222 matches
-
care să-i fie pe potrivă". Fraza concentrează atâta emoție sublimată, încât orice comentariu din partea mea ar deveni inutil. Genialul Filimon însă nu se mulțumește să relateze cu lux de amănunte sfârșitul personajelor sale negative (Tuzluc, Costea Chiorul și Păturică; Duduca sfârșise în Dunăre, așa că absenta de la reuniunea funerară), ci le pune chiar, într-un romantic turn of events, să se întâlnească pe drumul spre groapă. Desigur, simte că nu a fost suficient de clar, astfel că, la finalul expunerii, ne
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
I. Oprișan reconstituie și împrejurările în care a apărut Aghiuță. După ce a fost destituit din postul de profesor de istorie la Gimnaziul Central din Iași, la 28 mai 1863, și apoi a suportat procesul intentat pe motiv că nuvela sa Duduca Mamuca ar fi fost o scriere "imorală", B.P. Hasdeu s-a stabilit în București, singurul său mijloc de acțiune fiind presa, însă presa de atitudine civică, exercitată pe cale umoristică, satirică și critică, la un nivel superior, cu seriozitate și intransigență
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
București. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București în 1995 și cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități, în 1998. A debutat cu un volum de poeme în proza, "Duduca de marțipan", în anul 2000, după care au urmat volumele "E vremea să porți cercei" (2001), "Cartea burților și a singurătății" (2003), "Poeme de trecere" (2005) și "Ritmuri de îmblînzit aricioaica" (2010), conform site-ului poetryinternationalweb.net.
Poezii de Nina Cassian și Doina Ioanid, în TOP cele mai frumoase poezii de dragoste din lume by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/61990_a_63315]
-
Și, orice-ar fi, nu iartă pe nimeni. Dacă e cazul, nici măcar miorița proțăpită ascultătoare fix deasupra jeraticului. Între luptele fără capăt, românul zăbovește. Se repauzează în loisir. Se odihnește. Petrece cu neamurile, prietenii, cunoștințele, vecinii, dar, mai ales cu duducile. Și flecărește. Copios. E plin de vervă, are toane febrile, șuguie spumos, tremură de mândrie, se mortifică fastuos, își pune odăjdii cu răsunet, se scobește în dinții fanteziei. În timp ce stă răbunit în poziția voinicului, binecunoscuta rână națională, precum și cu nelipsitul
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin timp după această întrevedere, papa va muri în condiții suspecte, evident romanești, de unde și numeroasele alegații în jurul acestei morți
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
Caion (Const. Al. Ionescu - laș, poltron) drept plagiator. Au fost implicați în acest proces: Macedonski, Hasdeu, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Delavrancea. Procesul a fost rejudecat în 1972 și s-a stabilit nevinovăția lui Caragiale. Procesul lui Hasdeu acuzat că în Duduca Mămuca erau pagini frivole, care au determinat destituirea lui din Învățământ. Procesul lui Oscar Wilde (acuzat de homosexualitate) care a refuzat să fugă din Anglia, a executat pedeapsa și s-a exilat în Franța (Portretul lui Dorian Gray). Procesul lui
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
postum soției în textul memorialistic O nevastă româncă în traiul pământesc și-n viața după moarte, sursă de informații biografice. III, Proza din periodice și din manuscrise, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Ed. Minerva, 1998. Cuprinde prozele: Duduca Mamuca (Din memoriile unui studinte), sursă de scandal la vremea ei, Ursita, primul episod dintr-un proiectat roman istoric, și alte povestiri istorice, dintre care cea mai importantă e Desțărarea lui Petru Vodă Rareș. Merită reținute și prozele satirice din
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
