KorAP: Find »[drukola/base=dumbrăvean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...44 >

1,081 matches

Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766

fost auziți și sprijiniți și de romani adevărați... Un cuvânt aparte merită și cei câțiva sponsori ai sărbătorii: Gheorghe Cosma din Cernăuți, Justin Liuba, Președintele Fundației Iuliu Maniu, Boston/New York, SUA, Ioan Pavel și Mihai Chiriac - Primarul și secretarul comunei Dumbrăveni, județul Suceava, cărora le aducem sincerele noastre mulțumiri pentru contribuția adusă la organizarea celei de-a VI-a ediții a Festivalului de Folclor Românesc „Să-mi cânți, Cobzar”. În pofida faptului că timpul nu a fost binevoitor cu artiștii și nici

CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI by http://confluente.ro/Centrul_bucovinean_de_arta_pentru_conse_george_roca_1355875456.html [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
Corola-blog/BlogPost/97046_a_98338

Recomandări Galeria Casei Schuller din Mediaș va găzdui în 27 ianuarie, de la orele 18, vernisajul expoziției de pictură a unui tânăr și talentat artist plastic, Casian Maier. Casian are 15 ani, locuiește în Dumbrăveni, dar este elev în clasa a IX-a la liceu St.L.Roth din Mediaș. Tânărul mărturisește că pasiunea pentru desen și culoare este una pe care o are de la o vârstă fragedă, dar că preocupările sale pe tărâmul artelor

Casian Maier în expoziţie la Casa Schuller by http://www.zilesinopti.ro/articole/1604/casian-maier-in-expozitie-la-casa-schuller [Corola-blog/BlogPost/97046_a_98338]
Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192

Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu

FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084

cu flori de nufăr.” (Lacul). Poezia eminesciană este, înainte de toate, un climat al Spiritului și apoi un climat al Cuvântului, al Inteligenței și Visării, prin Cuvânt. Începând cu ridicarea bustului Eminescu din Botoșani, în anul 1890, a bustului poetului din Dumbrăveni, jud. Botoșani, în 1902, a apariției cărții „Omagiu lui Mihail Eminescu“, la Galați, cu prilejul a 20 de ani de la moartea sa, cu o prefață de A.D. Xenopol, urmată de manifestări culturale dedicate Poetului, de-alungul timpului au fost ridicate statui

MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421388050.html [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs- pl. -(V)màn-, la ‘carpaticii’ din Mera -po, cu varianta -bo, rar -mo, la rromvlahii din Dumbrăveni -bo, ce are varianta -po, la căldărari N. sg. -(V)mòs pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- / -(V)màs- pl. -(V)mat`ën-, iar la bumbăcari N. sg.

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Corola-website/Law/126071_a_127400

14, județul Satu Mare. 129. Pop Carmen Monica, născută la 21 septembrie 1980 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Pop Iosif Daniel și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 91322 Grofenberg, Guttenburgerstr. 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, Aleea Dumbrăvii bl. 6, et. 4, ap. 20, județul Sibiu. 130. Pfau Franz, născut la 20 februarie 1948 în localitatea Sanandrei, județul Timiș, România, fiul lui Iacob și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 93138 Pielmuhle, Rodauerweg 29, cu ultimul

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
în Germania, 36179 Bebra, În Gottinger Bogen 64, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Teiul Doamnei nr. 9, bl. 32, sc. A, et. 8, ap. 54, sectorul 2. 177. Hietsch Malvine Regine, născută la 12 mai 1948 în localitatea Dumbrăveni, județul Sibiu, România, fiica lui Schell Michael și Regina, cu domiciliul actual în Germania, 42659 Solingen, Kornerstr. 53, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Agnita, Str. Spitalului bl. 26, ap. 5, județul Sibiu. 178. Hodits Judit, născută la 24 ianuarie

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
Ticus, județul Brașov, România, fiul lui Lutze Johann și Ida-Sara, cu domiciliul actual în Germania, 33607 Bielefeld, Bruckenstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ticus nr. 26, județul Brașov. 240. Karoliny Marta, născută la 20 decembrie 1958 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiica lui Miron Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 52064 Aachen, Krakaustr. 2 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Luminii nr. 35, ap. 17, județul Timiș. 241. Kaiser Elena-Daniela, născută la 21

