264 matches
-
zice Roja, ridicînd din nou tonul ca să acopere gălăgia. Cască bine ochii, el e toreadorul, în timp ce ea este capa. De aici pleacă totul. O ține mereu aproape de inima lui, nu-i dă drumul nici în ruptul capului. Rivalii roiesc cu duiumul în jurul său, dar el doar le arată atît cît să le facă poftă, să-i momească, după care prin mișcări scurte și bine pregătite le dă de înțeles că trebuie să-și pună cu toții pofta-n cui. Pentru cei mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
parcul cu arbori rari, căruia asfaltul ce taie în două întinderea acoperită de frunze... * Eroul poate fi un personaj ca P. G. care, la persoana întâia, își confesează turpitudinele, vrând să se elibereze... Unii ca aceștia scriu la cărți cu duiumul, numai să se răcorească... Ceva ca o zeitate, cum își imaginau obsesiile, anticii... așa cum, de pildă, o vedeau pe Fortuna, pe Anankč, pe cele trei femei ale lunii cu căni în mână, câini mici, niște cățelandrii se gudură la picioarele
Fortuna, Anankè by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6997_a_8322]
-
stai cu treaba aia rușinoasă./ Dar o femeie în primul rând o iubită care/ nu trebuie să fie neapărat frumoasă și cu Dacia 1300 dar/ cu care să poți discuta de la Eminescu până la/ chiuretajele care se mai fac totuși cu duiumul pe sub ascuns." (116, pag. 51) Amintind, la o lectură impresionistă, de ludicul terestru din Georgicele lui Mircea Cărtărescu și deopotrivă de misteriile verbioase înscenate în Cartea de iarnă a lui Ion Mureșan, poeziile din Eu însumi se lasă impregnate de
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
au un sens, îl au cu siguranță în spațiul creației; act de muncă realizată într-un climat asemănător celui al Ťrugăciuniiť, al abandonului, al totalei uitări de sine, al sacrei așteptări, al sacrei atenții". Asemenea fraze iluminate se găsesc cu duiumul în cărțile lui Lucian Raicu, criticul care nu face economie nici de simțire, nici de cuvinte. El se pronunță neobosit despre condiția literaturii de ficțiune și a criticii literare, sub forma unei acute mărturisiri, aplicațiile fiind, în practica sa, de
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
s-a dovedit în intervalul în care a avut o viață literară activă, pe atât de imbatabil administrator al propriei faime a fost după retragere. S-a opus cu încăpățânare ecranizării cărții sale de căpătâi, deși ofertele au curs cu duiumul: de la marii producători de la Hollywood, la vedete precum Jerry Lewis și Marlon Brando, până la Tobey Maguire și Leonardo DiCaprio. John Cusack (unul din actorii mei preferați) spune că marele regret al vieții sale, la împlinirea majoratului, a fost că nu
De când n-ați mai stat de veghe în lanul de secară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7147_a_8472]
-
cumpănă fiind" - mărturisește poetul - a tălmăcit Psalmul 101, "rugăciunea unui sărman când e istovit și înaintea Domnului își varsă ruga": "Aceasta-i biata-mi rugăciune, dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
veci, acesta îmi răspunsese înfipt, cu o ironie greu stăpânita, că nu acolo trebuia să caut eu textul dorit... Dommage! am făcut eu, înțepat. Vasăzică, nici mort nu-l iartă! În schimb, despre toți sfinții mărunți din lume, afișe cu duiumul. Despre Descartes, nimic. Nici macar Cogito ergo sum. Baza. Biserică nu înghite. Pe ea nu o preocupă decât proslăvirile aduse celui de Sus... Mă plâng, așadar, confratelui român, față de un asemenea afront adus inteligenței umane, și îi propun că, după Leș
O cruce ortodoxă pentru Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5743_a_7068]
-
podea, de te mai scoli c-un vinci!” Arabul, stând cu ochi uimiți, strigă, pe cât putu: „Săriți, căci pacientul a scăpat de la un medic alopat și și-a ieșit din minți! De munca mea s-alege scrum, bolnavii vor muri, duium, de-acum, de-acum sunt condamnați, de-acum nu vor mai fi salvați, când vor cădea în drum. Pe vodă cum să îl îmbun, săracilor ce să le spun, când vor vedea c-au fost lăsați în seama unor îmbuibați
SMURD, parodie după El Zorab, text integral () [Corola-journal/Journalistic/67456_a_68781]
-
