222 matches
-
trei frați: Lupu care ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a ținut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogălniceanu. Mai veneau Roseteștii, Cantacuzineștii, Ghiculeștii - toți cu cucoanele și duducile lor». Înșirând acest pomelnic al marilor boeri din Moldova, bătrâna radia de bucurie. Părea că retrăiește frumoasele vremuri de odinioară. - «Mare bucurie avea tătuca Vasile - așa-i spuneam eu lui Alecsandri - când venea să-1 viziteze Elena lui Cuza Vodă dela
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de televiziune, la Târgu Neamț sau aiurea... În „Junimea" maiorescian ieșeană, atunci când se discutau textele apte pentru a fi publicate în revista „Convorbiri literare", năstrușnicul Vasile Pogor (gazda) se oprea la paginile mai deochiate și-i întreba pe comilitoni: „Dar duduca de la Vaslui ce va zice?"... 120 Consemnez, relativ târziu, o carte specială, rară: TV.V. 15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Macedonski, Al. A. Philippide scrie articolele Locul poeziei sociale, Urechea poetică. Cât privește proza, remarcabile rămân textele semnate de Mihail Sadoveanu (Alți oameni vechi, Solie la Alisandru Panțâru, M-am dus cu tata la vânat, Taina din prisaca Duruitoarei, Gazetele duducăi Profirița, Descântecele ursăriței, toate fragmente din romanul Lisaveta), ca și impresiile lui Gala Galaction și Demostene Botez despre București în vreme de război. F. Brunea-Fox semnează reportajul intitulat Snagovul în zodia lui Killinger, reprezentativ pentru resentimentele în fața aroganței naziste. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
urmărește ascensiunea eroului central, Dinu Păturică, reprezentantul tipic al ciocoiului parvenit din epocă, paralel cu deposedarea de avere și decăderea lui Andronache Tuzluc, ciocoiul fanariot venit cu suita lui Caragea de la Constantinopol. În antiteză cu Andronache Tuzluc, Dinu Păturică, Chera Duduca (imorală, profitoare), zugrăviți prin prisma satanismului romantic, apar celelalte personaje ca banul C, fiica sa, Măria, Gheorghe, onești, demni, patrioți, dar a căror caracterizare e neconvingătoare. Alte încercări de roman vădesc o stagnare în dezvoltarea speciei până la momentul Duiliu Zamfirescu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite nu rareori. Și în prozele având ca temă războiul, și în cele inspirate din actualitatea imediată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea le-a fost zadarnică. El a fost închis în turnul Goliei și ea urma să fie trimisă la mănăstirea Agapia. Anticipând judecata lui Vodă, Costea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
el/ea de naționalitate germană, turcă, romă, evreiască) care să poată constitui un material substanțial al unei antologii reprezentative. O investigație de această natură ne-a condus spre Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala a lui Nicolae Filimon (1861), Duduca Mamuca a lui B.P. Hașdeu (1862), Noapte bună a lui Duiliu Zamfirescu (1886), Un doftor a lui Ion Agârbiceanu (1905), Haia Sanis a lui Mihail Sadoveanu (1908) sau Soleima (1907) și Copca Rădvanului (1910) pentru a aminti doar două din
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o guriță... Dar de atunci au trecut mulți ani, și-n mulți ani am uitat multe feluri de gurițe! N-am uitat numai că Micuța mea mi se părea a fi foarte frumoasă, neînchipuit de frumoasă, frumoasă strașnic!" Așa începe Duduca Mamuca (Micuța) lui B.P. Hașdeu. E prima operă din literatura română, datată 1862, în care am descoperit surprinsă și analizată ce-i drept la nivel superficial o relație afectivă între un exponent al nației române și unul al celei germane