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
nr. 152, județul Sibiu. 292. Zenn Liviu Tiberiu, născut la 20 februarie 1971 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiul lui Tirziman Viorel și Iren, cu domiciliul actual în Germania, 70736 Fellbach-Oeffingen, Neckarstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, Str. Teilor nr. 16, județul Sibiu. 293. Beer Anemarie, născută la 1 iulie 1959 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Bucur Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Konigsbergerstr. 14/1, cu ultimul domiciliu din

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100

o parte, când într‑alta, se uită fix cu câte‑un ochi, rotund gri‑albăstrui, cumva preistoric. „Trebuie să știi să te uiți la o hală cu pui”, mi‑a spus Ovidiu într‑o dimineață la ferma de creștere din Dumbrăveni, Sibiu. „Deschizi ușa și îți dai seama dacă le e bine.” Sunt 16.500 și căptușesc uniform hala, unii ciugulesc și alții beau, unii se scarpină, unii dorm. „Povestesc.” Parcă te‑ai uita de sus la o uriașă și zgomotoasă

Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
Corola-blog/BlogPost/370588_a_371917

Gh. Lazăr” Avrig, jud. Sibiu Stoica Patricia - Casă de Cultură „I.L. Caragiale” Ploiești Mihai Livia - Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov Boca Alexandru-Viorel - Liceul Teoretic Ocna Mureș Dorian Tudoran - Casă de Cultură „I.L. Caragiale” Ploiești Ferezan Nicolae Marius - Liceul Teoretic Dumbrăveni, jud. Sibiu MENȚIUNE Turcu Ionuț - Liceul Teoretic „Pavel Dan” Câmpia Turzii Goicea Tudor Andrei - Colegiul Național „Mihai Viteazul” Sf. Gheorghe Secțiunea Gimnaziu PREMIUL I Găinaru Sebastian - Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Galați Muntean Georgiana-Daniela - Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, jud. Sibiu

CONCURSUL NATIONAL DE CREATIE OCROTITI DE EMINESCU, EDITIA A 17-A de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1485682076.html [Corola-blog/BlogPost/370588_a_371917]
Corola-blog/BlogPost/339268_a_340597

for Children România: construirea unor case de tip familial în Sectorul 6 al Bucureștiului. Turneul Național Stradivarius Bach to Basics a început în 10 mai la Brașov și și-a continuat drumul apoi prin Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, Timișoara, Dumbrăveni, Iași, Bacău, Constanța, Pitești și București. Alexandru Tomescu a propus anul acesta un repertoriu contrastant față de cele din anii anteriori. Dacă în 2011 și 2012, muzica semnată Paganini sau Ysaÿe a fost asociată cu scurt-metraje, și respectiv teatru non-verbal, în

Bianca Dinescu: De Crăciun la TVR 1 by http://revistaderecenzii.ro/bianca-dinescu-de-craciun-la-tvr-1/ [Corola-blog/BlogPost/339268_a_340597]
Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706

muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești 12. Despre diferitele metode de tortură Abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau

TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
Corola-blog/BlogPost/99435_a_100727

un pian Erard ce-l însoțea peste tot, primul „pian călător”, un Steinway de concert, a plecat de la Sala Radio împreună cu pianistul Horia Mihail și echipa tehnică însoțitoare către orașe care nu aveau astfel de instrumente - Hunedoara, Deva, Alba Iulia, Dumbrăveni, rămânând, după această serie de recitaluri de mare succes, la Sala Traube din Mediaș, încredințat pentru o perioadă de trei ani comunității locale. În urmă cu un an, Horia Mihail declara : Am ajuns la finalul unei călătorii absolut impresionante. Publicul

