104 matches
-
Flash. Dă-mi răutate. Flash. Dă-mi spleen existențialist detașat. Flash. Dă-mi intelectualism agresiv ca mecanism de adaptare. Flash. Probabil e șocul de a-mi vedea cea mai înverșunată dușmancă a mea împușcând-o pe cealaltă cea mai înverșunată dușmancă a mea. Bum, și-i o situație în care n-ai cum să pierzi. Asta, plus faptul de-a o frecventa pe Brandy, a trezit în mine un mare apetit pentru dramă. Las impresia că aș plânge numai când vâr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
două mașini și Îi trecu pe dinainte. Când Îl văzu În mașină, obosit și atent pe locul șoferului, se opri șocată de spaimă. Antonio chicoti, mulțumit că o speriase. Femeie bătrână - poate vreo tovarășă sau vreo confidentă a babei Olimpia, dușmanca de moarte, bună de ars pe rug, de tras În țeapă, de linșat și de biciuit, căci dacă ea n-ar fi ajutat-o, Emma nu ar fi plecat de acasă și nimic din toate acestea nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un mediator. După două sesiuni de mediere fetele si-au schimbat atitudinea una față de alta si chiar au devenit prietene, practicând sport împreună. Mai târziu ele au spus că, dacă nu ar fi fost mediatorul, probabil că ar fi rămas dușmance pe toată perioada de liceu si poate, mai rău, ar fi extins conflictul lor, implicând si pe alte persoane (prieteni, susținători). În aceeași ordine de idei, într-un chestionar administrat la sfârșitul perioadei de experimentare a medierii în liceul „X
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3130]
-
para de argint și o cordică roșie. Când mergea la fântână după apă, femeia spunea așa: „Sculatu-s-a Ioana de dimineață/ Și-a plecat la fântâna lui Iordan/ La izvorul lui Adam/ Să ia apă de la trei fântâni/ Sătancile și poporăncile, dușmancile/ Din urmă i-a luat-o/ Ea la față s-a îngălbenit/ Ochii i-a albăstrit./ Nu te mai căina, Ioană/ Că la Ileana ai alerga,/ Ea apa ți-o descânta/ Cine ți-a făcut cu una,/ Eu desfac cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiu al meu, C.. Unele perioade nu au fost ușoare. A., când era bebeluș, avea foarte mari probleme cu astmul și ne-a pricinuit multe momente înfricoșătoare - nu-i doresc nici unei femei să treacă prin ce-am trecut eu, nici măcar dușmancelor mele18. L-am dus de multe ori la spital. Dar, una peste alta, e un copil foarte bun. De multe ori îmi era prea frică să-l las cu bona, așa că-l luam cu mine în clasă ca să stea toată
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a Internațională care să poată să-i adune sub calificativul de „muncitori” pe toți „dezmoșteniții sorții”. Neomarxiștii reinterpretează corpusul marxist în lumina lui Michel Foucault, Gilles Deleuze, Rosa Luxemburg, Walter Benjamin sau Pierre-Joseph Proudhon. Pentru federalizarea grupurilor, până mai ieri dușmance, fără să rupă cu moștenirea comunistă, aceștia privilegiază în familia marxistă partizanii materialismului istoric care au refuzat ideologia progresului și teroarea*. Dar singurul care a inovat din punct de vedere teoretic este Antonio Negri, cu sacrul „multitudinii” - cei „fără”, exclușii
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
contribuie la o identificare cu saga familială, care trece și prin emoții de natură estetică. Iată ce construiește burghezul, doritor să lase mai departe și să dureze, prin crearea unei dinastii. Prin aceasta, el repetă acțiunile care îi asiguraseră succesul dușmancei de până mai ieri, nobilimea învinsă în 1789, refăcută odată cu Restaurația, în ciuda unor episoade deloc plăcute. Noile dinastii burgheze, născute în lumea industriei și a băncilor, prin intermediul gradelor lor de descendență burgheză atestă o relativă vechime, care devine destul de repede
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Severin pentru a-și ispăși „vina” de a fi adăpostit o evreică. În ambele cazuri, însă, același păcat originar, pe care Babis cel mic îl explică astfel: „Cred că de vină, în toate, și în toate timpurile, este Ea, Utopia, dușmanca adevărului simplu și modest ca un funcționar conștiincios. Pesemne că specia, specia omenească are sădită în ea nevoia amăgelii și că Utopia, pe scară mică sau mai mare, e însăși propaganda speciei, mereu reînnoită, și care o propulsează naiba știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
