1,184 matches
-
ai o prăvălie sau să te știe mai avut puțin. Au tras-o rău de tot cei care au spus vreo vorbă împotriva lor sau au făcut ceva politică. Unde găsim niște gazete? s-a interesat Costăchel. Apoi. Era o dugheană mai în centru, care ținea tutun și gazete. Dacă a mai fi... Noi mai avem treabă prin târg. Unde am putea lăsa căruța? a cerut lămuriri Petrache. Poate la piață, că nu mai ține nimeni han. Mulțămim, domnule Șulim, și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și rămâi cu bine. Mergeți sănătoși, oameni buni. Au plecat cu sufletele întoarse pe dos... Mergeau copleșiți de tot ce văzuseră și auziseră. La un timp, Costăchel l-a făcut atent pe . Minunează-te precum m-am minunat și eu. Dugheana cu tiutiun și jurnale îi întreagă întreguță. Asta înseamnă că stăpânul prăvăliei ori nu-i evreu ori legionarii s-au gândit că mai au nevoie și de tiutiun. Aflu eu acușica. Da’ ia spune-mi, tu îți mai aduci aminte
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aminte de copilărie? Drept să-ți spun, am uitat de ea cam de multișor. Da’ ce vrei să spui cu asta? Când vom ajunge la piață, tu ai să rămâi la căruță, iar eu - ca mai bătrân - am să cercetez dugheana și apoi am să merg la doctor. Ei, acum ai priceput cum devine treaba cu copilăria? Am priceput eu de la început, pentru că multe zile amare mi-o făcut mie piața asta când eram mic. Ședeam în coșul căruței câte o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
câte o jumătate de zi, până ce se întorcea tata de la treburile lui Atunci, am toată nădejdea în tine. Pot pleca în liniște... Costăchel a tăiat-o de-a dreptul peste un maidan și peste câteva clipe se afla în ușa dughenii. Bună ziua, jupâne! Bine ați venit. Ce doriți? Întâi vreau să te întreb cum de ai scăpat cu prăvălia neatinsă? Am avut noroc. Sunt un amărât de invalid din război, rănit la Mărășești, unde mi-am lăsat un picior... La ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de la Mărășești. La doctor va merge după aceea... Petrache, multe mi-au fost date să văd și să aud astăzi, dar că o să întâlnesc un fost tunar de la Mărășești, la asta nu mă așteptam. Ce tunar? Ce Mărășești? Omul cu dugheana... Ei! Ce-i cu omul cu dugheana? Acest om a fost tunar și a luptat la Mărășești, unde a rămas fără un picior. A fost servant la obuziere. Măi, că mică-i lumea asta! Uite unde era să întâlnești un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aceea... Petrache, multe mi-au fost date să văd și să aud astăzi, dar că o să întâlnesc un fost tunar de la Mărășești, la asta nu mă așteptam. Ce tunar? Ce Mărășești? Omul cu dugheana... Ei! Ce-i cu omul cu dugheana? Acest om a fost tunar și a luptat la Mărășești, unde a rămas fără un picior. A fost servant la obuziere. Măi, că mică-i lumea asta! Uite unde era să întâlnești un camarad! Omul mi-a spus că de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sănii învârfonate cu saci și au plecat la târg, să predea cotele... În timp ce prubuluia grâul, Aizic magazionerul clătina din cap: „Da’ ce marfă-i asta? Aveți noroc că Aizic îi un jidan de treabă și că ne cunoaștem de când țineam dugheană... Că altfel... Noapte de noapte, lumina tremurătoare a farurilor mașinilor securității măturau omătul ulițelor satului... A doua zi, câte unul din săteni spunea șoptit: „Știi? L-o rădicat pe... ” „De ce?” „Cine să știe?” În noaptea aceea pornise o ninsoare ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
doar niște mugete. Apoi, un glas de femeie râzând zgomotos și pierzându-se dincolo de tăcerea verticală a pereților cenușii. Se Îndepărtă fâstâcit, Îndreptându-se spre o uliță pietruită, necunoscută, de-a lungul căreia se Înșirau mai multe magazii și câteva dughene de tăbăcărie, cu aer Împuțit. Nimeri Într-o zonă labirintică, unde pereții caselor păreau că se amestecă. O umbră imensă căzu dintr-o dată deasupra lui. Se lipi brusc de un zid rece, perdeluit cu iederă. Șira spinării Îi fu străbătută
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că-i place unul, îl pândeam, comiteam mii de josnicii și-i debitau mii de platitudini, ca să mă împrietenesc cu el, să-l flatez, să-l îmbrobodesc. Și ce amanți! Vânzătorul de mațe, muftiul, notarul, negustorul de măruntaie, băiatul de la dugheana din colț, filozoful. Numele și titlurile se schimbau, dar toți erau niște bădărani. Spre ei mergeau preferințele ei. Și ce mârșăvie! Cât mă înjoseam! De necrezut! Mi-era teamă să nu-mi pierd soția și de aceea voiam să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