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de distribuția numelui, prenumelui masculin sau feminin, a unei porecle sau a unui supranume. În literatura română, ca și în cea universală, alegerea unui titlu alcătuit dintr-un nume feminin a reprezentat o cheie de lectură greșită. Cititorul a parcurs Duduca Mamuca, Adela, Rusoaica și a descoperit poveștile unor personaje masculine în care femininul e un accesoriu facil. Nu se poate spune același lucru despre Elena, Mara, Pădureanca, Doamna Chiajna, Zvetlana, Enigma Otiliei, Ioana, Domnișoara Cristina sau Maitreyi... Scopul utilizării unui
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a românilor", proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin timp după aceasta întrevedere, papa va muri în condiții suspecte, evident romanești, de unde și alegațiile numeroase în jurul acestei morți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator, V. nu este mai puțin interesant. Apelând la parodierea stilurilor (hiperbolic, detașat, grațios, participativ, explicativ etc.), el polemizează cu tiparele consacrate. Volumul Proză. Exerciții de stil (1967) conține un număr important de schițe „patafizice”, descinse adică din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
aici, aproape toate, între 1885 și 1911. Note accentuate de satiră socială se ivesc la I. Negruzzi (ale cărui Copii de pe natură, apărute între 1869 și 1880, s-au bucurat de răsunet), G. I. Lahovari (Popa Burcă, 1882), N. Gane (Duduca Balașa, 1876). Prin N. Gane, C.l. se orientează și către nuvelele populare, din care acceptă un mare număr, aparținând scriitorilor din întreaga țară. Șanta (1874), Andrei Florea Curcanul (1877) stau alături de cele mai reușite din scrierile lui I. Slavici, cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
dedicată celor două iubiri pe care protagonista le împărtășește: pentru sculptorul Dionis și pentru directorul de teatru Fink - se cristalizează într-o formă notabilă. Scriitorul cultivă comedia mai mult sau mai puțin spumoasă, fără exigențe artistice speciale: Omul zilei (1930), Duduca Sevastița (1939), Timon II (1941). Ar mai fi elaborat piesele de teatru Eva, Apostolul, (1933), Întâlnirea cu norocul (1938), Văduva tristă (1942), Aceeași femeie (1943), Soarele răsare-n temniță (1945), Grișa (1945) Odiseu și Penelopa (1947), Doamna cea tirană (1949
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Zece ani de activitate academică, București, 1932; Pagini de critică, București, [1933]; Eminescu und der deutsche Geist, Jena-Leipzig, 1936; Spovedania unei reîntoarceri, București, 1937; Aspecte literare, Sibiu, 1938; Goethe, I, București, 1938; Deutscher Geist in der rumänischen Literatur, Halle, 1939; Duduca Sevastița, București, 1939; A doua primăvară, [București], 1940; Gaetano Cerri, inspiratorul lui Eminescu, București, 1940; Neue deutsche Quellen bei Mihail Eminescu, Jena-Leipzig, 1941; Timon II, București - München, 1941. Traduceri: Walter Hasenclever, Antigona, București, [1922]; Goethe, Lirica lui ..., București, [1935]; Jacob
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
1935, 420; Ion Gherghel, „Lirica lui Goethe”, „Revista germaniștilor români”, 1935, 3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 379; Ovidiu Papadima, „Goethe”, G, 1938, 7; Sabin Vasia [Ștefan Popescu], „Goethe”, CL, 1938, 6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938, 562; Mihail Sebastian, „Duduca Sevastița”, VR, 1939, 3; Ștefan Baciu, „Aspecte literare”, UVR, 1940, 18; Ion Roman, „A doua primăvară”, CRE, 1940, 4 483; Ion Marin Sadoveanu, „Timon II”, TIL, 1941, 1 592; Mircea Streinul, „Timon II”, VAA, 1941, 195; Ion Gherghel, „Spiritul german
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
