78 matches
-
ținea după ei. - Mai încet, că vă pierd! gâfâia. Ei, de unde... Când să treacă piața gării, o dată s-a uitat codoșul la Nicu-Piele. -Acu! Au zbughit-o amândoi, unul într-o parte, altul în cealaltă. În urma lor, boierul s-a dumerit greu și-a început să strige: - Hoții! Până să alerge păgubașul, ia-i de unde nu-s! Se adunaseră sergenții, fluierau degeaba. Pungașii s-au urcat fiecare într-un tramvai și duceau prada. Spre Calea Văcăreștilor era un târg înghesuit între
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vântul sălbatic. - Lupii... Anghel râse cu glas stins: - Fugiți, mă, d-acilea, ce să caute lupii-n București! Tăcură, ascultând încordați. Acum nu se mai auzeau decât crengile pomilor, lovindu-se și frecîndu-se. - Un chibrit... aveți careva un chibrit? se dumeri cel dinții starostele. Se căutară înfrigurați. Neacșu găsi o cutie prin fundul nădragilor. Dădu să aprindă, dar crivățul stinse flacăra mică a bățului umezit. - Îți tremură mâna, ai? râse iar Anghel mânzește. Adu la mine. Încercă și el stricând câteva
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe el avea să-l cheme. Sună servitoarea și-i porunci să invite pe domnul Tudorel să nu plece în oraș înainte de a-l vedea, în birou. Servitoarea stătu puțin năucă, neînțelegînd de care Tudorel era vorba, și nu se dumeri decât când Ioanide o lămuri cu oarecare parapon că e vorba de domnul Doru. ("Iată, pufni el în sineși, un nume stupid! Doru! Ce vrea să zică lipsa de gust onomastic! Cum o să descopere un Doru Cuba ori Filipinele? Astfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care le depunea pe covor. Obsedat de procesiunea de lumânări, Pomponescu crezu că Ioana îi face o demonstrație. Impresia fu mai mult subconștientă, de o secundă. Cum Indolenta începu să râdă și merse către el cu mâinile deschise, Pomponescu se dumeri îndată despre ce era vorba. Indolenta repeta rolul din Tosca. Nu se putu totuși dezbăta de un sentiment surd de neplăcere. Visul pe care îl avu fu următorul: Un escadron de tineri cu cizme, cu făclii aprinse în mână, înainta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cele întâmplate la aeroportul berlinez Schonefeld ar merita poate o glumă pe potrivă). Până la urmă gazdele noastre, și credem că nu numai ele - basarabenii au fost foarte receptivi la solicitările presei și ale numeroaselor posturi de radio locale - s-au dumerit în ceea ce privește limba în care scriem și vorbim, și au situat corect geopolitic, land-ul din care sosiserăm. Chestiunea necunoașterii de către cei din afară a problemelor noastre, ignoranța lor nepăsătoare, echivalând uneori cu o insultă, este veche. Și alții, mai mari
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși destul de obositoare, uneori mai mult nedumerind spiritul decât lămurindu-l, și necesită un timp Îndelungat de Însușire. De aceea Descartes caută o metodă simplă, care să aibă În același timp și caracteristica bunei judecăți, cea care „e rânduită fiecăruia dintre noi”, și rigoarea judecății științifice. În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și cel al ficționalității (pentru a-l parafraza pe Braudel!) nici mai tîrziu, cînd scrie romanele World's Fair (1985 premiat cu National Book Award în 1986) ori The Waterworks (1994). "Simbiozele" sale de "ficțional" și "istoric" au intrigat uneori, nedumerind comentatorii cîrcotași, dar Doctorow și-a continuat neabătut proiectul postmodern, cu aceeași obstinație, s-ar putea spune, cu care, mai devreme, Thomas Hardy, în epoca victoriană engleză, și William Faulkner, la debutul modernismului american, au crezut în propria lor mitologie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
urmă de tot, în treacăt, că "pe-aici tot ruși am găsit, numai ruși..." Bologa își zise îndată, fără grijă și fără șovăire: Nu face nimic... Voi mai aștepta..." Varga încerca întruna să-i dezlege limba și nu se putea dumeri: de ce s-a făcut așa de ursuz Bologa? Pe el tăcerea îl apăsa și-l amăra. De aceea a fost fericit când doctorii i-au dat voie să iasă din odaie, s-a împrietenit cu alți camarazi de prin celelalte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