și Perpessicius luase cunoștință, citind jurnalul rusului, i s-a părut semnificativă lui Mircea Iorgulescu pentru ce se întâmplă deseori la noi, chiar dacă, propriu-zis, despre boi înhămați la poștalion n-a fost vreodată vorba. Dar asocieri pe dos găsim cu duiumul, mereu contraproductive, cum am zice azi, de felul aceleia cu poștalionul tracționat de boi. De aici titlul cărții lui Iorgulescu în care e de văzut o metaforă acoperitoare, netocită nici azi în sensurile ei, trimițând la stări de lucruri autohtone
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
către vechii proprietari basarabeni s-ar face altfel decât în România. - Cine-a plecat de-aici, a rămas bun plecat. Voi n-ați îndurat frica Siberiei. - Într-un fel așa-i, dar și la noi au existat închisori, lagăre cu duiumul, Canalul Dunărea Marea Neagră. De exemplu eu am fost și la Canal, dar și la Jilava. Nu-s chiar atâta de sărac pe cât credeți. - Pe fratele Androne - zice bâtul Nichifor, nu ni l-au trimis din România în Cârnățeni, cum le-
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
semi-divin" (blog.hotnews.ro). Ghilimelele semnalează uneori noutatea termenului, alteori chiar distanța ironică. Accidental, s-a produs și un derivat anormal în -bil, nu de la verb, ci de la substantivul lustrație: "dacă numărăm lustrațiabilii din viața politică și economică românească, găsim duium, bre" (forum Adevărul, 19.04.2006). Verbul a lustra a fost folosit inițial mai ales în construcții pasive - "ar putea fi lustrați, dacă legea este votată de Parlament" (Cotidianul, 11.04.2006); "cine și cum să fie lustrat" (ib. 12
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
privire aruncată iute, ocoliș, împrejur. Florina Ilis delegă să vorbească soiul ăsta, ,patriarhal", de povestitor. Îi lasă pe cîte unii prinși ca-ntr-o figură de balet frîntă la jumătate, ca să-ți întoarcă binișor capul, într-o carte cu personaje duium, spre ce fac, la cîțiva pași distanță sau, dimpotrivă, în alt oraș, cine știe care alții. Ei (niște ei oarecare, din vreunul din ,tablouri") nu bănuiesc, dar ea (de fapt, poate fi foarte bine un el...) îți spune, divulgă, anticipează, ,bîrfește". Așa
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
Ce caznî dulce Ce caznă dulce încercam spre seară Purtam în spate soarele care coboară Și însoțit cu îngerii dam drumul Cuvintelor frumoase cu duiumul Să-ți laude și sufletul și trupul Mirositor și-mbelșugat ca stupul Și să-ți ridice mintea-mpărătească Unde lumina știe doar să crească...
Emil Brumaru by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10098_a_11423]
-
televizor, doar o combină preistorica, numai bună pentru CD-ul meu cu Michael Buble - tot preistoric și el. Cameră zici că fusese pregătită pentru luna de miere a lui Cupidon și gagică-sa: inimioare pe patul cu baldachin; lumânărele cu duiumul; voaluri și-alte țesături fine atârnate pe ici, pe colo; cadă cu picioare lângă pat - cu geluri de duș cadou de la Fă, ca să ne fie baia-n doi de neuitat; trunchi de copac în mijlocul încăperii - scrijelit de Ioni și Mării
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
pentru el), spectacolul de marionete, păpuși, animație - în speță, cel destinat copiilor - cade primul victimă nevinovată. Nu pentru că s-ar fi terminat poveștile frumoase, bune de spus pe scenă; copii dornici să le vadă/audă sunt și vor întotdeauna cu duiumul, iar arta animației se lasă lesne sedusă de demonul inovației. Atâta doar că „păpușarii“ destinelor teatrelor pentru copii, cei care mânuiesc sforile financiare sunt „oameni mari“ și... le taie scurt: e literă de lege că „pentru păpuși“ se dau cei
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
de așa manieră amplasate încât să nu se poată face ușor transferul între ele. Sosirea în stații nu trebuia respectată! Dotările permanent insuficiente. Doar pe ici-colo s-a mai schimbat câte ceva. În rest, se aplică cu sfințenie directiva. Exemple? Cu duiumul! Nu pot, însă, să nu mulțumesc public Primăriei, care a dat curs solicitării înființării stațiilor de autobuz la Obor. Denumirea unei stații are principalul rol de a orienta rapid cetățeanul. Până la montarea indicatoarelor electronice cu numele stației și ora la
CAPITALĂ EUROPEANĂ ! (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384506_a_385835]
-
asta se face numai “în propriul folos”. Și, oare nu ar avea legătură acestea cu comunicarea? Ba bine că da. Ce se spune despre acei ‘inteligenți’ că te duc cu vorba și cu zăhărelul? dar nu spun nimic... Politicieni cu duiumul caută minime admirații prin cuvinte “înțelepte”, insă acei care fac toată treaba, chiar folosind cuvinte simple, i-au dărâmat din rărunchi pe aceștia. Ori, toți ‘aceștia’ s-au învățat de prea multă vreme să ducă poporul cu vorba și sunt
