65 matches
-
proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
consecința directă sau mediată a unei viziuni anatomice, în statuarul Doinei Lie devine geometrie sacră și reper hieratic. Însă ea nu este interesată nici de experiența bizantinizantă a lui Mestrovic sau Paciurea, din Madona Stolojan, de exemplu, de a transpune drapajul bidimensional în volumetria sculpturii, după cum nici experiența brâncușiană din Rugăciuneanu i se pare potrivită, factura bizantină a sculpturii Doinei Lie definindu-se nu prin relație cu modele exterioare, ci mai curînd intrinsec, prin exprimarea unui anumit tip de gîndire și
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
goliciunile modei franțuzești, dar acum vedeau cu ochii lor. Deși soția consulului nu era chiar una dintre frumusețile răpitoare ale Parisului, primii vizitatori încremeniră lângă ușă ca și cum le-ar fi apărut dinainte însăși zeița frumuseții în divinul și sumarul ei drapaj. Ezitau să intre, înclinând mai curând să aștepte până când acea zeiță va binevoi să-și acopere măcar umerii ei orbitori. Cei care tot veneau din urmă încercau să vadă și ei ce anume îi oprise pe primii. Curând, presiunea deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
scriitor și amant visat, deopotrivă adorați cândva, în adolescență. Și mintea Toinettei nu înceta să le reconstituie... cu oarecare aproximație, desigur. Ah, această formă sveltă, această frumusețe grecească, de la care arta statuară și-ar putea lua tiparul... Acest rafinament al drapajului exterior... Această imaculată marmură a Galateei... Acest surâs plin de versurile nerostite ale lui Vergiliu...Un singur lucru ar putea încununa toate aceste calități... Ah, divină Toinette, primește toată iubirea mea!... Ah, ma bien-aimée, ange de lumière, fuis cette terre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
două secole, singura variație a îmbrăcăminții o constituise trecerea de la simpla toga restricta din perioada Republicii - în tablourile epocii, personajele îmbrăcate în togă sunt încremenite toate în aceeași postură, cu un braț îndoit - la ampla toga fusa, cu falduri și drapaje complicate, din epoca imperială. Cu toate că toga era o simplă bucată de pânză, aranjarea ei era o adevărată artă ce necesita mâna unui sclav priceput, pentru realizarea efectului solemn pe care îl putem admira în statuile romane din epoca imperială. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în cele mai strălucitoare culori. Împăratul purta mantii spectaculoase de mătase purpurie, țesute uniform în cele mai rafinate textrinae de meșteșugari cu mâini delicate. În serile de vară purta tunici de mătase - o eleganță esențială și plăcută, comparativ cu exasperantele drapaje ale togii; era ca și cum ai purta, în ziua de azi, o cămașă de mătase croită de un expert, în loc de o haină banală din material sintetic. Adesea, mătasea fină era împodobită cu margini și careuri, broderii prețioase, care cereau multă răbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și puținele reprezentări în marmură care nu au fost distruse, cum este fascinanta sculptură, aflată astăzi la Muzeul din Villa Albani de la Roma, în sobrul veșmânt de pontifex maximus. Materialul care îi acoperă capul este, după cum se poate vedea din drapaje, foarte subțire și fin, în mod evident diferit de țesăturile de lână din reprezentările altor împărați din epoca respectivă. Drapajul ce cade de o parte și de alta a capului și pe piept a fost calculat de mâna unui croitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Albani de la Roma, în sobrul veșmânt de pontifex maximus. Materialul care îi acoperă capul este, după cum se poate vedea din drapaje, foarte subțire și fin, în mod evident diferit de țesăturile de lână din reprezentările altor împărați din epoca respectivă. Drapajul ce cade de o parte și de alta a capului și pe piept a fost calculat de mâna unui croitor priceput: nu ciufulește părul și nu ascunde chipul. Materialul coboară pe lângă obraz și ajunge, cu o tensiune perfect calculată, în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
clarul rășinos al brazilor, 60% de unghiulare cuvinte latine, 40% de cuvinte lichide și onduloase ca tînguitoarele cantilene de prin porturile africane (...) Sub mine se precisează congresul nocturn al acelor o mie și mai bine de turnuri. Discută și elogiază drapajul carmin și dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic erotizată - a unei femei sălbatice, focoase și barbare, posedată în decor futurist nocturn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
către livingul uriaș. Bucură-te de senzație - stranietatea ne e mai aproape de suflet decît ne place să credem. — O fi. Casele goale au ceva magic. Nu sînt sigur că vreau să locuiesc aici. Cum rămîne cu mobila? — Se livrează mîine. Drapaje alb-pe-alb, crom și piele neagră, categoric stilul tău. Betty Shand le-a ales, nu eu. PÎnă una, alta, hai să vedem etajul. Am urcat după el pe scara al cărei palier se continua cu coridoare largi și o terasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și visurile noastre. 25 Zi de carnaval Residencia Costasol se sărbătorea pe sine Însăși, salutîndu-și fericita Întoarcere la viață. Din balconul biroului meu de la etajul Întîi al clubului sportiv, urmăream șirul platformelor mobile care traversau piața, Împodobite cu flori și drapaje și aclamate de o mulțime exuberantă, al cărei zgomot aproape că sufoca setul de piese de Gilbert și Sullivan(##notă - Sir William Schwenck Gilbert (dramaturg și libretist britanic) și Sir Arthur Seymour (compozitor britanic), care au colaborat la crearea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
3.5. Coperta revistei Modes a Paris, 1858 Figura 3.6. Femei în grădină (1867), Claude Monet ar fi cea a părintelui impresionismului, Claude Monet (1840-1926), Femei în grădină (1867), sau chiar revistele de modă ale vremii înfățișau femeia în drapaje austere, cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de artă și literatură ale secolului, ea avea încă roluri sociale discrepante în raport cu bărbatul. Istoricul Helen Robert (1977) descria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un scenograf cam boem, care adormise acolo, spre ziuă!... Și totuși, senzația aceea de inefabil, greu de transpus în cuvinte, mă urmărește de patru decenii, ca o... molie longevivă, împătimită de artă și ieșită vai, cînd nu era cazul! din drapajul de pluș al cortinei! (să mai torn și puțin ludic, că devin deranjant de sentimental, nu?!). Așa cum cărțile... din cărți se fac, și amintirile din amintiri se construiesc. Punct. De două ori, Timișoara... 2000. Eram la Timișoara și montam o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
clară, dar, din păcate, mult prea publicistică, pentru recuperarea trecutului imediat - în special, mișcarea de rezistență anticomunistă - și, pe de altă parte, activarea, pe fondul unei puternice crize politice, a unor mai vechi și nerezolvate complexe identitare românești. Dincolo de numeroasele drapaje emoțional-publicistice ale momentului, de vocalizele unor porniri îndreptate polemic asupra patriotismului de paradă, considerat, pe bună dreptate, inactual, nemodern și antieuropean, se simțea „ura de sine” despre care vorbea Andrei Pleșu, oglindirea permanent negativă a propriilor fapte, deruta identitară ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin aerul lui corcit și ne înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu dizgrațios, de locomotivă raclă, statuia independenței (independență față de cine?, de ce?) și-a cîștigat, în anii de după augusta inaugurare, o notorietate figurativă copleșitoare. Neocolind nici ignifugele noastre cutii de chibrituri. Acum? 6 iunie Era o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]