1,102,032 matches
-
NATO. Având în vedere caracteristicile riscurilor la adresa securității, este necesară abordarea conjugata, suprastatala a securității, în care instituțiile internaționale de securitate (NATO, UE, OSCE43) au un rol important în diplomația preventivă, managementul crizelor, stabilitatea post-conflict, promovarea democrației și respectul pentru drepturile omului și față de lege. Concluzii Democrațiile occidentale au dezvoltat strategii de securitate pragmatice, bazate pe experiența exercițiului democratic, pe ființarea unor instituții experimentate și pe cunoașterea profundă a intereselor naționale de protejat. Statele central-europene beneficiază de avantajul geografic, dar pot
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de responsabilitate civică, cu ocazia alegerilor din 30 noiembrie, s-a adresat IPS Mitropolit al Moldovei Vladimir. Indubitabil, autoritățile au încercat și prin autoritatea IPS să asigure prezența la urnele de vot. IPS Mitropolit Vladimir îndeamnă cetățenii să-și exercite dreptul fundamental așa cum le dictează conștiința și memoria vrednicilor înaintași, care cu neprecupețire au luptat pentru triumful Evangheliei lui Hristos și a dragostei frățești între semeni 9. Preț-publicitate Tradițional, și în această cursă electorală, staffurile partidelor politice au cheltuit cei mai multi bani
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
liberalilor, care este unul de modelul informativ-cognitiv. Spot nr. 1 (36 sec.) Partidul Liberal este un partid autentic liberal. PL se bazează pe principiile de identitate națională, libertate și demnitate, responsabilitate, onestitate și toleranța, economie de piață și stat de drept. PL (în imagine - președintele PL M. Ghimpu, primarul Chișinăului, D. Chirtoacă) va asigura pacea, stabilitatea și bunăstarea în afara fricii și a represiunii. În securitate - cu PL - în familia NATO și UE!38 PL vine în campanie cu oferta politică unică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Electoral al Republicii Moldova. Concurenților electorali li se interzice să implice în acțiuni de agitație electorală persoane care nu dețin cetățenia Republicii Moldova. Această inițiativă legilativă a fost înaintată de PLDM și PD. Niciun stat străin, nicio persoană particulară străină nu are dreptul să se implice în procesele electorale din Republică Moldova. În caz contrar, ar fi grav sfidata suveranitatea națională și voința poporului. Legislația electorală deja prevede interdicții și sancțiuni dure în cazul finanțării din străinătate a concurenților electorali. Recent, s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un Mesaj către cetățeni,în care face o evaluare asupra stării politice, sociale și economice din țară. Șeful statului declară că este necesară luarea unor decizii neîntârziate de remediere a gravelor erori admise la nivelul unor instituții financiar-bancare și de drept, care au cauzat această stare de revoltă și de incertitudine. Funcționarii și demnitarii care au administrat treburile statului cu rea-voință sau cu neglijență trebuie să-și prezinte demisia. Ei trebuie cercetați și trași la răspundere. Președintele constată că pe langă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
activitatea politică, nu va influența mersul anchetei în cazul Filat. Pe pagina sa de Facebook acesta postează următorul anunț: "Având în vedere necesitatea că ancheta în cazul BEM să fie în afara oricăror suspiciuni legate de eventuale influențe externe instituțiilor de drept, dar având în vedere și acuzațiile care mi se aduc, chiar dacă nu au fost niciodată probate și sunt nefondate, consider că este oportun să mă autosuspend din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova. De asemenea, mă autosuspend
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relațiilor morale dintre Est și Vest. Dezavuarea să apare ca fiind fundamentală pentru recunoașterea de către Federația Rusă a declanșării de către URSS a unei politici genocidale, care a violat grav suveranitatea statelor, a pulverizat comunități întregi și a călcat în picioare drepturile omului. La 9 mai 2005, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, Regele Mihai a fost decorat președintele rus, Vladimir Puțin, cu Medalia aniversara a 60 de ani de la sfârșitul războiului pentru recunoașterea efortului sau la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub invazia Armatei Roșii, să repună în drepturi ordinea constituțională a României, să îndepărteze de la putere pe dictatorul Antonescu și să scurteze astfel desfășurarea unor ostilități militare care ar fi îngreunat victoria Aliaților și ar fi mărit dimensiunea distrugerilor și a numărului de victime pe continentul european. Actul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat într-o dimensiune postbelică, o victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sistemul cotelor. Suntem solidari cu statele din Uniunea Europeană, dar pe de altă parte nu suntem de acord cu o abordare contabilă, ci trebuie să ținem cont de realități. Ideea relocării în sine pune foarte multe probleme. De pildă, cum respectăm dreptul la liberă circulație, cum le asigurăm refugiaților integrarea nu doar din punctul de vedere al drepturilor sociale, ci și sub aspect cultural, educațional, pe termen lung. Poziția noastră a fost foarte nuanțata. Pe de altă parte, suntem preocupați să eficientizam
