190 matches
-
al radicalităților? Nu are avangardismul un sens la fel de revoluționar ca poetica lui Ion Barbu? Sunt întrebări la care ne îndeamnă să răspundem un eseu critic cu o riguroasă metodă și o viguroasă calitate a provocării intelectuale". Aceste aprecieri - și interogații dubitative - revelează tocmai capacitatea criticului de a se lăsa fascinat și incitat totodată de ideile altora, dar, pe de altă parte, și disponibilitatea pentru construirea unor ipoteze hermeneutice noi, plauzibile, apte să explice resorturi ale literarității, structuri și forme expresive. Definitoriu
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
Poloniei, am auzit la televizor: „E un spațiu în fața catedralei, care comprimă nu știu cîtă lume.”. (Poate cuprinde.) Ce să mai vorbim despre expresia greșită „fără doar și poate”, care e de fapt „fără dar și poate”? Adică adversativ și dubitativ. Lucruri analizate logic, ca de exemplu „mai exact și mai corect”. Le-am întîlnit si la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la „unșpe trecute fix”?” S-a gîndit, Ileana Vulpescu să pună toate astea-ntr-un roman? Nu ! Încă scriu
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
și-ar semna manu propria certificatul de deces. Cam cinică această soluție de salvare a unora cu prețul exterminării altora, nu găsiți? Eu, unul, m-aș mai gândi Înainte de a o adopta. - Ești sigur că ți-ai păstra intactă propensiunea dubitativă și dacă n-ar mai fi vorba despre un exercițiu intelectual, ci de o problemă de viață și de moarte? s-a interesat Howard. Dumneata, Adam, privești lucrurile astea ca pe un joc de concepte teoretice, ca pe o dezbatere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
hai mai bine să bem o țuiculiță, că ți s-o fi părut matale de la supărare. - Zici tu, Mișule? - Sigur, nea Ovidiu! Și știi ceva? Hai că scot pentru matale o sticlă de whisky, oameni suntem! Nea Ovidiu se așeză dubitativ pe un scaun. La urma urmei, morții cu morții și vii cu vii. Și fi-su să-l mai slăbească, că l-a crescut, l-a șters la cur și acuma tot din pricina lui s-a apucat de băutură, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Ființei umane - pe care îmi e din ce în ce mai greu să o scriu cu majusculă, așa cum ar trebui să merite, de fapt -, la îndemnul unor politicieni anoști, în genere lipsiți de creier și discurs. O ură ce poate fi așezată fără urmă dubitativă în categoria mijloacelor de manipulare abjectă a colectivității. Întocmai ca la comanda precisă a unui dresor de circ, Homo sapiens sapiens dezvoltă o serie de mișcări bruște și iraționale taman în direcția pe care i-o indică mioriticul Zoon politikon
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de tei?” „Teamă mi-e de tine, revedere, / ce voi
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
înclinație tragicomică și consubstanțială nu doar cu temperamentul său vădit dezinvolt, dar și cu o personalitate sensibilă și fermă, care a descris un soi de facies al perimetrului individual ludic completamente inimitabil -, putem afirma fără vreo urmă vagă cu iz dubitativ faptul că acestă actriță face parte (asemenea islamicei al-Uzză) din categoria zeităților cu chip de om scoborâte direct din taina nesfârșită a Universului în miezul istoriei teatrului românesc cu scopul de a naște o vie și uniformă țesătură de lumină
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
esențială (apa, focul, pământul, vechimea dinaintea vechimii?) identificată în cele din urmă, firesc, în cuvânt. Dar, fapt constant în versurile acestui volum, adevărul apare rareori în ipostaze axiomatice. Mai înțelept este, pare a sugera poetul, să se înfățișeze în veșminte dubitative. Astfel sunt, de fapt, și „interogațiile” lansate de poezia lui Vasile Burlui: adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice și rostite cu plecăciunea umilă a înțeleptului care crede tot atât cât se îndoiește și lasă în dâra de final a oricărei
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
