783 matches
-
cititorului prima sa carte, intitulată sugestiv „Iubirile unui pescar - Povestiri pescărești și de viață”. „O carte care - să zicem! - Va stârni interesul cititorilor, dar și al criticii literare, căci, în aceste vremuri înfiorate, când mulți dintre creatorii de literatură își drenează osârdiile spre forma versificată, Virgil Stan, un dobrogean prieten cu apele și peștii, cu țărmurile și valurile, dar și cu femeile frumoase, aruncă undița spre noi, încercând să ne prindă cu această carte de proză, scrisă din suflet și pentru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
de ocupare 1 0 - 2 21.56 2 2,1 - 5 48.65 3 5,1 - 10 20.04 4 10.1 - 15 2.45 5 15.1 - 20 0.22 Aria protejată Săcuieni prezintă o formă alungită pe direcția N-S conform cu dispunerea culoarelor văilor care o drenează. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidența radiației solare la nivelul suprafeței topografice se remarcă o distribuție preponderentă a versanților cu expoziție estică, sudică, sud-vestică și vestică, ceea ce asigură o bună insolație a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Direcția cursurilor de apă este predominantă sud-nord conformă cu direcția de drenaj a râurilor care se află în relație cu înclinarea generală a reliefului câmpiei înalte a Someșului. Colectorul principal al arealului este cursul de apă Pârâul Sânicolau care drenează partea estică a ariei protejate. Acesta primește câțiva afluenți, toți de dreapta și anume: Valea Lacul Cicastău, un curs de apă care se formează din lacul Cicoș și continuă spre aval până la confluența cu Pârâul Sânicolau și Valea Pucioasa
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de esență tare, situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioada creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înalțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esență moale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
speciile de pești sau amfîbieni și sunt deosebit de atractive și pentru vidră, care se hrănește cu peștii rămași captivi la retragerea apelor. Concomitent, se vor aplica măsuri restrictive: Interzicerea desecării bălților permanente și a brațelor moarte. Nu se vor drena sau colmata zonele umede rămase ca urmare a exploatării pietrișului. Interzicerea diminuării zonelor umede și a zăvoaielor naturale ca urmare a extinderii terenurilor arabile. 1.2.8 A Identificarea surselor de poluare a apelor de suprafață din vecinătatea ariei protejate și monitorizarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
al Ucrainei și se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafață de 4.540 kmp, cu panta medie de 2 %o, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate. Afluenții de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureșului sunt Vișeu (L = 82 km; S = 1.581 kmp), Iza (L = 80 km; S = 1.293 kmp), Săpânța, Baia, Valea lui Francisc și râurile care intră în Tisa peste graniță sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoș și Turul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoș și Turul. Râul Tur (S = 1.008 kmp; L = 66 km) se consideră că aparține cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel și Someșul, însă pe teritoriul țării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvorăște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 % în fundul depresiunii și sub 1 % în sectorul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oașului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul Someș (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 15.740 kmp, panta generală de 3 %, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someșul prin unirea Someșului Mare cu Someșul Mic în amonte de Dej, traversează spre N - V Podișul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
este Fizeșul. Someșul Cald (S = 526 kmp; L = 66,5 km) izvorăște de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belișul. Someșul Rece (S = 331 kmp; L = 45,6 km), drenează prin afluenții săi pe partea centrală a Munților Gilăului, avându-și obârșia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău. Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic în regiunea nord-vestică a podișului. Din stânga este alimentat de singurul afluent important, Metiș, conform Sorocovschi, 2009. Văile care drenează partea de nord a Podișului Hârtibaciului, prezintă cueste liniare în partea stângă, care au lungimi de până la câțiva kilometri - Șoneiu și Grecu, 1987. Văile cu profil asimetric, se caracterizează prin versanți de tip suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