masă, înviorat, parcă i-ar fi dat o băutură fermecată, sorbind din ochi harta cu semnele albastre și roșii, încercînd cu degetele tremurătoare să urmărească liniile capricioase. Dar capul îi era atât de tulbure de emoție, că nu se putu dumeri și, sculîndu-se iar în picioare, zise nehotărît: ― Nu pricep nimic... Îmi huruie creierii. Am să mă orientez mai târziu... ― Desigur, nici vorbă, răspunse repede locotenentul. De altminteri și schița e învechită și va trebui s-o completezi... Iacă, de pildă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i arate că, iată, el nu-i nici șarlatan, nici smintit, fiindcă mai bucuros a fugit decât să mai osândească... Când își auzi numele, rostit cu glas tare, tresări, mirat: de ce strigă tocmai numele lui? Răspunse "prezent" și nu se dumeri nici când colonelul îi puse întrebări neobișnuite, ca unui străin. Totuși, fără a se gândi la ce spune, răspundea corect, se uita în ochii colonelului, își dădea seama că în clipele acestea se cântărește viața lui și auzea parcă un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
asta o doare și pe ea. Îmi văd, V. tînăr, fantoma înțepenită în sticla din spital. Și știu că oricăt de incredibilă ar fi, imaginea asta e reală. Îl văd aproape cu bucurie. Realizez asta și repet cu voce tare nedumerindu-l pe Doctor care nu știe despre ce vorbesc. Aproape că îi simt boala. Ceea ce simt e eu. Știu că nu există cumpănă pentru durere. Pentru că durerea e o necesitate vitală. O folosește chiar primitivul cînd, nemaiavînd nici o suferință majoră
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Oriav (păreau niște eroi antici, grozavi și uitați). Verificam Aleea Potaisa (cu rezonanță canină; nimeni nu se gândea la Antichitate) și căutam corespondentul Intrării Mămulari (Maria era convinsă că, undeva, există o stradă Tătulari). Dar cel mai tare mă atrăgea, nedumerindu-mă în același timp, strada unde locuiau bunicii lui Cezar: Ziduri între Vii. Niciodată nu-mi trecuse prin minte că ar fi vorba de-o podgorie (așa cum ne sugerau vecinii), ceea ce făcea ca numele să capete o înspăimântătoare rezonanță biblică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prosperă, beneficiind de prefacerile înnoitoare ale timpului, cu buni gospodari, cu spital nou, cu două școli generale și liceu, cu două blocuri de locuințe în centru..." Aici află că există și învățătorul Rebega cu niște povești aiurite despre istoria satului, dumerindu-se că acesta are "o imaginație cel puțin la fel de bizară ca și a lui Dimitrie Cristea", iar despre ultimul i se spune că "părea un tânăr inteligent", dar care s-a dovedit a fi în realitate "un tip cam trufaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
așteaptă prietenul, student în ultimul an la medicină, să vină peste un an în Varvara. Acesta, precum și Claudia, prietena lui Dimitrie Cristea, fiind în ultimul an la medicină, așa și n-a mai ajuns în acest sat neobișnuit. Când se dumerește că verdele pur al ochilor noii profesoare este identic cu verdele ceaiului de crospec, înțelege că va trebui să reziste unor noi provocări. De-aceea și insistă să ajungă, cu ajutorul ceaiului de crospec, în împărăția din oglinda neagră a Marelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
notă din primele pagini, că de fapt, cartea e pentru toți conaționalii. După captivanta acțiune cu efect de iluminare și de tămăduire a unor conștiințe afectate, ceea ce este de fapt lectura acestei cărți, oamenii din ambele state românești se vor dumeri că o Europă unită a statelor îi va accepta doar cu o conștiință sănătoasă, neafectată de nici un fel de fisuri. "Limba Română", nr. 7-8, iulie-august 2004 CARAGIALE ABISAL, TIMIȘOARA, EDITURA AUGUSTA, 2003; EDITURA MUZEULUI NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE, EDIȚIE REVĂZUTĂ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dragi verișori, zice el privind toată camera. Apoi sărutând mâna mătușii, a avut ocazia să trag cu ochiul, cum se spune, la ceea ce mesteca de zor în ceaun. A dat mâna și cu ceilalți prezenți în cameră, care s-au dumerit imediat cine era musafirul. Săndel este invitat de mătușa Marița, să ia loc pe un scaun ce era așezat între cele două ferestre, ce dădeau spre poarta de intrare în curte. - Bună ziua și bine-ai venit Săndele pe la noi. dar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai sunt „pepeni“, desigur tot cucurbitacee, precum Ecballium elaterium - plesnitoarea - ori Bryonia alba - mutătoarea -, candidați la pepeneria lingvistică dar neștiuți de „comisia electorală centrală“. Una peste alta, Îmi pare că mă aflu În fața unei inconsecvențe, limba literară când individualizând, când nedumerind. Dar și limba vie, un organism la urma-urmei, sunt convins, face asta: cucuruzul, care definește și porumbul și conul bradului; distanță de la cer la pământ, primul aflându-se În vârful evoluției vegetale, celălalt doar o parte a unei plante