ontologic singular - „comuniunea în lumină” cu Dumnezeul Treime ca Ființă cu adevărat liberă și etică, în aceeași măsură (Dumitru Stăniloaie). Ceea ce se petrece azi pe scena vastului teatru al societății cotemporane se poate numi fără nicio vagă urmă cu tentă dubitativă un fel de dez-îndumnezeire colectivă, determinată de valul circumstanțelor negative ale epocii. De fapt, asistăm la un proces de adâncă aspiritualizare a maselor, indiferent de religia lor de apartenență, proces împotriva căruia omenirea nu a încercat să lupte în mod
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
scriitură în proză, am încercat, domnule Zoltan Terner, să vă cunosc mai bine. Din păcate, n-am reușit, decât într-o oarecare măsură. Am dat, spre bucuria mea, peste un Hamlet. Un fel de Hamlet, un înțelept jucând cartea demenței, dubitativ și paradoxal, care știe, în esență, foarte bine ce și cum. Dar care pune mereu întrebări, afirmând. Un Zoltan Terner care cântărește destinul lumii, întrebându-se și el, în felul său specific, acum când toată lumea se apropie de prăpastia existenței
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
Poloniei, am auzit la televizor: „E un spațiu în fața catedralei, care comprimă nu știu cîtă lume.". (Poate cuprinde.) Ce să mai vorbim despre expresia greșită „fără doar și poate", care e de fapt „fără dar și poate"? Adică adversativ și dubitativ. Lucruri analizate logic, ca de exemplu „mai exact și mai corect". Le-am întîlnit si la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la „unșpe trecute fix"?" S-a gîndit, Ileana Vulpescu să pună toate astea-ntr-un roman? Nu ! Încă scriu
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
induc semantic spre o mistică aparent cazonă, dar au reverberații existențiale prin condițional-optativul implorării divine, deoarece domnul Aurel M. Buricea este creștinul care se roagă punând condiții, ca de la egal la egal, cu ușoare nuanțe spre un laic mai degrabă dubitativ decât manifest, conștient, deliberat: „...ce cale să aleg, Doamne, acum / când cenușa lumii mă pătrunde / și-n uitare visul s-a făcut scrum” (ultima terțină din sonetul 84, „Dincolo de cuvânt”, pag. 87). Adevărul este că poetul se complace într-o
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
mohorâtă, desprins, anonim, ca fata-Lună din Luceafărul - din ceata pribegită de “copii săraci și sceptici”) - stadiul proletar fiind forma ascunsă (în curs de inițiere), sub care guvernează lumea Împăratul-Monarh (stadiul final al inițierii), b) la revolta Logos-ului instituționalizat-demonizat - revoltă dubitativă (“Spuneți-mi ce-i dreptatea... Religia - o frază de dânșii inventată”) și revoltă-confruntare a principiilor, într-o apocatastază verbală (Zdrobiți... sfărmați... zvârliți în foc...”) c) în simultaneitate magică-mitică, se realizează apocatastaza ca act efectiv, ritualic: “Parisul (asimilat, cel puțin aici
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016] al Legii nr. 52/2020 prin raportare la art. 16, 53, 57, 135 și art. 147 alin. (4) din Constituție, se arată că, în condițiile în care pragurile stabilite pentru impreviziune se dovedesc dubitative (nu au o fundamentare lipsită de orice contestare), cu atât mai mult, excluderea controlului judecătoresc sub acest aspect, prin introducerea unor prezumții absolute de impreviziune, apare în mod evident ca o măsură disproporționată care aduce atingere, în mod nejustificat, dreptului
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
a dreptului de acces la o instanță în vederea verificării condițiilor echilibrului raportat la ansamblul obligațiilor contractuale și a punctului de echilibru al remediului. Reglementarea unor prezumții absolute cu consecința aplicării, fără distincții, a impreviziunii, configurată prin raportare la criterii dubitative, și refuzul dreptului creditorului de a putea supune verificării justiției caracterul echilibrat al lipsirii de proprietate încalcă Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016 și, implicit, art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 37. În ceea ce privește pct.