nu numai în modul de a-și conduce partiturile literare spre formule inedite pentru timpul său, cum ar fi pastișa, parodia, eseul sau apologul, ci în chiar dezvăluirea ,nodurilor" care îl leagă, prin intertextualitate, de diferitele surse ale expresivității. În Duduca Mamuca, (,un juvaer", cum apreciază Caragiale) nu numai conținutul atrage atenția, ci și ,inocența" cu care naratorul se expune stilistic. Aluziile sînt străvezii : visurile cele mai ,năstrușnice" îi par curate pagini din Hoffmann sau Edgar Poe, mersul unor conversații seamănă
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
lângă sufletul lui o floare albă. PAGINĂ NOUĂ PETER SCHUMANN Mi se părea absolut de domeniul imposibilului atunci când mi-a venit în minte să cer să mă văd cu Peter Schumann. Eram într-un birou modern, fără personalitate, în fața unei duduci care, brusc, m-a întrebat dacă nu vreau s-o ajut să-mi facă un program serios. Mă aflam în vizită în Statele Unite, o vizită în calitate de special guest și, în afara contactelor deja asigurate, mi se cerea să optez pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
teamă că nu va înțelege ce ai vrut să spui.”. La epigrame (eu le spun „pârțuri literare”) mai completezi cu titlul. Literatură românească este plină de personaje feminine. În aceeași cărticică, găsim caracterizarea lor în cuvinte puține, specifică criticului literar: Duduca (Ciocoi vechi și noi)-iscusință diabolică în manevrarea bărbaților, Nadina (Răscoala)-aroganță aristrocratică, Otilia (enigma Otiliei)-surâs de Giocondă, Matilda (Cel mai iubit dintre pământeni)-cu spatele în pat atât la soț cât și la cititori, etc. Femeia apare ca
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
fost, desigur, o-ntâmplare Întâia noastră-ntrevedere. Și înainte de ” La revedere” Ți-am pus această întrebare: - Tu, chiar mă vrei? Îi las pe ceilalți să deducă, Dacă mai suntem împreună! Dar înc'aievea îmi răsună, Răspunsul ce mi-ai dat, duducă: - Tu, chiar mă vrei? *** Dacă mă vrei ... Dacă mă vrei, cum pământeanul marea o caută, să-l preschimbe în năier, Mă cheamă și la toată tulburarea, Eu voi veghea ca aspru temnicer. Dacă mă vrei, cum însetatul cată izvorul printre
VĂ ERA DOR DE DRAGOSTE? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368321_a_369650]
-
în han îi lasă; petrecerea vuia în toi... urcându-i pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
fiecare dimineață. Teo este întrebat succesiv: - Vrei pâine cu unt și miere ? Vrei ouțe prăjite ? Vrei cașcaval pane ? - Daa. La toate întrebările Teo aprobă, ca un copil cuminte, dar refuză sistematic să deschidă gura. Într-un final își trădează preferințele: “duduci”, cremwurști calzi. Suflă îndelung la fiecare îmbucătură și ne comunică și nouă: - Teo șuflă. - Nu mai sufla atât, că s-au răcit deja. Aici Teo ne dă dovada bogatelor lui cunoștințe: - A ‘ăcit ? Apciuu ! Plecăm să ne plimbăm. În privința deplasărilor
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
cu breton Și bunicul cu baston, Beretă și barbișon, Stau pe bancă în balcon. Coco-Cocostârcul, Cântăreț în cor, E coleg cu Cucul Și cu un cocor. Melcul-Codobelcul vrea Să consume o cafea, În costum de catifea, Cu cravată și curea. Duduca Didina, Dis-de-dimineață Dude duce-n piață, Dulci, pentru dulceață. Fana-Coțofana Fură fără frică Flori de filimică Strânse de furnică. Gâsca merge la bordei C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
în final să mai răspundă la telefon, la e-mail sau la ușă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cu luni în urmă, în grădina Elisei, cea dinspre gară - care nu mai există - plantată de Domnul Ion pentru Duduca Elisa - când i s-a pus cununa de mireasă Șoapte zăpăcite și pâraie de vorbe Clevetiri, vorbărie sub soare, demult la Sfinții Împărați, biserica veche pe calea dintre gară și centru Alerga aerian, valuri sub zmeie într-un vis răsuflat
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și simplu: „Din Taurida”. Ceea ce ne face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând că unele articole, din acest tărâm blestemat, ar putea să facă figură frumoasă „în orice publicație centrală”. Așa, da, coană duducă! Bravos! Întotdeauna, Centrul e în centru și, câteodată, din mila Lăbușului-cronicar, și periferia își bocăne papucii pe caldarâmul Centrului. Să ne apropiem și mai mult de unitatea de măsură a lui Lăbuș-Cronicar, mare talent literar, grație căreia se zidește piramida
