foarte condensată. Această tehnică este bine ilustrată de povestirea lui Hemingway intitulată Asasinii. Cealaltă tehnică este reflectarea întîmplărilor ficționale prin conștiința unui personaj
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de "relatare"169. Pentru o nouă teorie bazată pe intermediere drept caracteristică generică a narațiunii, aceste forme elementare pot fi împărțite în două categorii, și anume formele narative (relatarea, descrierea, comentariul, eseul auctorial) și formele non-narative sau dramatice (dialogul, scena dramatizată). Scena dramatizată constă în primul rînd într-un dialog presărat cu elemente narative care funcționează ca indicații scenice sau ca scurte relatări ale acțiunii. În funcție de predominanța elementelor narative sau non-narative din cadrul său, scena dramatizată poate fi inclusă fie în formele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
169. Pentru o nouă teorie bazată pe intermediere drept caracteristică generică a narațiunii, aceste forme elementare pot fi împărțite în două categorii, și anume formele narative (relatarea, descrierea, comentariul, eseul auctorial) și formele non-narative sau dramatice (dialogul, scena dramatizată). Scena dramatizată constă în primul rînd într-un dialog presărat cu elemente narative care funcționează ca indicații scenice sau ca scurte relatări ale acțiunii. În funcție de predominanța elementelor narative sau non-narative din cadrul său, scena dramatizată poate fi inclusă fie în formele narative, fie
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
formele non-narative sau dramatice (dialogul, scena dramatizată). Scena dramatizată constă în primul rînd într-un dialog presărat cu elemente narative care funcționează ca indicații scenice sau ca scurte relatări ale acțiunii. În funcție de predominanța elementelor narative sau non-narative din cadrul său, scena dramatizată poate fi inclusă fie în formele narative, fie în cele non-narative. Împărțirea profilului longitudinal al unei narațiuni corespunde distincției cunoscute încă din timpul lui Platon între diegesis și mimesis și definiției poemului epic drept formă hibridă situată între acestea două170
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
clară care necesită o nouă orientare. 3.2.1. Profilul narativ Descrierea dinamicii procesului narativ cu ajutorul profilului narativ al unui roman trebuie să înceapă cu relația dintre părțile narative ale romanului și cele non-narative, altfel spus, cu dialogul și scena dramatizată; mai precis, cu raportul lor pur cantitativ și cu distribuția acestora. Operele particulare diferă considerabil una de alta. În anumite părți ale cărții lui Walter Pater intitulate Marius the Epicurean, dialogul acoperă mai puțin de 10% din text; în opera
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
anumită nivelare, iar dinamica sa narativă are un efect redus. Din nou, romanele la persoana a treia ale lui Dickens sînt conturate diferit. Aici pasajele în care apare relatarea sînt mai puțin extinse decît scenele cu dialog și cu acțiune dramatizată. În ansamblu, narațiunea este mai articulată și prezintă o alternanță de la o formă de bază la alta mai frecvent decît se întîmplă în opera lui Trollope. De asemenea, o mare parte a relatării auctoriale este "relatare de tip martor ocular
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ale narațiunii se leagă de anumite efecte"199. Ultima clauză, care pare la prima vedere să implice o restricție substanțială a disputei anterioare, abia dacă formulează un truism metodologic valid pentru orice clasificare literară. Booth preferă să sublinieze opoziția "narator dramatizat" "narator nedramatizat"200, prin care înțelege în primul rînd diferența dintre o formă narativă personalizată și una nepersonalizată. Demonstrația sa potrivit căreia distincția dintre o formă narativă personalizată și una nepersonalizată poate fi observată la naratorii la persoana întîi, precum și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cunoaștere sau vor fi privați temporar de abilitatea de a face o evaluare finală a unui personaj sau a unei întîmplări. Acest fenomen poate deja să fie văzut în romanele lui Fielding. Credibilitatea este, prin urmare, o problemă a naratorului dramatizat, în general, adică atît a naratorului auctorial, cît și a celui la persoana întîi care își arată personalitatea. Diferența reală dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia nu se găsește în acest aspect al credibilității sau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
defamiliarizare, v. insolitare deixis, deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342 deviație, teoria deviației, 31-31, 62, 108-109, 120, 128, 183, 270 dialog, proporție, 116-117, 279 narațiune dialogată, 310 scenă dramatizată, 88, 113, 116, didactica literaturii, 58 diegesis, v. mimesis diferența dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia, 133-134, 136, 156-157 dinamica alternanței formelor narative, v. dinamică narativă dinamică narativă, 116, 120, 125-127 dinamizare a situației narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]