104 matches
-
Severin pentru a-și ispăși „vina” de a fi adăpostit o evreică. În ambele cazuri, însă, același păcat originar, pe care Babis cel mic îl explică astfel: „Cred că de vină, în toate, și în toate timpurile, este Ea, Utopia, dușmanca adevărului simplu și modest ca un funcționar conștiincios. Pesemne că specia, specia omenească are sădită în ea nevoia amăgelii și că Utopia, pe scară mică sau mai mare, e însăși propaganda speciei, mereu reînnoită, și care o propulsează naiba știe
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
mic fiu al meu, C.. Unele perioade au fost ușoare. A., când era bebeluș, avea foarte mari probleme cu respiratul și ne-a pricinuit multe momente înfricoșătoare - nu-i doresc nici unei femei să treacă prin ce-am trecut eu, nici măcar dușmancelor mele. L-am dus de multe ori la spital. Dar, una peste alta, e un copil foarte bun. De multe ori îmi era prea frică să-l las cu bona, așa că-l luam cu mine în clasă ca să stea toată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ceva timp până să-mi spună ceva. Cumva refuza să creadă că eu și acea fată am putea avea ceva în comun dar sărutările prelungi inventate special pentru privirile ei o derutau și nu mai știa cum să reacționeze. E dușmanca mea, Gonzalesss... și s-ul acela șuierat prelung ca un vânt în pustie prevestea golul ce avea să se aștearnă definitiv între noi. Te rog eu frumos, renunță la ea și alege pe oricare alta! Nu mă fă și tu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
a râde. —Ascultă, Marghioliță, zise el, ce-aveai tu atuncea, în hambar, când tot îmi spuneai să nu mă duc pe la madama de la curte?... Da’ te-ai dus?... Nu m-am dus, dar m-am mirat... Parcă îi erai o dușmancă... Doar te duci la dânsa, și ea îți vrea binele... —Ei, nu-i nimic... așa mi-a venit mie atuncea. Nu m-am dus și putea să se supere... Da’ am crezut că cine știe ce-i... Fata râse ușurel și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
veste și nici una din vorbele care le făceau să sară în sus. Ș-atunci toate rămaseră înțelese deplin că broasca cusută cu ață roșie la gură, aruncată în pragul ei, și-a îndeplinit menirea și a pus lacată pe clonțul dușmancei. Neliniștile, însă, și pornirile iuți ale muierii lui Alexa se îndreptaseră în altă parte și ele nu știau nimic. Un pădurar din codrii de dincolo de apă venise a treia zi de Paști la curte și se abătuse c-o poruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sărut! Cu tine Prea sunt păcătos așa! A, dar mama mea pe mine Cât de mult m‐ a sărutat, și‐ a făcut păcat? Hai fato, Te sărut că nu‐ i păcat! Din Poezii, vol. II, Mari scriitori români, pag . 135 . DUȘMANCELE ( fragment ) Las‐ ochii mamă, las‐ să plângă Tu‐n leagăn, tot cu mâna stângă 108 Mi‐ai dat să sug, de‐aceea sunt nătângă! Dar n‐am pus doară, jurământ Să merg neplânsă în mormânt! Nu plâng că‐ mi e
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
era un personaj dintr-o poveste fără de sfârșit. Mă alesesem cu o colecție impresionantă de păpuși (fără de nume) pe care nu le chemam în joaca mea,nici nu le vorbeam, ci doar le priveam cu coada ochiului ca pe niște dușmance care vor veni într-o seară pe furiș să îmi ia ochii și copilăria. Le visam cum îmi dau târcoale, cum se iau de mână și dansează epuizant ca niște iele stârnite de o muzică cerească. Ziua le așezam la
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de trupuri.” Moș Caletcă e și el un păpușar, fără a fi neapărat un personaj negativ, deși plesnește cu biciul pe copiii care i se agață de caleașcă. Într-un mod straniu, păpușile dăruite de acest telal îi par copilei „dușmance care vor veni într-o seară pe furiș să îmi ia ochii și copilăria.” Impresionant e finalul, în care moș Caletcă o recunoaște pe copila de altădată (acum elevă de liceu) doar cu ajutorul mâinilor, fiindcă e orb, „parcă avid să