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884, și duduca Hanrieta, sora lui Eminescu venind să privească și ea hârjoana noastră a tuturora, aducea de mânuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl dezmierda și îl numea într-una Mihai, zicând că ea l-a botezat și ea
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
se vrea suprimarea culturii românești, nu înțeleg și pace. Sunt de ajuns aceste “grame” de cultură unui om, îndeosebi tânăr, care e în plin proces de dezvoltare și desăvârșire a personalității? Am văzut recent, emisiuni care m-au cutremurat. O duduca blondă, Tonciu (nu știu ce hram poartă, dar vrea neapărat să învețe să danseze la bară), de o crasa incultura, care, filmată într-o bibliotecă, nu-și amintea cine a scris românul Ion, cine a scris Moromeții și nu știa nici măcar un
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
un spectacol extraordinar, având-o ca solistă pe Veturia, concertul a fost un triumf pentru ea, cu ecouri în presa vremii. Tot în 1909, Octavian Goga, aflat în Italia, a întâlnit-o pe Veturia care avea să devină pentru el ,,duduca mea’’. Recunoașterea pe plan național a calităților ei de artistă a apreciat-o și Regele Carol I care a decorat-o cu Medalia Bene Merenti, cl. I pentru Artă și Cultură, acordându-i și titlul de Interpreta de Cameră a
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
un spectacol extraordinar, având-o ca solistă pe Veturia, concertul a fost un triumf pentru ea, cu ecouri în presa vremii. Tot în 1909, Octavian Goga, aflat în Italia, a întâlnit-o pe Veturia care avea să devină pentru el ,,duduca mea’’. Recunoașterea pe plan național a calităților ei de artistă a apreciat-o și Regele Carol I care a decorat-o cu Medalia Bene Merenti, cl. I pentru Artă și Cultură, acordându-i și titlul de Interpreta de Cameră a
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
Împărțeau păreri dințate Și rețete de șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o-n pat cu mine, De duduca de copilă Să-i dai miere de albine? Apa nu ține de foame, Foamea nu ține de sete, Acră-i ciorba ta de poame, Vaca, iaca, stă să fete... Referință Bibliografică: Crochiuri la liber / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
papucii: Oare-am ajuns și eu printre uitucii Porniți să tot întrebe și să ceară? De ai afla, ți-ai face semnul crucii: Colecție de sute, cum să piară? Tot pe furiș erau cărați în gheară. De vină sunt pisicile duducii. Am auzit și noi dintr-o poveste: Ziceau, cuprinși de milă, locatarii, De la un străbunic ce nu mai este. Papucii de-ai abandonat, șalvarii, Să nu te-ntorci pretențios „de peste”, Din vremea-n care concertau cobzarii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică
O POVESTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356528_a_357857]
-
că Mișu, un îmbrobodit... C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se dusese la un văr de-al lui Care-avea la dânșii casă cu chirie. Că vorbeau adesea la bucătărie, Mai cu seamă ziua când trecea la masă. Că duduca Zoe scutură prin casă Și nu zice nimeni că era bigota Însă franțuzește nu stia o iota! Că găsind odată niște cărți franceze, A rugat pe Mișu "s-o inițieze"... (Promitea fetiță!) Tot asa mereu, Azi o sărutare, mâine... mai
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
-se în promotor al național-socialismului corporatist italian și adept al ieșirii României din alianțele tradiționale cu Franța și Anglia și al intrării în axa Roma-Berlin. În luna octombrie anul 1933 scrie în Calendarul articolul „Țara regelui Wieder și a reginei Duduca”, în care atacă promiscuitatea concubinajului lui Carol II cu Elena Lupescu și camarila acestora, în urma căruia ziarul a fost suspendat 15 zile din ordinul prim-ministrului liberal I.G. Duca. Acesta din urmă dizolvă în noiembrie „Garda de Fier” legionară, fiind
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]