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
Acasa > Literatura > Proza > ROMANUL "LEGĂTURA DE CHEI" - CAPITOLUL 3 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nici nu realiză când încuiase ușa de la intrare, când coborî duiumul celor patruzeci de trepte, că se și pomeni pe alee. Oare ce făcuse cu legătura de chei? O căută pe nevăzute, continuâdu-și drumul. În cele din urmă, o găsi. O vârâse în alt buzunar al poșetei decât cel destinat, atât
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
de-a doua facultăți, doar o făcuse în Franța! Nu?! Revenise atunci atât de bucuroasă! La vremea aceea, o așteptau acasă bunicul și Mira. Bunica murise, tatăl alesese libertatea prilejuită de divorț. Săptămâni întregi, ea își petrecuse timpul liber povestind duium de întâmplări de-acolo; vorbise despre oamenii cunoscuți, relatase impresii lăsate de locuri minunate, nepomenind nimic despre vreo cât de vagă dorință de a se reîntoarce pe tărâmuri străine. Și, ca un făcut, totdeauna încheia cu precizarea că, după orele
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-a lungul vremii o cruce grea, primind an de an dinspre munte duium de ninsoare, siliți sub un morman de nea-nghețată s-aștepte până hăt, când ghiocelul poate să dea veste că Dochia sărmana în Mărțișor se pierde. Ca să trăiască luni în chinga de zăpadă e greu, dar tot ponosul i-a-nțelepțit și
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
știute, meșterea întruna la o șuierică. Părea că n-avea s-o termine curând, așa de îndatorat se-arăta înfățișării acesteia. Întrebat de vreun îndrăzneț care-i zăbava, zicea că fi-va până la urmă o minune. Atât. * Ninsese și-acum duium peste bordeie, ca-ntotdeauna. Poclada așternută scânteia, făcând din Cer noaptea o boltă de poveste cu ce a fost... Fumurile adăposturilor tremurau sfielnic în aerul tare. Locul părea de basm, oprit într-un ceas al așteptării... În ajunul zilei temute
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
să ne vedem cinstit de treabă, Chiar dac'afară timpul e târziu În ochii noștri nu e nicio grabă, Dorința ta legitimă o știu, Încet până la ultima silabă Lasă-mă din nou să mi te scriu... Iar gândurile care vin duium Pe fruntea ta nicicând să nu te doară Și-așa se duce viața ca un fum, Îmbătrânim și noi pe dinafară, Iubește-mă, iubindu-te de-acum Prin părul tău miroase-a primăvară... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Să ne iubim
SĂ NE IUBIM.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383393_a_384722]
-
ci în calitate de aparat. Sistemul era rigid... dar oamenii erau inteligenți. Nu întâmplător ți-am povestit chestia asta, ci ca să vezi că acolo unde oamenii își puneau mintea la contribuție se găsea o soluție. Și am avut cazuri din astea cu duiumul în viața mea. Getta NEUMANN: Asta spune ceva despre spiritul românesc. Tomi LASZLO: Da, pe de o parte e birocratic, dar pe de altă parte, inteligent și descurcăreț. Și nu sunt chiar așa de... de ticăloși. Nici fanatici. Nu sunt
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
rare în aceste timpuri, prieten de vreme bună, dar și de vreme rea, un interlocutor agreabil la orice șuetă, cu o minte iscoditoare ce-i clocește proiecte mărețe la care nu s-a gândit nimeni până acum. Exemple sunt cu duiumul, deși unul recent le depășește ca grandoare pe toate. Fostul lider sindical, care profesional a ajuns până la treapta de director de Regională și Dir. Gen. Adj. al Societății Naționale de transport feroviar de Marfă CFR S.A., azi liberal cu acte
REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc’’, Volumul I [Corola-blog/BlogPost/93282_a_94574]
-
lumina cu „geniul” lui născut din cele mai tenebroase miasme ale iadului. Pentru ei era într-adevăr „cel mai iubitor părinte”. Și mai era pentru unii. Pentru clanul lui de ceaușiști, de copii, frați, cumnați, nepoți, veri și verișoare cu duiumul cu care a împânzit conducerea țării, pe care i-a infiltrat în posturile-cheie ale statului său de fier, în cele ale represiunii sângeroase. Pe care nu s-a dat în lături s-o declanșeze și s-o comande nici chiar
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]