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de un minut, întrebându-mă dacă nu cumva ar trebui să mă opresc acum când mai pot. Apoi, mă gândec eu, o să mai spun un singur lucru. De fapt, mă distrează asta, în ciuda inimii mele frânte și faptului că Celeste - dușmanca mea din copilărie venită din iad - stă la doar câțiva metri de mine. Văd o vacanță în străinătate; plaje albe și mare limpede, albastră. Poate o insulă. — Ah, asta va fi luna de miere, se luminează Tania. Mergem în Maldive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să accepte acel prânz fusese surprinzător de facil. Julia nu știa sigur la ce se așteptase atunci când o sunase în urmă cu două seri, dar trebuia să recunoască faptul că Deborah avusese un răspuns deosebit de demn atunci când se trezise cu dușmanca ei de moarte la celălalt capăt al firului de telefon. —Julia! Ce plăcere neașteptată, exclamase ea pe un ton măsurat. Desigur, fusese sarcastică, dar măcar nu începuse să urle și să spumege. Julia se lansase într-o ofensivă plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
melancolic adio. Prost informate asupra naturii profunde a morții, care are și un alt nume, fatalitate, ziarele se Întrecură În atacuri furioase Împotriva ei, acuzându-o că e nemiloasă, crudă, tiranică, mârșavă, sângeroasă, vampiră, Împărăteasă a răului, dracula În fustă, dușmanca neamului omenesc, perfidă, asasină, trădătoare, din nou serial killer, și a existat chiar și o publicație săptămânală, din cele umoristice, care, storcând la maxim spiritul sarcastic al redactorilor săi, reuși să-i spună cățea. Din fericire, bunul simț Încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
un plan. Modificarea anului nașterii muzicianului nu fusese decât mișcarea inițială dintr-o operație În care, putem să anticipăm deja, vor fi utilizate mijloace absolut excepționale, care nu se mai folosiseră niciodată În Întreaga istorie a relațiilor speciei umane cu dușmanca ei viscerală. Ca Într-o partidă de șah, moartea Înaintă cu regina. Alte câteva mutări vor trebui să-i deschidă drum spre șah mat și partida se va termina. V-ați putea Întreba de ce nu se Întoarce moartea la status
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și șase, treizeci și șapte de ani, așa cum socotiseră antropologii, Ai vorbit, În sfârșit, exclamă moartea, Mi s-a părut că era un motiv bun, nu vezi În fiecare zi moartea transformată Într-un exemplar al speciei căreia Îi este dușmancă, Înseamnă că n-ai spus-o pentru că m-ai găsit frumoasă, Și pentru asta, și pentru asta, dar aș fi vorbit și dacă mi-ai fi apărut sub forma unei femei grase Îmbrăcate În negru, ca lui monsieur marcel proust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ivi dinaintea ochilor un ecran luminos, pe care se proiectau scene din poemul pe care îl trăisem noi doi. Urmăream filmul nostru de dragoste cu inima strânsă, uitând unde mă aflam. Nu știu ce mă durea, muzica sau dragostea? Parcă o mână dușmancă îmi spintecase pieptul ca să-mi smulgă de acolo inima, cu fibrele tremurinde. Și pe aceste fibre treceau, nemilos, arcușurile viorilor... Plângeam cu toată ființa... Tot ce rămăsese viu în mine plângea angrenat într-o dezlănțuire ce nu mai putea fi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ca s-o sărute pe frunte. Da? Îi plăcea la fel de mult, ba chiar mai mult decît Peggy și totul ieșise ca la comandă, fiindcă ea fusese cea mai bună prietenă a lui Peggy și acum Îi era cea mai mare dușmancă. Dar nimic nu-i plăcuse mai mult decît să afle că Pipo Lastarria Îi trăsese clopotele Înainte de a intra În vorbă cu Peggy, Îi făcuse chiar declarații În regulă, dar ea i-a spus că am Mai mult ca sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Șade la gherghef și coasă; Nu știu coasă or discoasă Or strică niște mătasă, Că la lacrimi știu că varsă. Câte lacrimi o vărsat Aș face fîntînă-n sat, Fântână cu trei isvoară Să bee dușmani să moară, Să bea și dușmanca mea, Să plesnească fierea-n ea. 7 Mândră, mândră, draga mea, Când trec p-îngă casa ta Plînge-mi ochiul de-a stânga; Când trec, mândră, p-îngă voi Plîngu-mi ochii d-amîndoi. 134 {EminescuOpVI 135} {EminescuOpVI 136} {EminescuOpVI 137} 8 Turturea privighitoare, Ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
