157 matches
-
Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista mai mult, ne relevă un registru liric al impresiilor din închisoare, care i-au
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
aninos de cucuruz se înălțau până în tavanul din lemn de cireș. Alături de friptură aștepta un castron din lut ars plin cu mujdei de usturoi, al cărui miros îți lăsa gura apă. Nea Ion, alias doctorul, a luat cu furculița un dumicat de mămăligă pe care, după ce l-a trecut prin usturoi de vreo două-trei ori, la dus la gură. Nici nu l-a băgat bine în gură că la și scuipat afară. - Aoleu! Mamă, ce arde! - Ia de aici, domn doctor
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
repede la respect. Nu știam că și motanii aplică astfel de corecții celor mici, când nu sunt cuminți. Au luat și ei obiceiurile noastre, asta e. Dacă mă așezam la masă neglijându-l, sta cuminte în două labe, numărându-mi dumicații și atât. Sigur că îi făceam și lui porție, dar atâta de cuminte și stilat era, că nu mă deranja în nici un fel. În timp ce cadeții ăștia din ultima generație, mergeau numai înaintea mea, că eu de teamă să nu îi
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
a-i salva pe cei mulți și puternici. Pentru o mamă, cuvintele cele mai potrivite sunt lacrimile. Acolo unde nu e nimic de făcut, fii sigur că e de făcut ... totul. *O virtute de admirat: discreția desăvârșită. *Ieri, azi, mâine: dumicați din pâinea rotundă a vieții ... *Să ne împreunăm mâinile și să pornim prin iarna vieții în căutarea primăverii veșnice ... *Alergare inutilă, agonisire a cât mai multe hanțe, buclucuri, fiare vechi, gunoaie. Acesta să fie gustul sărat și lucid al vieții
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
încape nicio eroare- un desen cu linii sigure pe planșetă, nu un vals prăfuit de flașnetă. Înălțimea- o linie punctată, dar imaginată- se ridică se coboară- bunăoară poate fi și o piramidă răsturnată. Ceea ce contează este blidul, mai bine zis dumicatul și lichidul. La ce bun să privești în sus? și așa mult prea multe s-au spus. Viața e concretă, ca o linie simplă trasată cu cretă. Păsările, florile, pățiunile nu fac poezie, ci sunt doar ca să fie Timpul- Universul-
LINIE PUNCTATĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355755_a_357084]
-
au ascuțit ghearele, s-au mlădiat mișcările înspre răsturnarea direcției. Și din aproape în aproape, ai mușcat din carnea contactului cu firescul. Ba se puneau curmeziș cerești adieri, ba se frăgezea inima, azimă dospită la soarele potrivirii. S-au frânt dumicații chemării în luni iernatice, s-au hrănit visele cu umbrele înflăcărate, cuvintele s-au înfipt în pieptul scindării, între linia de plutire și apoteotica despicare a temeliilor. În plină vară, s-au copt grânele pe întinsul împânzit de spice. Din
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte de toate bucuriile vieții, dar un recital cu Vasilica Tătaru împlinește voia lacomă a iubitorului de melos popular prin a primi
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
Și soarele luându-l felinar Să trecem peste margine afară. Voi ocărâ de-acolo, fără cosorog Acest pământ aidoma cu-o sferă Și voi scuipa pe mersul lui olog De brută prăbușită în holeră. Nu-i voi mai cere niciun dumicat, Nicio tingire doldora de varză Ci-a ferecat în foame și păcat Îl voi lăsa să urle și să arză. Târziu în veacuri, poate, rătăcit Voi reveni pe urme vechi, halucinat, Cu altă zestre iar de peticit Și fi-voi
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
abisul viitorului planează cuprins de curburile aripilor în zborul prezentului nimicul. NEGRU ȘI ALB Petalele negrului trandafir legănate lasciv se răsfrâgeau peste întunecatul bor al pălăriei sub care alb surâzător chipul de văduvă-nflorea. . PARASTAS Stăruind să-nghită viii printre dumicați la parastas convivii ETERNUL Între clinchetul tăcut al stelelor ce pășesc peste bolta înghețată și tumultul fierbinte al sângelui doar inima însingurată țesându-și fără preget eternul vis. ILUZII Din fire de lumină plămădiți, azi ne privim și nu ne
NOCTURNĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353397_a_354726]
-
