98 matches
-
praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc, exploatarea în sine a propriei comori, brîie, bete, hacle, piepteni de lînă, tocălie, drugă, ea îndrugă, tendeici, întinde, suveică, furci de tors, erau și de doi metri, fuior de in, țesături de ștergare, merindar, tindeu de cap, șerpar, brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp. 79 ș.u."/>). În unele variante, omul sacrificat capătă identitate etnică : „Cu cuțitul lui Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/> sau „Cu căciula [sabia] lui Mihai,/ Dă- mi Încoace druga,/ Să omor pe Iuda,/ Iuda a murit,/ Apa a ieșit” <endnote id="(169, p. 126 ; 342, p. 235)"/> sau „Cu sabia lui Mihai/ Capul turcului să-i tai” <endnote id="(49, p. 105)"/>. În 1879, plecând de la acest ultim recitativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
august 2006, p. 23. Ciurcanu, Andrei, Imaginea lui Ștefan, demitizată, în "Evenimentul Zilei" din 16 august 2006, p. 16. Corlățan, Mirela, Merita Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
93, 94, 97-101, 103, 104, 113 Dobrincu, Dorin, 232 Dobrogeanu-Gherea, Constantin, 201 Doja, Gheorghe, 201 Dole, Bob, 18 Dondorici, Gheorghe, 67, 71, 137 Dornescu, Maria, 80 Dornescu, Victor, 80 Dragnev, Demir, 35 Dragomir, Corneliu, 273, 276, 277 Drăgan, Mircea, 74 Drugă, Ovidiu, 65 Dubček, Alexander, 256 Duby, George, 13, 107 Duglosz, Jan, 61 Dumitrescu, Nicoleta, 67 Dupâquier, Jacques, 257 Durandin, Catherine, 121, 123, 145 Dürer, Albrecht, 48 Dvorski, Monica, 71 E Eliade, Mircea, 36, 99 Eminescu, Mihai, 34, 45, 208 Enciu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în "Dilema" din 15-20 octombrie 1999, p. 14). 125 Sorin Mitu (coord.), Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican, Virgiliu Țârău, Liviu Țârău, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999, p. 27. Fragment citat în articolul lui Ovidiu Drugă, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127 Sorin Mitu (coord.), op. cit., p. 30. 128 Vezi Ovidiu Drugă, în articolul citat. 129 Recomandare din cuprinsul referatului semnat, în numele mai multor specialiști, de Ladislau Gyémánt, în calitatea sa de prodecan al Facultății de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai. Documentul era datat 20 noiembrie 1999, fiind publicat integral în "Adevărul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
am participat. Eram în vizită la Menaru; ea își cumpărase un porumb să-l coacă, de vreo 35 cm. Îl frigea la jar. Zeișan sta lângă el, pândind. Noi luam cafeaua. Când am terminat noi, Zeișan mâncase și ea toată druga de porumb. Când îl întrebăm pe Muedin ce face Zeișan, spune cu pronunția lui indescriptibilă: „Zeișan? Când nu pălânge, mănâncă și când nu mănâncă, pălânge. Da’ala copil e mult norocos; de când a venit ea, merge bine la noi“. Am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
La Universitatea de Vest trei persoane au ocupat locul întâi, datorită punctajului mare obținut (90 de puncte): Ana-Maria Filipescu, Maria Grith și Eszter Kovacs, fiecare primind câte 5 milioane de lei. La Politehnica, un student a obținut locul I, Iulian Drugă, iar locul II a fost ocupat de Istvan Pal Borbas și Robert Nagy, cu premii de câte 3 milioane de lei. Proiectul se va desfășura și anul viitor, urmărindu-se stimularea studenților de a obține performanțe școlare, precum și dezvoltarea lor
Agenda2003-20-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281014_a_282343]
-
companie și nu numai. Programul de funcționare este de luni până vineri între 10-19, sâmbăta de la 10 la 14, iar pentru urgențe se poate apela indiferent de oră la numerele de telefon: 0721-396 941 - persoană de contact - dl dr. Mihai Druga și 0744-394309 - dl dr. Adrian Guiu. La adresa amintită se efectuează intervenții chirurgicale, tratamente, deparazitări ecografii etc., personalul specializat deplasându-se atunci când este solicitat chiar la domiciliul clienților. OTILIA PLOSCARIU Tâmplărie din PVC l Ofertă bogată S.C. „Car Gas Trans” S.R.L.
