92 matches
-
folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Carasul auriu sau carasul roșu, carasul chinezesc, peștișorul de aur ("Carassius auratus") este un pește dulcicol din familia ciprinide, originar din China, cultivat și în parte introdus în apele naturale din Europa, America de Nord, Australia etc. În România și Republica Moldova este crescut ca pește ornamental de amatori în bazine și acvarii; cultivat în bazine, în parcuri, grădini
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
Porcușorul de vad sau chetrarul (Romanogobio uranoscopus) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Cernușca, cleanul de baltă sau babușca mică ("Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte, ape îndiguite. Este deosebit de comun în bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de mică
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Zglăvoaca sau zglăvocul (Cottus gobio) este un pește dulcicol, de 6-10 cm lungime (maximal 20 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 10 ani. Este răspândit în centrul și nordul Europei, în bazinul Mării Baltice, Oceanului Arctic și al Mării Negre; spre răsărit nu trece de Urali. În apele României, trăiește în
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
și destul de variat de pești marini și de apă dulce. Sunt în mare parte specii marine care domină apele de lângă țărm, inclusiv recifele de corali, dar care sunt, de asemenea, bine reprezentați în alte habitate acvatice. 23% sunt exclusiv pești dulcicoli. Acantopterigienii se cunosc din cretacicul inferior și triasic și au împreună cu scopeliformele, din care probabil deriva, caractere asemănătoare. Aproximativ jumătate din peștii vii aparțin acestui supraordin. Acantopterigienii includ aproximativ 14.800 de specii repartizate în 3 serii, 13 ordine, 267
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
Sabița (Pelecus cultratus) este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25-35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
de gasterosteiforme prin faptul că acești pești au capul și botul mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini litorali, răspândiți de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, unii au devenit dulcicoli. Cele mai vechi fosile de singnatiforme cunoscute datează din eocenul inferior (cu 48-50 de milioane de ani în urmă) colectate din straturile fosile din Monte Bolca, nordul Italiei. Ordinul singnatiforme include 5 familii: Mai mulți sistematicieni au inclus singnatiformele ca
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
păduri, inclusiv în pădurile boreale nordice. Câteva specii sunt endemice pentru regiunile montane, iar șoarecii de munte ("Alticola") se întâlnesc până la 6000 m deasupra nivelului mării în Himalaya. Șobolanii de apă ("Arvicola") și bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de apă se întâlnesc chiar și în lagune estuariene salmastre și mlaștinile costale. Lemingii trăiesc la latitudini nordice extreme, întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
și împerecherea. Ciclul evolutiv probabil cu 2 gazde intermediare. Primele gazdele intermediare sunt necunoscute, larvele sunt găsite în peștii teleosteeni marini (probabil a doua gazdă intermediară sau gazdă paratenică). Parazitează în intestin, majoritatea la peștii selacieni marini, unele la peștii dulcicoli sau la amfibieni și reptile. "Pedibothrium longispine" și "Anthobothrium cornucopia" sunt parazite în intestin la selacieni. În acest ordin sunt incluse 60 genuri și circa 800 de specii descrise, repartizate în 7 familii (Cathetocephalidae, Disculicipitidae, Prosobothriidae, Dioecotaeniidae, Onchobothriidae, Phyllobothriidae și
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o formă a păstrăvului
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
(crapii) este un gen de pești dulcicoli din familia ciprinidelor. Majoritatea speciilor trăiesc în sudul Chinei și Asia de Sud-Est. O excepție este crapul comun (" carpio"), care are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia, Africa
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
le sau tricopterele (Trichoptera) (din greaca "trichos" = păr; "pteron" = aripă), numite popular friganide sau frigane, un ordin de insecte zburătoare asemănătoare cu fluturii, comune în preajma apelor, ale căror larve viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate, în general micuțe
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
le sau somnii (s, numiți și Nematognathi) este un ordin foarte distinct de pești actinopterigieni, unii marini, cei mai mulți dulcicoli, cu lungimi între 4 cm și 4,5 m și pot cântări până la 300 kg. Corpul lor este de obicei mucos și golaș, lipsit de solzi sau sau acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea dorsală este scurtă, de regulă există o
Siluriforme () [Corola-website/Science/330498_a_331827]
-
care funcționează ritmic. La început, vacuola crește în talie, până atinge un volum maxim, apoi ea se contractă rapid, eliminând lichidul conținut în mediul ambiant. Vacuola contractilă poate lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
este un vierme cestod pseudofilid, parazit ca adult în intestinul păsărilor ihtiofage, iar ca larvă plerocercoidă în cavitatea generală la peștii dulcicoli și în special la unele ciprinide. Viermele adult are formă de panglică, lungă până la 1 m, dar neîmpărțită în proglote, deși, în interior organele genitale se repetă într-o lungă serie liniară. Ciclul evolutiv cuprinde trei gazde, din care două
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
mediului", lucrare apărută în "Pflüger’s Archiv", în 1910. Pe atunci se știa că presiunea osmotică a mediului intern al unor animale marine variază în funcție de cea a mediului extern, dar nu se știa cum se comportă în această privință animalele dulcicole. Călugăreanu a cercetat problema pe exemplare de Cobitis fossilis, unele ținute în apă distilată, altele în soluții saline de diferite concentrații. A constatat că exemplarele ținute în apă distilată pierdeau aproximativ 17% din cantitatea de clor a mediului lor intern
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Europe) finanțat prin al șaselea program cadru al Comisiei Europene, la care au participat experți din 19 țări. Au fost inventariate 10 677 specii străine (60% plante terestre, 24% nevertebrate terestre, 3% vertebrate terestre, 0,8% fungi, 4% specii acvatice dulcicole și 10% marine). Au fost documentate peste 45 000 de invazii în regiune, începând cu anul 1500. A fost alcătuită o bază de date cu speciile străine, experții din fiecare regiune și liste de specii pentru țări și regiuni, care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
omului, direct sau indirect, devenind componente ale florei și faunei sălbatice. Volumul conține 26 de lucrări științifice susținute la simpozionul „Neobiota din România” din aprilie 2005, aducând o contribuție valoroasă la cunoașterea speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor, insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
offish. Nauka Publ., Moscow (R). 176. VASILYEV, V. P. and E. D. VASILYEVA. (1982). A new diploid-polyploid complex in fishes. Doklady (Reports) Akademii Nauk SSSR (Moscow) 266: 250-252 (R). 177. VULPE, V., OPREAN, O.Z. Considerente epidemiologice în parazitozele peștilor dulcicoli. Lucr. șt. USAMV Iași, vol. 45 (4), 2002. 178. VULPE, V. NASTASA, V., CURA, P.: Invasions with Protozoa to Vlădeni fish farm. Lucr. șt. USAMV, 2000, vol.2(43), pg. 380 382, Iași. 179. VULPE, V., AMBROSA, I.: Invazii cu
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]