control și ne-a găsit fără emblemele de la caschete, pe care le îndepărtaserăm pentru efectele lor reflectorizante și ne-a certat spunând că nu respectăm ordinele, că e haos în armată. Atunci i-am spus că din cauza acestui haos locotenent-colonel Duducă a fost împușcat în curte pe Olteniței și că decât să fiu împușcat prefer să fac acest haos, adică să-mi dau jos emblema. S.B.: Și v-a mai zis ceva? I.T.: Mi-a dat dreptate. Cam așa mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sînt la a doua formă - Satul uitat... - și în legătură cu asta - ai fost acasă? Eu mă duc la sfîrșitul săptămînii ce vine - îți telegrafiez cînd, și voi fi fericit dacă vei putea veni la gară, singur, sau, dacă situația permite, cu duduca din Letea. [...] Scrisul bănățean n-a apărut și mult timp n-o să apară (poate săptămîni), din cauza schimbării titlului. Ei spun că te vor tipări. Toți cei de la Iași, plus Ciopraga , mi-au vorbit de tine foarte frumos. Abia aștept să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în public. Sigur că o accept, dar să fie confesiune cu miez. Confesiunea unor oameni care au trăit, au suferit, care au învățat, care au muncit, care au o experiență, care au ceva de zis. Dar dacă eu văd o... duducă, aproape goală, vopsită înspăimântător povestind tot felul de prostii, de porcării, despre amoruri nu mă interesează! Nu mă interesează. Și vreau să spun că de foarte multe ori, deși am vreo 50 de canale la televizor, mă refugiez pe "Animal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu este prezentat în imensul său laborator de creație, în confruntările politice, în izbucnirile pamfletare și satirice, ca acuzat de pornografie în procesul de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca, ca publicist și conducător de reviste și ziare. Un accent deosebit cade pe publicistica politică din „Traian” și „Columna lui Traian”. Se relevă, între altele, și rolul important pe care l-a avut ca director al Arhivelor Statului în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
stârnească. Înființează un „institut privat de educațiune” la care renunță în 1862, când își reia postul de bibliotecar și pe cel de profesor (la Gimnaziul Central), fiind însă destituit în 1863, în urma unui proces de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca. Acuzat de imoralitate, H. se apără magistral și obține achitarea. Nu-i uită pe cei care l-au atacat, printre ei fiind Titu Maiorescu și V.A. Urechia. Polemica neîntreruptă de mai târziu, susținută cu un caustic spirit partizan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
fără gesticulația abundentă de odinioară. În Așteptând, Gaudeamus, Table d’hôte, Dumnezeu, care captează starea de răvășire de după moartea Iuliei, registrul emotiv impune și un efort de cizelare, de echilibrare a versului. În proză, scriitorul are realizări mai durabile. Nuvela Duduca Mamuca, reluată cu unele modificări în Micuța (subintitulată Trei zile și trei nopți din viața unui studinte, 1864), dar și romanul istoric Ursita („Revista literară și științifică”, 1876), editat inițial cu titlul Copilăriele lui Iancu Moțoc („Buciumul”, 1864), sunt scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Rusu, pref. George Munteanu, București, 1960; Articole și studii literare, îngr. și pref. C. Măciucă, București, 1961; Scrieri alese, I, îngr. J. Byck, pref. George Munteanu, București, 1968; Răzvan și Vidra. Trei crai de la răsărit, pref. Mihai Drăgan, București, 1973; Duduca Mamuca, îngr. și pref. Ion Șeuleanu, Cluj, 1973; Sarcasm și ideal, îngr. și postfață Mircea Zaciu, București, 1975; Corespondența B.P. Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Studii de folclor, îngr. Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
crede în menirea civică, educativă a literaturii. Va păstra perseverent această idee și va teoretiza, în formule emoționale, datoria participării la crearea unei literaturi originale. De privirea acuzat moralizatoare se leagă însă opinia pe care o va exprima despre nuvela Duduca Mamuca de B.P. Hasdeu. În Schițări de literatură română (1859) ori în Schițe de istoria literaturei române (1885), în articole, ca și în conferințele de la Ateneul Român, U. se manifestă ca un popularizator entuziast al mișcării literelor autohtone, al perioadei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]