viu cum cade Cortina de Fier, ca în volumul Scrisori îngălbenite, care se vindea la sfîrșitul anilor ’70 numai pe sub mînă în toate librăriile. Vizionare plăcută, zice Gulie, doar nu poți să i iei omului plăcerea. Dacă era după el, dugheana asta ar fi fost goală și la ora asta, pustietate și întuneric, zice Tîrnăcop, trăgînd și el cu ochiul la sticla de rachiu. Nu vreau s-o mai lungim, se hotărăște brusc Roja să spună ce are pe suflet, am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu înțelege Dendé, e limpede ca lumina zilei că pînă în acel moment critic totul a mers bine. Cu excepția unui mic detaliu dom’ Roja, intervine Tîrnăcop. Era cu totul altceva dacă ați fi fost alături de noi în loc să vă ascundeți în dugheana asta, dar e bine și așa, a fost mai înțelept să stați la cutie pînă s-au mai liniștit apele. Cînd pierzi mult sînge, ți se face frig, frig de tot, asta trebuie să fie explicația, zice Roja simțind un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
din ale lui pe Tîrnăcop, de la cîinele ăla blestemat a plecat totul, își aduce aminte, termină cu prostiile, mai bine pune și tu mîna, spune Dendé, și toți trei îl apucă ca pe un sac și se fac nevăzuți în dugheană, încuind ușa după ei. Unde să-l întindem? întreabă Gulie, privindu l pe Dendé de parcă ar fi fost vorba de un cadavru, și pentru o fracțiune de secundă ochii îi fug spre trapa care acoperă intrarea culcușului lui Roja, acolo
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care se punea era cît mai putea să continue în ritmul ăsta, cît mai putea să reziste pînă să răbufnească? A doua zi de dimineață își începea iar goana cu plasarea mărfii, era nevoită să ia la rînd toate buticurile, dughenele și consignațiile din cartier, să vadă ce s-a mai vîndut între timp, pe ce sumă, să-și ridice banii, să-și facă calculele la caiet, să vadă cum stă. Își trăgea mai întîi sufletul, își punea apoi o ținută
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
seama despre ce era vorba și ce aveam de făcut în continuare, i-am lăsat să se porcească în voie și am făcut rapid cale întoarsă respectînd exact traseul pe care venisem. Cimitirul dracului, numai bălți și mizerii, ajung la dugheana paznicului plin de noroaie din cap pînă în picioare, ca un salahor. Bineînțeles că nenicul dormea dus cu capul pe masă, cu receptorul telefonului scos din furcă și așezat alături ca nu cumva să fie deranjat de cineva. Uite ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
din când În când buzunarul În care a vârât mărul, ziarul, revista literară și mărunțișul strâns astăzi. A mers cu greu, și a trebuit să se oprească de câteva ori ca să-și tragă sufletul. Până la venirea autobuzului Își cumpără de la dugheana de alimente din stație, o Încăpere prăpădită În care miroase a legume putrezite, o pâine, un iaurt, și o cutie cu pate de ficat și două pachețele cu biscuiți ,,Eugenia,,. Până la calea ferată, stația terminus, Antoniu privește atent prin fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
că se „ținea“ cu chiriașul. Pentru o clipă fu ea Însăși mama ei. Se detașă de propriile experiențe la fel de ușor ca de o rochie, de falsa Îngăduință din teatru, de vorbirea grijulie. — Cine te crezi dumneata? Cunoștea răspunsul: proprietari de dugheană ieșiți la distracție, mergând la Budapesta cu agenția Cook pentru că era totuși ceva mai departe decât Ostende și pentru că se puteau lăuda apoi acasă c-au călătorit și ca să-și arate etichetele colorate ale hotelurilor ieftine lipite pe geamantane. Odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Însăși impresionată, dar Învățase să ia lucrurile mai ușor, să nu-și recunoască niciodată ignoranța, să știe despre ce-i vorba. — Cu cine crezi că stai de vorbă? Nu sunt una din vânzătoarele dumitale! Nu c-ai avea vreuna În dugheana dumitale dosnică. — Ei, ei! spuse domnul Peters, atins În sensibilitatea lui de faptul că-i ghicise. Nu este cazul să ne enervăm. Oh, sigur că nu-i! Ai auzit cu, mi-a zis? Presupun că a văzut când ai Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