pentru analfabeți, ceilalți aduc oameni politici care să impună tocmai impostura academică. Unii cer condiții decente în spitale, ceilalți apasă butonul UNDO la reformele făcute de ministrul Vlad Voiculescu și își ung în funcții de management apropiații politici puși să dreneze sute de milioane de euro din sistem. Ultima numire făcută cu aroganță este „Vrăbi” a lui Sorin Oprescu, la Spitalul Municipal din București. Unii vor metrou, autostrăzi până la Sibiu și Iași, ceilalți fac fonduri mamut și pun la cale împrumuturi
Conjurația imbecililor. Șoferii, secretarele și rândașii partidului s-au instalat în funcții și se pregătesc să ne conducă () [Corola-blog/BlogPost/339215_a_340544]
-
website-urile primăriilor sunt praf, ghiseul.ro este funcțional doar pe o bucată și se lucrează la el de aproape 10 ani. Toate par a fi făcute cu un singur scop - acela ca sistemul să fie cât mai opac și să dreneze miliarde de la buget. În fața acuzațiilor venite din partea ministrului Ghinea, Sebastian Ghiță și Victor Ponta ar fi trebuit să aibă un singur răspuns inteligent - să arate ce anume au realizat cu atâția bani, ce funcționează perfect și ce probleme majore au
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
Matache (am preluat această metaforă de la Șerban Sturdza) și care a învrăjbit diverși comercianți, categorii socio-profesionale și participanți la trafic - nu-mi pare a fi un succes al administrației publice. Dimpotrivă: traficul de pe Calea Victoriei (care ar fi trebuit să fie drenat prin Diametrala Buzești - Berzei) nu este deloc fluidizat. Dar poate să devină un loc al reconcilierii publice dacă administrația publică își construiește o strategie urbană adecvată de care să se țină cu dinții, consultând în mod real și cetățenii, în
Cum deschidem Bucureștiul? () [Corola-blog/BlogPost/338087_a_339416]
-
Dobrogea-Litoral (A.B.A. Dobrogea-Litoral) ● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ● Municipiul Cernavodă. ... ... 2. Necesitatea și oportunitatea obiectivului de investiții propus Inundațiile pluviale apar atunci când infiltrarea în sol a precipitațiilor este împiedicată sau când apele provenite din precipitații nu pot fi drenate și colectate cu ajutorul sistemului de canalizare. Băltirile se produc în zonele topografice mai joase. în general, potențialul de producere a inundațiilor pluviale depinde de topografia locală a terenului, de utilizarea și acoperirea terenului dar și de performanța sistemului urban
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
stâng al apelor curgătoare. F.4 Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Ridicată (R) F.5 Confidențialitate Informații publice F.6 Detalii Trebuie pus accent pe următoarele categorii: exploatare forestieră - zonele unde se prelucrează lemnul, canale prin care se drenează apa uzată, case de vacanțe, bălți și alte de asemenea. Tabel 69 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare Exploatarea forestieră. Defrișarea vegetației de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
cititorului prima sa carte, intitulată sugestiv „Iubirile unui pescar - Povestiri pescărești și de viață”. O carte care - să zicem, va stârni interesul cititorilor, dar și al criticii literare, căci, în aceste vremuri înfiorate, când mulți dintre creatorii de literatură își drenează osârdiile spre forma versificată, Virgil Stan, un dobrogean prieten cu apele și peștii, cu țărmurile și valurile, dar și cu femeile frumoase, aruncă undița spre noi, încercând să ne prindă cu această carte de proză, scrisă din suflet și pentru
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
de A.B.A. Siret presupune o mare varietate a tuturor elementelor cadrului fizico - geografic. Prezintă importanță, mai ales, zonele străbătute de principalii afluenți de dreapta ai Șiretului (Șiretul Mic, Suceava, Șomuzurile, Moldova, Valea Neagră, Bistrița, Trotuș, Putna și Râmnicu Sărat) care drenează în principal regiunea montană, căreia îi este caracteristică o scurgere bogată. La rândul său, zona de podiș este importantă pentru caracterul puternic torențial al scurgerii și prin prezența fenomenelor de secetă. Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret (reprezentat în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