după musculițe, are să fie cald. Cînd visezi pește mărunțel, ai să ai noroc; iar de visezi prinzînd pește mare, ai să ai o scîrbă mare. Peteală Dacă se încîlcește peteala miresei, în casa ei n-are să fie Doamne-ajută. Dacă vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic fiu al meu, C.. Unele perioade au fost ușoare. A., când era bebeluș, avea foarte mari probleme cu respiratul și ne-a pricinuit multe momente înfricoșătoare - nu-i doresc nici unei femei să treacă prin ce-am trecut eu, nici măcar dușmancelor mele. L-am dus de multe ori la spital. Dar, una peste alta, e un copil foarte bun. De multe ori îmi era prea frică să-l las cu bona, așa că-l luam cu mine în clasă ca să stea toată
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Marte". Distanța nu este măsurabilă în spațiul fizic, ci în accesibilitate. Diferența nu o fac apropierea și depărtarea în spațiu, ci accesibilul și inaccesibilul, cunoscutul și necunoscutul. De fapt, într-un anume sens, soțiile aparțin și ele lumii închisorii, fiind "dușmancele poporului", excluse din societate, condamnate la divorț, la sărăcie și la oprobriu. Așteptarea soțului de pe front este preferabilă situației în care trebuie "să aștepți și să nu lași nimic să se vadă". Încarcerarea în masă duce la destrămarea familiilor și
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și în special pe cumnata Maria, nevasta fratelui Costache pentru că ea, o străină, o „venetică”, cum o numea ea furioasă, a izbutit să câștige dragostea părinților ei, Ruxanda și Ion Gheorghiu. Neputând să-și reverse furia și invidia ei asupra dușmancelor, se descărca asupra lui Ghiță, bărbatu-său, pe care îl ținea de molâu și de papă lapte. Trebuie spus că mai fugise de la casa soțului, cum spunea gura satului, căutând un bărbat mai chipeș și mai bărbătos. Sătenii povesteau că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în cel de-al treilea, așezat pe birou, și întrerupându-se ca să-mi spună: „Vedeți, nu pot face nimic, sunt ocupat literalmente până peste cap, dar spuneți totuși“. Acesta avea relații editoriale cu Tăticonț și este tatăl celei mai mari dușmance ale mele, d-na Coadă de Topor, cea despre care ți-am vor bit anul trecut. Ca să vezi ce gafă am putut face; n-ar fi trebuit să mă duc să-l consult! [...] De acolo, năucă, am coborât cele trei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
luminile doar luminează calea, dar nu dau oamenilor forța de a o străbate. Julie a fost o prietenă pătimașă a Revoluției, sau, pentru a vorbi mai exact, a ceea ce făgăduia Revoluția. Justețea spiritului ei o făcea în chip necesar o dușmancă implacabilă a prejudecăților de toate felurile și, în ura ei față de prejudecăți, nu era lipsită de spirit de partid. Femeilor le era aproape imposibil să rămână neatinse de spiritul de partid; ele sunt întotdeauna dominate de afecțiuni individuale. Uneori, tocmai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
murit, fără să știe ceva despre cele ce-mi spui. Cum se poate așa ceva?” Sechele, șeful de trib se apropia tot mai mult de Domnul. El a îndepărtat cu blândețe pe soțiile sale, dar ele au devenit cele mai mari dușmance ale creștinismului. David Livingstone spunea despre acest caz: ,,O întâmplare care a mișcat pe negri mai mult decât altceva a fost mărturisirea de credință a șefului de trib de canibali și primirea lui în Biserică”. Livingstone nu boteza repede pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un loc cu maică-sa, Că le-a plăcut a lucra. N-a stat cu capu-n fereastră Cu drumeți să povestească, A stat cu ochii-n război Și-are numai lucruri noi. U iu, U iu iu ! S-adună dușmancele, Să numere hainele, Da’ le poate număra, Că sunt multe și mărunte, Tot de mâna ei făcute. Dacă vreți și voi la fel, Veniți să vă dea model ! U iu, U iu iu ! Când ajung la casa în care vor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
guler și îi bătură măr. Femeile dnei K... o apucară pe Bl... Aceasta e târâtă înnebunită pe peron, și acolo slujitorimea feminină o biciuiește din toate puterile. Doamna K..., palidă de furie, într-o poză magnifică, apucase părul blond al dușmancei sale; cu o mână tremurătoare, o ținu pe Bl... sub nuiele în timpul execuției, până ce aceasta ceru iertare. După această dublă corecție, cei bătuți fură aruncați la poartă. A doua zi, Bl..., furioasă și jurând să se răzbune, o urmări pe
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