conștiință perfect clară. Mici lucruri din trecutul său, despre care dușmanii lui nu vor afla niciodată, s-ar putea să i se ivească În minte și să-i paralizeze limba. M-am făcut de râs cu cei doi proprietari de dugheană. Mă voi descurca oare mai bine la Belgrad? Pentru că viitorul său avea o limită aproape precisă, Începu să adaste - cum nu fusese obișnuit s-o facă - asupra trecutului. Era o vreme când o conștiință curată putea fi cumpărată cu prețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
atîtor fetișcane necunoscute se amestecau cu figurile familiare: doamna Troup, patroana băcăniei, care ținea și oficiul poștal din localitate, domnișoara Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se oprea cu maică-sa la toate dughenele, unde se vindeau haine de copii, pulovere roz, vase artizanale sau, și mai bine, elefanți albi. Îi plăcea Îndeosebi taraba cu elefanți albi: era ca și cum ar putea descoperi acolo vreun inel fermecat, În stare să-i Împlinească trei dorințe sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ridică o clipă cozonacul. — Se vede că vă pricepeți. Pesemne că ați Învățat de la soția dumneavoastră. Arthur Rowe tresări și spuse, depărtîndu-se de grup: — A, nu, nu sînt căsătorit. Războiul complicase din cale-afară comerțul tarabagiilor: unul dintre ei Își umpluse dugheana aproape numai cu ediții Penguin, la mîna a doua, pentru armată, iar un altul mai degrabă Își presărase taraba, decît s-o umple, cu haine vechi, dintre cele mai bizare - garderoba bătrîneții -, fuste lungi cu buzunărașe, corsete zăngănitoare, gulere Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
gulere Înalte, cu franjuri de horbotă și cu balene, toate scoase din dulapurile epocii eduardiene În folosul „mamelor libere“. Tricotajele pentru sugaci erau foarte rare acum, cînd lîna era raționalizată: chiar și cele uzate erau păstrate pentru prieteni. A treia dugheană era tradiționala dugheană a „elefantului alb“, cu toate că elefantul devenise negru; numeroase familii angloindiene Își vindeau colecțiile de miniaturi de abanos. Mai găseai acolo o sumedenie de scrumiere de aramă, chibritelnițe brodate care nu mai conțineau de multă vreme chibrituri, cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
franjuri de horbotă și cu balene, toate scoase din dulapurile epocii eduardiene În folosul „mamelor libere“. Tricotajele pentru sugaci erau foarte rare acum, cînd lîna era raționalizată: chiar și cele uzate erau păstrate pentru prieteni. A treia dugheană era tradiționala dugheană a „elefantului alb“, cu toate că elefantul devenise negru; numeroase familii angloindiene Își vindeau colecțiile de miniaturi de abanos. Mai găseai acolo o sumedenie de scrumiere de aramă, chibritelnițe brodate care nu mai conțineau de multă vreme chibrituri, cărți prea ferfenițite ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de nailon se loveau ritmic de lateralele și acoperișul unui taxi parcat în stația de spălare, din suporturile metalice țâșnind apă și soluție pe bază de săpun. La cincizeci de metri mai încolo, cei doi îngrijitori de noapte ședeau în dughenele de sticlă de lângă pompele pustii de benzină, citind reviste cu benzi desenate și ascultând un radio cu tranzistori. Am urmărit rolele cum măturau taxiul. Ascunși în cabină, în vreme ce apa clăbucită lovea geamurile, șoferul ieșit din tură și soția lui erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a avut, poate a avut ceva în ea, dar s-a scurs, nu era copil, să mă bată Dumnezeu dacă mint...” se bocea Roșcovana. Undeva, mai încolo, să fie între al doilea și al treilea bloc?, poate unde sunt acum dugheana cu haine la mâna a doua și librăria aceea întunecoasă, puțind a mucegai, cu tăvițe cu otravă granule, lângă rafturi, poate vreo cincizeci de metri mai departe, a fost casa Nadiei, una dintre ultimele case vagon, cu balcoane de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în primul bar, nu înainte de a promite că mă voi duce negreșit într-o zi să admir tablourile. E absolut imposibil să găseși în orașul ăsta un loc normal în care să bei o cafea. Ai cantine staliniste, hale reci, dughene chinezești, bombe nenorocite duhnind a mahoarcă și așa-zise cafenele mai spălate, un fel de fast-fooduri cu gresie, metal și mese de plastic. Toate cu muzica dată la maximum. Lângă mine: - Băăă, ne-am dus să dăm niște bile-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]