destul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s-a dat de înțeles că am fost concediat la insistența KGB-ului. Un timp, mi-a fost suspendat dreptul la semnătură. De aici și alte consecințe care, sigur, m-au marcat. Unele, probabil, m-au și fortificat, m-au dumerit și mi-au determinat atitudinile ulterioare. A.B.Am avut si avem mare încredere in critica anilor 70, 80, critica de întampinare, de susținere. Mari nume ale literaturii române ne-au învățat de-a lungul timpului să ne citim și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de către barman. Ne mai explică, rutinat și răbdător, încă o dată și ne roagă să avem amabilitatea să observăm, pentru a ne convinge, cele trei categorii de clienți pe care îi are. Așa este, „capitalistul” spune adevărul. Cred că s-a dumerit că venim din Est. Luăm câte o bere de 25 de franci, fără să mai întrebăm ce pedigriu are birtul. Cu siguranță, a trecut pe aici vreun artist celebru sau berăria „a născut” vreun manifest literar. O memorie a locului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și discută cu voce tare. Femeile sunt mici de statură și grase, îmbrăcate în culori aprinse. Suntem serviți cu bere și creveți. E minunat, mai ales berea rece și foarte bună îți dă putere. Un tip de-al casei se dumerește în cele din urmă că suntem niște „nevinovați intruși”, când descoperă că nu vorbim deloc spaniola. Probabil și ținuta noastră lejeră, de vacanță, i-a semnalat o problemă. E amabil-încurcat: ce să facă? Dar dacă?... Până la urmă se apropie un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un fel de tunel cu mai multe cotloane, cu treceri sofisticate, ca în metrou. La ieșire suntem așteptați de o avalanșă de artiști amatori. Muzică, dansuri populare și moderne, un potpuriu de o varietate halucinantă. Nu ai timp să te dumerești, să te fixezi pe un gen de muzică. Excesivi în tot ceea ce fac, dorința rușilor de a ne impresiona cu ospitalitatea lor „artistică” mă sufocă. VITALIE CIOBANU: Dimineața, la micul dejun, aflu că sunt inclus într-un grup care va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
luminată, în care perspectiva se diluează, la propriu, din cauza ploii ce nu mai contenește. Zăresc aici, învăluite în umbră, câteva clădiri istorice - seamănă cu două catedrale, deosebit de impunătoare, în stil clasic, și o statuie ecvestră alături. Tăblița de pe soclu mă dumerește că este Regele Frederich cel Mare. Fiecare loc, cu eroii săi mitizați. Abia când ajung la hotel, realizez cât de obosit sunt - prea multe emoții pentru o primă zi la Berlin... 15 iulie, sâmbătă VITALIE CIOBANU: A doua zi, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru că, în cele din urma, Mousen este o poezie. Am ajuns în Argentona și după ce-am parcat mașina pe o stradă lăturalnică, în pantă (loc găsit cu mare greutate din cauza aglomerației) am pornit spre centrul orașului, orășelului, abia acum dumerindu-ne unde-am fost aduși. Străzi întregi, apărate de soare cu prelate ce te-nsoțesc de-a lungul lor, pline cu produse de ceramică de cele mai diverse forme, feluri și stiluri. Ceramică modernă, ceramică clasică, antică, tradițională, funcțională sau decorativă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Veveriță, fruntaș, răspunde lui Răzvrătescu, subprefectul, care spune țăranilor să clădească un arest comunal: "- Temniță la noi?... dar nu suntem scăpați din Ocnă!", Alecsandri face critică socială, bazîndu-se pe o neânțelegere de fapte, dar când lui Veveriță, care nu se dumerește ce e "comuna" de care vorbește Răzvrătescu, îi răspunde Gheorghe: "- Adică cum una, cum alta! tot ca una, fata mea", atunci Alecsandri face iarăși critică socială, bazîndu-se pe neînțelegerea limbii. Și mai departe, când Gheorghe zice: "- Vasile, măi frate, d-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Broscăuți Slobozia Comuna Gândești Sate: Gândești, Călinești, Talpa, Vițcani Comuna Coriăteni Sate: Coriăteni, Carasa, Podeni, Vlădeni Comuna Cristinești Sate: Cristinești, Baranca, Dragalina, Dămileni, Funda Herții, Poiana Comuna Dersca Sat: Dersca Comuna Dimăcheni Sate: Dimăcheni, Mateieni, Recia-Verbia Comuna George Enescu Sate: Dumerii, Arborea, George Enescu, Popeni, Stânca Comuna Hilișeu-Horia Sate: Hilișeu-Horia, Corjăuți, Hilișeu-Cloșca, Hilișeu-Crișan, Iezer Comuna Ibănești Sate: Ibănești, Dumbrăvița Comuna Leorda Sate: Leorda, Belcea, Costinești, Dolina, Mitoc Comuna Lozna Sate: Lozna, Străteni Comuna Mihăileni Sate: Mihăileni, Pârâu Negru, Rogojești Comuna Pomârla
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]