din turle de vechi așezăminte monahale, de la tulnice care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea și alarma și de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta și tradiția sătească au fost sfinte ca dumicatul prescurei, de la vântul din pustiu și de sub streașină, de la orchestra pădurii și de la susurul din fântână de la tot ansamblul naturii care cântă monumental, necurmat în veacuri, ani, zile și clipe... De din toate aceste locuri a venit melosul care a
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
colțurile gurii, oprită câteva clipe din mestecat, păru să-i înflorească palid un zâmbet viclean. -D-apoi, săru' mâna pentru masă! ... și să le dea Dumnezeu sănătate!... rosti el cu disimulată evlavie, pregătindu-se să-și strecoare în cavitatea bucală ultimul dumicat, cu care ștersese conștiincios, până la ultima moleculă, muștarul de pe carton. Referință Bibliografică: La pomana electorala / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Liviu Gogu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
regăsim pribegi la capătul uitării. ne căutăm privim și urma ce ne-apasă fireasca numărare de timp și neuitare miratul ce șoptește iubirii să ia loc ne retrăim doar somnul, lumina ce ne zbate, un pas făcut în gol un dumicat de viață. Și-am să tai închipuirea din cuvânt, voi așterne praf de stele pe cerul chipului meu, dincolo de mâna întinsă arderea bate vânt de iubire. Mângâindu-mi dansul tăcerii lumina își face loc în ochii tăi. Cititorule...ce vină
AJUNGI SĂ BEI VIAŢA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340433_a_341762]
-
mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
vor mâncare. Țipă, stâng buzele a refuz. Sunt lăsați în pace. Se întorc la ocupația lor, mai tentantă decât plictisul mâncării. Femeia întinde mâna stângă și ia cu sfială o felie de pâine. Mușcă din ea puțin câte puțin, ca dumicatul de anafură. Cu dreapta duce încet lingura la gură, după ce a împărțit mâncarea în porții mărunte. Nu știu ce are în farfurie și nici nu are importanță. Mănâncă singură, cu sfințenie pentru bucate. O desprind din cadru și o așez la masa
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
să mai întârzie, o luă din loc. Și-n zilele ce urmară, Nădejde petrecu aidoma. Din crăpăt de ziuă și pân-la prânzișor înainta purtând încrezător apărătoarea-i greutate. Poposea în amurg sub vreun tei găbjit anume, bucurându-se de rămașii dumicați, stâmpărându-și oboseala de peste zi și pofta de apă cu udeala păstrată la rece în ploscuță. Se-nchina mulțumind Ocrotitorului pentru demâncare și pază. Nicicând nu dăduse față cu vreo jivină, nu! De fel nu era fricos și nici nu se
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
ai scăpat de grija asta. Dar hai cu supa aia mai repede că leșin de foame. Nimeni nu a mâncat dintre noi pe ziua de astăzi. - Dar ce crezi că eu am avut timp? N-am băgat de aseară niciun dumicat[ Bucată mică ruptă dintr-un aliment, atât cât se bagă o dată în gură; îmbucătură. DEX] în gură. Zău că pot lua anafură, uite, asta mi-e sfânta cruce, mai zise ea închinându-se. Imediat așez masa și vă ostoiesc foamea
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului A înnebunit femeia Ca platanii neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
bea, nu se ține la oțetit, cât timp nu e pierdută dragostea cea curată! Omul bun poate și trebuie să îl bea. Așa cum trebuie să împartă pâinea grâului cu pâinea inimii. De aceea, concertul cu Julio Iglesias va fi un dumicat sufletesc înmuiat cu vinul înveselitor din strugurele cântecului. Timpurile sunt grele, dar prețul biletului e răscumpărat de prețul fericirii muzicii, pentru că nimic nu ia parte mai mult la durerile omului, decât muzica. Așa se explică faptul că biletele pentru concert
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pe el și-l doborâră la pământ. Începu iar să-i înjure și să-i gonească pe câini, dar aceștea nu se dezlipeau de lângă el, fiind foarte interesați și insistenți față de mirosul delicios pe care îl simțeau. - Maaarș! Morții și dumicații voștri de javre ordinare! Maaarș! Noua voce se auzea din parc, de lângă fântâna cu apă. Atât căpitanul, cât și Tutoi întoarseră capul și-l văzură pe Pepsi, care observase impasul în care se aflau prietenii lui. Cum venise el de pe
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]