îndrăgostește pe loc de Făt-Frumos; îi arată cum poate s-o înfrângă pe vrăjitoarea cea rea, care după o luptă groaznică e doborâtă. Făt-Frumos a duce pe Ileana la curtea împăratului, care-i mulțumește pentru că l-a scăpat de temuta dușmancă. Îi cere curând alt serviciu, s-o fure și să i-o aducă pe fata Genarului, Vânătorul Negru, pentru care se stingea de dragoste. Făt-Frumos se legase cu împăratul în frăție de cruce. astfel încât nu putea să nu-l ajute
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
destine pe care personajele le povestesc cu propria gura, sub imboldul catharctic al confesiunilor mîntuitoare. Și astfel, din mărturisire în mărturisire și din defulare în defulare, tensiunea dintre cele două venerabile doamne se risipește treptat, astfel că, din cît de dușmance și rivale erau la început, la sfîrșitul cărții se vor regăsi într-o concordie amicală și senină, așa cum le stă bine tuturor romanelor proaste a căror poveste trebuie, în mod fatal, să se termine cu bine. Cum ar fi fost
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
Marina Constantinescu Pînă atunci, zilele săptămînii îmi sînt dușmance. Sînt grele, încărcate, apăsătoare, nu mă lasă să dorm, să mănînc, nu pot să mă uit pe geam sau să privesc în jurul meu și, în general, habar n-am cine sînt. Simt cum mă scap printre degete, cum alunec într-
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
domnului Anton Celaru redau întreagă savoarea acestei cărți clocotind de umor, energie, înțelepciune și suferință. Nimic schematic, totul proză adevărată și vie, pe care nimeni nu o va trânti de pământ, ci o va pune în raftul de recitit. Isaac-Bashevis-Singer. Dușmance - o poveste de iubire. Traducere și note de Anton Celaru. Editura Hasefer, București, 2002. La spionat cu ochiul fermecat Comic de limbaj, de situație, umor sec, uneori macabru, dialoguri sarcastice, ironie de toate nuanțele, până la expresia ei cea mai tăioasă
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
este cea care va determina căderea finală și moartea lui Pașadia, așa cum prima Evă a provocat pierzania și căderea lui Adam. În victoria finală a Rașelicăi percepem esența sa cea mai profundă: tânăra femeie a absorbit și a metabolizat necruțătoarele dușmance care au apărut în istoria și literatura tuturor timpurilor, devenind o ființă perfectă în negativitatea sa. Mateiu Caragiale reușește să creeze un tip feminin deja anticipat de către anumiți predecesori ai săi ( de la Algernon Charles Swinburne până la Gabriele D’Annunzio): acela
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
adânc, care se manifestă printr-o dedublare propriu-zisă a personalității. Dincolo de figura titanică a lui Pașadia se ascunde cea a eroului decadent, corupt de o boală neidentificată bine și peste care se întinde stăpânirea cruntei seducătoare, a femeii chinuitoare și dușmance, asemenea unui vampir, gata să-i sugă ultimele reziduale energii vitale și să-i decreteze moartea. Este cel puțin un element care pune în legătură cu Rașelica înaintarea bolii misterioase a Craiului: este vorba de munte, "acel tainic Horeb", unde se pare
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
din ce în ce mai frecvente, iar dacă ipoteza noastră este valabilă, în sensul că muntele, care simbolizează "stabilitatea", are un efect tămăduitor asupra bolii mintale a lui Pașadia, putem afirma că înmulțirea plecărilor către munte este în legătură cu înrăutățirea stărilor Craiului, datorate evident prezenței dușmancei. Femeia și muntele sunt așadar legați, dar într-o dinamică antitetică: prima se hrănește cu energiile Craiului, iar cel de-al doilea i le redă purificându-l. Lumea Vechiului Testament o regăsim și în imaginea finală a femeii: "Vrednică de
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
al putreziciunii din care a încolțit floarea veștejită și sclipitoare a lui Mateiu Caragiale. Rașelica nu are nimic din evreica văduvă care îl seduce și apoi îl ucide pe Olofern pentru a-și elibera orașul, în ea vedem mai curând dușmanca din celebrele picturi ale lui Gustav Klimt, "Iudita I", și "Iudita II ( Salomé)". În mod special în "Iudita II ( Salomé), în care cele două figuri biblice se confundă ambiguu, trăsăturile femeii, intenționat înăsprite și masculinizate, până a o face să
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]