două mașini și Îi trecu pe dinainte. Când Îl văzu În mașină, obosit și atent pe locul șoferului, se opri șocată de spaimă. Antonio chicoti, mulțumit că o speriase. Femeie bătrână - poate vreo tovarășă sau vreo confidentă a babei Olimpia, dușmanca de moarte, bună de ars pe rug, de tras În țeapă, de linșat și de biciuit, căci dacă ea n-ar fi ajutat-o, Emma nu ar fi plecat de acasă și nimic din toate acestea nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
știa cum se deosebește un dușman periculos de un cetățean devotat al regimului, îți oferea și posibilitatea nelimitată de a regula legal, în afara nevestei, ca un supliment de periculozitate la soldă, toate damele prinse la colț. Care nu ceda, era dușmanca dușmancelor și suporta consecințele, de la pumni și șuturi în părțile ei alea mai dosite, până la plimbarea cu dubița în locuri de veghe și meditație, cu pulane la discreție și scrâșnet de fiare la ușă. Când revoluția republicii populare, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cum se deosebește un dușman periculos de un cetățean devotat al regimului, îți oferea și posibilitatea nelimitată de a regula legal, în afara nevestei, ca un supliment de periculozitate la soldă, toate damele prinse la colț. Care nu ceda, era dușmanca dușmancelor și suporta consecințele, de la pumni și șuturi în părțile ei alea mai dosite, până la plimbarea cu dubița în locuri de veghe și meditație, cu pulane la discreție și scrâșnet de fiare la ușă. Când revoluția republicii populare, care se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sperând că Jake n-o să-și continue investigația. Alice simțea că-i vine din nou să vomite, iar o altă călătorie cu autobuzul nu avea să-i îmbunătățească situația. Când intrase la cursul prenatal și o văzuse pe vechea ei dușmancă, i s-a părut că visează sau, mai curând, că are un coșmar. Era aproape imposibil ca Amanda Hardwick să aștepte un copil în exact același loc și în exact aceeași perioadă de timp. Deci, ce s-a întâmplat? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fiu al meu, C.. Unele perioade nu au fost ușoare. A., când era bebeluș, avea foarte mari probleme cu astmul și ne-a pricinuit multe momente înfricoșătoare - nu-i doresc nici unei femei să treacă prin ce-am trecut eu, nici măcar dușmancelor mele18. L-am dus de multe ori la spital. Dar, una peste alta, e un copil foarte bun. De multe ori îmi era prea frică să-l las cu bona, așa că-l luam cu mine în clasă ca să stea toată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
para de argint și o cordică roșie. Când mergea la fântână după apă, femeia spunea așa: „Sculatu-s-a Ioana de dimineață/ Și-a plecat la fântâna lui Iordan/ La izvorul lui Adam/ Să ia apă de la trei fântâni/ Sătancile și poporăncile, dușmancile/ Din urmă i-a luat-o/ Ea la față s-a îngălbenit/ Ochii i-a albăstrit./ Nu te mai căina, Ioană/ Că la Ileana ai alerga,/ Ea apa ți-o descânta/ Cine ți-a făcut cu una,/ Eu desfac cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Marte". Distanța nu este măsurabilă în spațiul fizic, ci în accesibilitate. Diferența nu o fac apropierea și depărtarea în spațiu, ci accesibilul și inaccesibilul, cunoscutul și necunoscutul. De fapt, într-un anume sens, soțiile aparțin și ele lumii închisorii, fiind "dușmancele poporului", excluse din societate, condamnate la divorț, la sărăcie și la oprobriu. Așteptarea soțului de pe front este preferabilă situației în care trebuie "să aștepți și să nu lași nimic să se vadă". Încarcerarea în masă duce la destrămarea familiilor și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
contribuie la o identificare cu saga familială, care trece și prin emoții de natură estetică. Iată ce construiește burghezul, doritor să lase mai departe și să dureze, prin crearea unei dinastii. Prin aceasta, el repetă acțiunile care îi asiguraseră succesul dușmancei de până mai ieri, nobilimea învinsă în 1789, refăcută odată cu Restaurația, în ciuda unor episoade deloc plăcute. Noile dinastii burgheze, născute în lumea industriei și a băncilor, prin intermediul gradelor lor de descendență burgheză atestă o relativă vechime, care devine destul de repede
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De toată lumea iubită, / Feciorii ce m-or vedea / În brațe că m-or lua, / În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]