hidrografic Dunărea ( Anexa 2 ), de pe teritoriul României, este format din 179 cursuri de apă cadastrate fără afluenții de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut) cu o lungime totală de 4.540 km și care drenează o suprafață de 33.250 kmp, densitatea rețelei hidrografice fiind de 0,149 km/kmp, față de media pe țară de 0,33 km/kmp. Din punct de vedere al resursei de apă, Fluviul Dunărea are la intrarea în țară un stoc mediu de 174
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de esență tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioda creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. 10 Specii caracteristice Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
-nisipoase. Din aceste depozite apar izvoare, întâlnite pe alocuri în tot sectorul văii. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 2-3 m iar debitele specifice au valori de 6-9 l/s/m. Corpul de apă subterană se alimentează din precipitații și este drenat de rețeaua hidrografică sau se descarcă prin izvoare. Cel mai frecvent apele sunt de tipul bicarbonato- sulfato (sau bicarbonato-cloro-sulfato) calcice-magneziene și uneori sodo-calcice (PMB Mureș, 2011). Din punct de vedere al gradului de protecție globală, corpul de apă subterană se
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Figura 1). Suprafața totală a bazinului hidrografic Olt este de 25387.89 kmp reprezentând o pondere de 10,65% din suprafața României. În funcție de elementele caracteristice ale cursului său, de morfologia văii care se lărgește în multiple depresiuni pe care le drenează râul Olt (cod cadastral VIII - 1), se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (până la Racoș), Oltul mijlociu (Racoș - Râmnicu Vâlcea) și Oltul inferior până la vărsare. Sectorul superior, cuprins între izvor și aval de confluența cu râul Homorod
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
proiectului ... 1.3. Justificarea proiectului Zona inundată (1%) 6963.6 ha Populație afectată (1%) 6,417 Pagube totale (AEO) 27.9 mii euro Oportunitate implementare măsuri verzi În zona depresiunii Brașovului, râul Olt are o albie meandrată cu o lățime considerabilă, iar afluenții care drenează zona Brașovului produc în momentul apariției undei de viitură o zonă inundabilă semnificativă. Mecanismul de inundare este distinct față de al râului Olt. Revărsările din perioada viiturilor sunt datorate în principal capacităților limitate a podurilor existente (r. Timiș), datorită deversărilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
de sub vârful Măieriș, și Dornișoara - de sub Dealul Cornii. Dorna, împreună cu Dornișoara, străbat Depresiunea Poienii adunând râuri din Bârgău și Suhard; la Dorna Candrenilor îi aține calea Negrișoara, cu obârșia sub vârful Tamăului. Flancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai largi și puține repezișuri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureșului, în care debușează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-și adună izvoarele de sub
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
sub Negoiu Unguresc, prin pârâul Negoiu. Ilva debușează în Mureș, lângă localitatea Lunca Bradului. Zebracul, Mermezeul și Călimănelul reprezintă în continuare, spre est, râuri mai mici ale căror izvoare nu ating altitudinea de 1500 m. Toplița împreună cu afluenții săi drenează o suprafață de 214 kmp, dintre care 171 aparțin Călimanului, iar restul Munților Gurghiu. Pârâul Lomaș, afluent al Topliței, izvorăște de sub versanții sudici și estici ai vârfurilor Rețitiș și Bradul Ciont. Pârâul Puturosu, unul dintre afluenții Lomașului, își are
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
este valabilă derogarea trebuie menționate în certificatul navei de navigație interioară. ... ... ... 39. Art. 21.02 alin. 2, lit. b), va avea următorul cuprins: b) Prin derogare de la art. 8.08 alin. 1, compartimentele din dublu fund, greu accesibile, trebuie să fie drenate numai atunci când volumul lor depășește 5% din deplasamentul volumetric al barjei purtate la pescajul maxim admis. ... ... 40. Art. 26.01 se modifică după cum urmează: a) Alin. 1 va avea următorul cuprins: 1. Navele de agrement trebuie să îndeplinească următoarele
ANEXĂ din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282067]