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
politicului decident, prezentând, trunchiat, doar un singur palier al culpabililor postdecembriști. Iată cum, construcția meșteșugită a hiperbolei induse cu voie în structura permisivă a mentalului general (cu sau fără toți dinții existenți în patul gingival) e, fără elemente adversative și dubitative suplimentare, gata. Personal, mărturisesc cu sinceritate faptul că nu mi l-aș fi imaginat vreodată pe autorul, printre altele, al ”Apelului către lichele” și al ”Declarației de iubire” că poate concepe, într-o bună zi, un text de o asemenea
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
dur ce-ți spintecă sufletul ca o lamă tăioasă de cuțit. Deslușind cu puterea propriei minți arhitectura unui asemenea spațiu spiritual indiscutabil “reformat” pe axa lui rece dinspre -∞, este cât se poate de vizibil, fără niciun fel de discretă urmă dubitativă, cum întreg edificiul socio-cultural cu îndelungă minuție înălțat de omenire în vreme se năruie azi, bucată cu bucată, în favoarea unui set prezent de norme cu funcție bine precizată, însă total opozite din punct de vedere ideologic celor ce le-au
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
minții.” În acest topos inefabil se află izbăvirea, în acest loc în care poetul trebuie să pătrundă cu mijloace neconvenționale se află izvorul acelei stări pe care el încearcă să o cartografieze. Conștient de dificultatea demersului, poetul pornește la drum dubitativ, declamând: „Cine sunt eu: Clipa, clipa, / Personajul, / sau chiar eroul luptei cu clișeele banalității.” Întrebarea nu este retorică pentru că mai jos poetul se definește ca fiind „tandrețea unui gând care caută în libertate un suflet pereche animat de dorul de
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
zilele noastre s-ar fi făcut calfă de spițer și Shak[e]speare redactor la "Telegraful". Iată cu ce probe ne vine organul guvernamental în favorul mărginirii studiilor clasice. Noi însă zicem: nu cu doar și poate, nu cu alte dubitative se decid cestiuni atât de gingașe ca cele ale educațiunii, ci cu probe aduse din esperiență. Tocmai această esperiență însă ne arată pe toate cărările că civilizația s-a statornicit și a crescut acolo unde ea a fost altoită în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zadarnic". De la mizantropia Marthei Bibescu a trecut mai bine de jumătate de secol. Mai am încă răbdare. Dacă tot te afli în Muzeul de Artă, oprește-te, cîteva minute, în fața Dansatoarei culcate, pînza lui Iser. Carminul corsajului, de o senzualitate dubitativă, te va face să te îndrepți spre partenera ta, diseară, cu impulsuri nebănuite încă. 25 ianuarie Dacă individul obișnuit deviază de la psihismul normal, avem a face cu un bolnav. Dacă același lucru i se întîmplă unei naturi imaginative, rezultă artistul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și chiar al lipsei de sens. Am avut mult timp iluzia că filosofia ar fi putut să se constituie Într-o astfel de platformă dătătoare de semnificații. Dar filosofia, mai veche sau mai nouă, vine cu incertitudinile ei, cu alunecări dubitative sau nihiliste, cu piste ce atacă și deconstruiesc sensul. Poziționările filosofice Își caută uneori temeiuri dincolo de cadrajele specifice, mărturisind, În acest fel, limite și slăbiciuni. Se știe că interdisciplinaritatea pune accentul pe dimensiunea coabitării, completitudinii, articulării mai multor mărci explicative
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ani de relativă liberalizare - până la scrierile cele mai dogmatice ale lui Marx și Engels. De la epistemologie, logică matematică sau estetică (discipline necontaminate deloc de zgura ideologică) și până la materialism dialectic și istoric, socialism științific sau economie politică. De la profesori deschiși, dubitativi, cooperativi până la dascăli limitați, Închistați și distanți. Depindea de noi către ce să ne-ndreptăm și cu cine să ne aliem. Aveam totuși o anumită libertate de a alege. Personal, am ales topici precum estetica, teoria artei, semiotica și logica
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Marcus Bandinus (127). Descriind aceste manifestări magico- - religioase, Moshe Idel și-a intitulat capitolul „Despre șamanismul din Munții Carpați” (132, pp. 250-252). Cam la fel făcuse înaintea lui și Mircea Eliade, chiar dacă la sfârșitul titlului său a simțit nevoia unui dubitativ semn de întrebare : „«Șamanism» la români ?” (31, pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci și băuturile alcoolice erau folosite de hasizi pentru provocarea extazului. În unele legende hagiografice se spune că, în nordul Moldovei, Baal Șem Tov obișnuia să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
imaginea beatitudinii dată de aceste experiențe extatice. Prin aceasta ei pot crea adepți dintre persoanele sugestibile și cu o constituție emoțională impresionabilă. Acești indivizi adoptă atitudini, vestimentație și un limbaj în conformitate cu experiența lor mistică, identificându-se cu aceasta. 6) Existența dubitativă Acest mod de viață este caracteristic persoanelor hiperexacte, care sunt frământate și dominate de îndoială, de frica de a nu greși, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja. Este modelul pato-biografic specific bolnavilor psihastenici. Elementele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de bun-simț - să examineze apoi funcția de recuzită a decorului, să urmărească necategorialul (conflictul real - imaginar), lipsa de contur a personajelor. În comentariu reia un capitol întreg din Semnele romanului, dar și sistematizează motivele literaturii lui Ivasiuc, vorbește despre conștiința dubitativă și, pe urmele lui Maurice Merleau-Ponty din Le Visible et l’invisible, face fenomenologia cuvântului. Ca memorialist, în impresiile de călătorie din Reverii pe malurile Senei (1978) V. evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]