Turneul Pianul călător revine by http://www.zilesinopti.ro/articole/2577/turneul-pianul-calator-revine [Corola-blog/BlogPost/99435_a_100727]
Începe pe 21 mai la Mediaș, din sala unde s-a terminat anul trecut. Traseul lui va putea fi urmărit pe www.pianulcalator.ro sau pe frecvențele posturilor publice de radio. Itinerar Pianul Călător 2012 Mediaș 21 mai Sala Traube Dumbrăveni 22 mai Catedrala Armenească Sighișoara 23 mai Casa de cultură Mamaia 17 iunie Radio Vacanța Buzău 18 iunie Teatrul George Ciprian Focșani 19 iunie Teatrul Dramatic Roman 20 iunie Casa de cultură Caracal 26 iunie Teatrul Dramatic Reșița 27 iunie

Turneul Pianul călător revine by http://www.zilesinopti.ro/articole/2577/turneul-pianul-calator-revine [Corola-blog/BlogPost/99435_a_100727]
Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042

Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu

VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_lui_mihai_eminescu_intre_mistifi_ion_ionescu_bucovu_1355472177.html [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498

cu flori de nufăr”. (Lacul). Poezia eminesciană este, înainte de toate, un climat al Spiritului și apoi un climat al Cuvântului, al Inteligenței și Visării, prin Cuvânt. Începând cu ridicarea bustului Eminescu din Botoșani, în anul 1890, a bustului poetului din Dumbrăveni, jud. Botoșani, în 1902, a apariției cărții „Omagiu lui Mihail Eminescu”, la Galați, cu prilejul a 20 de ani de la moartea sa, cu o prefață de A.D. Xenopol, urmată de manifestări culturale dedicate Poetului, de-alungul timpului au fost ridicate statui

MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_marele_noroc_al_litera_al_florin_tene_1357967162.html [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761

Arhiva Națională de Film. Filmul include imagini autentice de la începutul secolului trecut, adevărate documente istorice înfățișând casa lui Aron Pumnul din Cernăuți, locul unde a locuit Eminescu, imagini ale Iașului, ale mormântului lui Eminescu de la Cimitirul Bellu, busturile poetului de la Dumbrăveni, Botoșani, din fața Ateneului, fotografii cu Veronica Micle, Teiul lui Eminescu și Grădina Copou. Filmul va fi subtitrat în limba engleză. La Varșovia, recitalul maestrului Ilie Gheorghe este programat pentru data de 21 iunie. Evenimentul va fi organizat la Ambasada României

Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-comemorat-de-institutele-culturale/ [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269

Șerban Cantacuzino, un frumos al timpurilor. La autografe acesta o întrebase amabil pe Leana -Cum te cheamă; frumoaso? (Leana nu avea să fie niciodată frumoasă): -Elena, spusese ea, timid și nazal. -A, Elena din Troia exclamase amabil actorul -Nu, din Dumbrăveni, îl corectase prompt (și nazal) Leana. Mulți ani,după aceea, Măriuca își amintea zâmbind, episodul. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Leana / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța

LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460561807.html [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947

Eminescu” Botoșani, fundal muzical: din creația maeștrilor Eugen Doga și Dumitru Fărcaș, design grafic și loyot: ,,Roland Partners”- Andrei și Dragoș Axinte, ediție realizată cu sprijinul și prin amabilitatea Tipografiei „PIM”- director Maria Petrariu, „BPMMUSIC&RECORDING”- Sorin Manolescu, Primăriei Comunei Dumbrăveni, județul Suceava - primar Ioan Pavăl. Activitate prodigioasă, încununată de împliniri, asociației culturale care își confirmă titlul nobil de ,,regal de artă”! ------------------------------------------- http://www.luceafarul.net/un-obiect-de-arta-bibliofila Lucia OLARU NENATI Botoșani mai 2014 Referință Bibliografică: UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ / Lucia

UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_1401960718.html [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702

represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud, Gherla, Jilava, Pitești, Canal, Balta Brăilei și multe alte locuri ale suferinței românești, la care se adaugă închisorile de femei Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni constituie o geografie care pe de-o parte arată dimensiunile pe care crima comunistă le-a avut în spațiul românesc, iar pe de altă parte vorbește de disperarea cu care națiunea română născută creștină s-a împotrivit unui regim ateu

ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485244188.html [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]