Agenda2006-24-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/285046_a_286375]
-
Cuibuș, Ioana Both, Sanda Cordoș, Ștefan Gencărău, Nora Sava, Ovidiu Pecican, Eugenia Bojoga, Ileana Mureșeanu, Dina Vîlcu, Elena Platon, Emma Tămăianu-Miorița, Cornel Vîlcu, Laura Zăvăleanu, Lucia Uricaru, Irina Ungureanu. A fost prezentă și Universitatea din Bacău, prin: Stelian Dumistrăcel, Luminița Drugă, Mirela Arsith, Camelia Cmeciu, Liviu Druguș, dar și Universitatea "Ovidius" din Constanța, prin subsemnata. De la Institutul de filologie romanică "Al. Philippide" din Iași au venit cercetătorii Ofelia Ichim și Florin Olariu, de la Muzeul }ăranului Român din București Rodica Marinescu, iar
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Nicolescu Maria, 82 ani l Pop Raisa, 89 ani l Mitran Eugenia, 79 ani l Popescu Viorica, 89 ani l Contrea Elena, 96 ani l Lăcătuș Casian, o zi l Plattner Elena, 82 ani l Szabó Clara, 68 ani l Druga Constantin, 81 ani l Vlad Erna-Elena, 72 ani l Huc Maria, 81 ani l Muntean Dimitrie-Mihai, 58 ani l Pantea Vasilie, 72 ani l Soica Lucreția, 82 ani l Siel Florea, 81 ani l Reli Traian-Dorel, 50 ani l Pleșca
Agenda2006-26-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285105_a_286434]
-
agenție a băncii din Piața Victoriei (lângă Librăria M. Eminescu), câștigători au ieșit următorii: Radu Cosmin Teaha - marele premiu, dublarea sumei din cont; Ioan Valer Dolga, Dorina Pasăre și Petru Mioc - câte o cină la Terasa Bănățeană; Cornelia Ruck, Iulian Druga, Constantina Moldovan, Ioan Valer Dolga, Otilia Irina Căruntu și Ionel Stângaciu - câte un ceas B.R.D. Carduri on-line l Cererile, pe site-ul B. R. D.-G. S.G. Gama de servicii sau produse ce pot fi solicitate Băncii Române pentru Dezvoltare-G
Agenda2004-45-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/283018_a_284347]
-
de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica de mașini agricole Richard Graepel, Atelierele mecanice Schtuk, Moară Mendel, Fabricile de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de morărit și panificație al lui Ștefan Barbu, zis Druga. Toți laolaltă și mai ales ultimul, ofereau propriilor angajați, care se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica de mașini agricole Richard Graepel, Atelierele mecanice Schtuk, Moară Mendel, Fabricile de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de morărit și panificație al lui Ștefan Barbu, zis Druga. Toți laolaltă și mai ales ultimul, ofereau propriilor angajați, care se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica de mașini agricole Richard Graepel, Atelierele mecanice Schtuk, Moară Mendel, Fabricile de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de morărit și panificație al lui Ștefan Barbu, zis Druga. Toți laolaltă și mai ales ultimul, ofereau propriilor angajați, care se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tras...); Pag. 74: „Nici unul din elevi” (dintre elevii)... și deputații socialiști francezi n-au Îndrăznit (n-a Îndrăznit); Pag. 75: „... la poalele liceului militar Mănăstirea Dealului” (... la poala colinei Liceului Militar Mănăstirea Dealului); Pag. 117: două dezacorduri; Pag. 126: „Barbu Drugă știa ce este rentabilitatea și concurența În sistem capitalist” (... ce sunt rentabilitatea și concurența În sistemul capitalist); Pag. 155: „... drum Budapestan” (...budapestan); Pag. 160: „...de general Cantacuzino” (...de generalul Cantacuzino); Pag. 161: „de general Rădescu” (de generalul Rădescu); Pag. 167
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
adus locașul la Moise: cortul și toate uneltele lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii și picioarele lui; 34. învelitoarea de piei de berbece vopsite în roșu, învelitoarea de piei de vițel de mare, și perdeaua de despărțire; 35. chivotul mărturiei și drugii lui și capacul ispășirii; 36. masa cu toate uneltele ei, și pîinile pentru punerea înaintea Domnului; 37. sfeșnicul de aur curat, candelele lui așezate în rînd și toate uneltele lui, și untdelemnul pentru sfeșnic; 38. altarul de aur, untdelemnul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
eclipsă etc.). Este posibil ca unele frânturi din incantațiile copiilor să fi păstrat în „memorie” astfel de practici arhaice de xenocid : „Cu cuțitul lui Mihai/ Taie capul jidului” (9, p. 164), sau „Cu căciula [sabia] lui Mihai,/ Dă-mi încoace druga,/ Să omor pă Iuda,/ Iuda a murit,/ Apa a ieșit” (11, p. 126), sau „Și sabia lui Mihai/ Capul turcului să-l tai” (8, II, p. 105 ; 33, p. 36). Problema xenocidului ritual am tratat-o pe larg cu alt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te-ajunge Sfântul Soare Și-ți taie ale picioare, Cu un mai, cu un pai, Cu sabia lui Mihai, Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului. Adu mamă druga, S-o omor pe murga, Murga a murit, Soarele-a ieșit. Chiar și numai acest recitativ, folosit încă de copii, este în măsură să dovedească uriașa valoare ca document etnologic pe care o au creațiile din folclorul infantil. Fiecare vers
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sus par a fi bogate în semnificații nedeslușite încă până acum. Fără îndoială, nu este vorba de un simplu și gratuit joc de copii, chiar dacă aduc deocamdată ca argument numai marea răspândire a motivului pe teritoriul țării : Adu mamă druga S-o omor pe Murga Murga a fugit Soarele-a ieșit. Nu pare a fi vorba de cuvinte inventate și alăturate doar ca să rimeze (fenomen des întâlnit în creațiile infantile). Dacă ar fi fost vorba de cuvinte inventate și deci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în toate variantele, fără excepție) sau o altă formă (durgă-murgă, de exemplu), care ar fi răspuns mai bine nevoii de rimă. Oricum, este evident faptul că soluția problemei și sensul pasajului se află în semnificația celor două cuvinte-cheie : Murga și druga. Pentru a desluși valorile semantice și simbolice ale termenului „Murga”, trebuie să pornesc de la probabila lui etimologie (fără să mă mai opresc asupra soluțiilor care s-au dovedit a fi eronate). Murg este un cuvânt autohton (prelatin), din fondul comun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
blestemul popular „Călca-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme bună (11, p. 146) etc. Vezi în acest sens frecventa asimilare simbolică a norilor de ploaie cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pune șeaua pe vacă/bou”), are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică, Murga poate fi încălecată, dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare [...], Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]