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acord cu o abordare contabilă, ci trebuie să ținem cont de realități. Ideea relocării în sine pune foarte multe probleme. De pildă, cum respectăm dreptul la liberă circulație, cum le asigurăm refugiaților integrarea nu doar din punctul de vedere al drepturilor sociale, ci și sub aspect cultural, educațional, pe termen lung. Poziția noastră a fost foarte nuanțata. Pe de altă parte, suntem preocupați să eficientizam cooperarea dintre state și să gestionăm mai bine granițele externe ale UE. România și-a arătat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și responsabilitate, în conformitate cu așteptările cetățenilor așa cum au fost exprimate la alegerile legislative din 30 noiembrie 2014. Indiferent de succesiunea guvernelor, parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue. La fel, trebuie continuate eforturile de reformă, de consolidare a instituțiilor statului de drept, de soluționare a problemelor socio-economice ale actualității. Din această perspectivă, Republica Moldova are nevoie de un guvern stabil și deplin angajat să acționeze cu energie în toate aceste direcții. Țara noastră este, fără nicio îndoială, o ancoră de stabilitate în regiune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adoptată în termen de 6 luni, avem o nouă legislație electorală și o lege a votului prin corespondență. Sunt angajamente pe care le-am asumat la începutul acestui an și care s-au realizat. Aș menționa totodată consolidarea statului de drept și faptul că în această perioadă lupta împotriva corupției a continuat, România devenind din acest punct de vedere un model în regiune. Fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Important este însă că lucrurile s-au mișcat și că procesul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cît., p. 396: Voi observa că partidul liberal muntean, pe cât îi era cu putință, se ferea să se ocupe de chestia țărăneasca. Chiar când a fost chemat la putere, și-a concentrat sforțările mai ales asupra chestiunilor constituționale, cum erau: dreptul la vor și libertatea presei". 22 Barbu Ștefănescu Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
intelectul distinge între "formă și conținut", ultimul fiind indiferent în raport cu prima. Principala activitate a intelectului este aceea de "abstragere", de separare din totalitatea lumii exterioare a unor elemente pe care, din diferite motive, particulare, le privilegiază. Apoi, intelectual are tot dreptul să opereze prin diferențierea "accidentalului" de "esențial" și, ca individ înzestrat cu inteligență și discernământ, să își urmărească propriile scopuri 26. Este vizibilă deja distanță la care ne aflam față de intelectul kantian; spre deosebire de acesta, intelectul hegelian are capacitate de discernământ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stăpânului, a cărui recunoaștere oferită de către sclav nu era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cît., pp. 425-426. Vezi și Herbert Marcuse, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1955, p. 124. 43 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 149. 44 Ibidem, pp. 137-138. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 597. 47 Idem, Logică, op. cît., p. 268. Vezi și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Herbert Marcuse, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1955, p. 124. 43 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 149. 44 Ibidem, pp. 137-138. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 597. 47 Idem, Logică, op. cît., p. 268. Vezi și Radu Stoichiță, Natura conceptului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vezi și Radu Stoichiță, Natura conceptului în Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972, p. 13. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, p. 309. Subl. în orig 49 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., pp. 187-189. 50 Stoichiță, Natura conceptului, op. cît., pp. 35-36. 51 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 19. 52 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2001, p. 94. 53 Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și Tom Rockmore, Before and after Hegel. A historical introduction to Hegel's thought, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, 1993, p. 111. 56 Ibidem, p. 275. 57 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 10. 58 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., p. 74. 59 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 573. 60 Ibidem, p. 593. 61 Ibidem, p. 583. 62 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 145. 63 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 746-747. 64 Idem, Logică, op.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 87. 65 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 343-351. 66 Idem, Știința Logicii, op. cît, pp. 60-603, 632. 67 Ibidem, pp. 760-761. 68 Ibidem, p. 61. 69 Ibidem, pp. 832-837; 842. 70 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 52. 71 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988, p. 377. 72 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 25-46. 73 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 327. 74 Jaques D'Hondt, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 107. 75 Hegel, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., pp. 193, 41. 76 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 44. 77 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 55. 78 Vezi Vasile Musca, (ed.), D.D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, p. 111. 79 Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
327. 74 Jaques D'Hondt, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 107. 75 Hegel, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., pp. 193, 41. 76 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 44. 77 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 55. 78 Vezi Vasile Musca, (ed.), D.D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, p. 111. 79 Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 80 Vezi Musca, D.D. Roșca și Hegel, op. cît, p. 164. 81
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]