605 matches
-
rămâne, astăzi, doar o piesă din dosarul istoriei ideilor politice. Revizitarea sa are potențialul de a expune interogațiile unui timp care a fost. Sunetele lumii de ieri nu mai pot fi trezite la viață, acum. Ceea ce supraviețuiește până la noi din eșafodajul conservator sunt doar puținele statui și tăietura clasică a unor discursuri parlamentare, obiecte admirabile și melancolice asemeni ruinelor antice" (p. 238). Așa să fie? Regretatul Adrian Marino atrăgea atenția asupra similitudinilor dintre atmosfera de efervescență a schimbării din societatea românească
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
și Roland Barthes, severele exigențe inițiale, d-sa mizează totul pe cartea acesteia. Poezia românească din secolul abia încheiat, căreia îi dedică o voluminoasă panoramă, nu pare a-l atrage în sine, ci ca un pretext pentru a propune un eșafodaj teoretic, inspirat de textualiștii francezi și semioticienii italieni ( referințe anglo-saxone nu se ivesc), însă, nu încape vorbă, cu un fior orgolios de proprie excepțională împlinire. Să fie în cauză, așa cum arătam altădată, un procedeu reflex al domesticirii impulsului polemic, o
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
special. Subliniez și acum că mustrarea, de care nu e cruțat scriitorul rus, ne parvine printr-un intermediar, aparține în Ziua și noaptea unui personaj limbut și nărăvaș. Nu o pun decât parțial în cârca autorului. Ceea ce apare frapant în eșafodajul cărții lui Dostoievski, din optica respectivă, este că fărădelegea - izbucnirea patimilor într-o jerbă fascinantă - n-are un pandant pe măsură în pedeapsă, în revanșa zbuciumului sufletesc (scrupule, compasiune omenească). Urmarea e scoaterea din uz a unor mecanisme și ele
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
sensuri ale unui text vechi trebuie să ne "transpunem" în realitatea care l-a produs și pe care, apoi, s-o aducem cît mai "vie" sub ochii noștri și este evident că singura călăuză în acest demers de reconstituire al eșafodajului ideatic poate fi numai "istoria". Ca să înțelegem mai bine să ne oprim asupra cîtorva exemple: astfel, după cum subliniază Zumthor, în literatura franceză se remarcă absența persoanei autorului, je nu are o valoare cu adevărat autoreferențială pe planul discursului. El se
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
cercetarea și o coboară într-o viață cotidiană a ideilor. Structura volumului mă îndreaptă spre o analogie cu un ciclu narativ, cel al povestirii cu sertare: există așadar o tramă ca pretext care prilejuiește inserția unui șir de minieseuri, un eșafodaj de sertare și sertărașe, unele sofisticate, altele pline ochi de idei, unele care se deschid mai greu, altele rămân întredeschise. Ele prilejuiesc cititorului o experiență pe care nu a mai trăit-o din copilărie: curiozitatea și apetitul de a cotrobăi
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
de reguli și un raționament care guvernează izbucnirea iraționalului, momentul cînd grupul devine ucigaș, cu o punere în scenă fastuoasă însoțită de invitația la un linșaj ritual pe a cărei notă finală, climactică, profesorul intervine pentru a distruge catartic tot eșafodajul, din păcate prea tîrziu. Într-un fel, regizorul a fost prins în propria capcană ca și profesorul din film, a făcut o demonstrație excelentă printr-o aplicație corectă a noțiunilor, astfel că ea închide orice posibilitate de relativizare a motivațiilor
Cînd vine Valul... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8129_a_9454]
-
prin același calcul, a avut parte în ultimele două secole de câteva luni de democrație? Cu aceea a Renașterii, înflorind într-o Italie divizată, însângerată, sub călcâiul unor invadatori din diferite puncte cardinale? Sunt semne de întrebare care nu răstoarnă eșafodajul unei teze excelent expuse, în justă concurență, dealtminteri cu Istoria... lui G. Călinescu, atât sub raportul bogăției probelor, a enormității materialului perfect stăpânit, cât și al expresivității stilistice, al unei forțe argumentative conduse cu același autoritarism. Care place. Și ne
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
labirintice, în care sunt îngrămădite nuclee realiste cu antene fantastice și tușe absurdiste, redate, deseori, în rame livrești. Interesează felul cum moartea - reală sau imaginată - va fi proiectată într-o hartă interioară luminată brusc de limite tragice. Pe un asemenea eșafodaj defilează apoi oameni politici și indivizi pierduți în istorii incerte, nubili și cinici, sceptici și excentrici. Indiferent de conjunctură, eroii lui Dumitru Radu Popa rămân, în fond, niște singuratici. Dinamismul cărților vine întotdeauna dintr-o precipitare a solitudinii, activată când
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
încearcă crearea unor pârghii pentru o putere absolută, a susținut Sever Voinescu. “E limpede că sunt acțiuni politice care nu au nimic în comun cu interesul public și cu ceea ce ar trebui să se întâmple în . Oamenii își pregătesc un eșafodaj instituțional pentru a-și exercita,complet în afara oricărui control, puterea absolută în România. Spre asta ne îndreptăm, asta vor să facă, nu o să le meargă. Pentru că, în general, când te joci cu lucruri de genul acesta se întorc împotriva ta
Voinescu: Antonescu își pregătește un scaun călduț fără responsabilități () [Corola-journal/Journalistic/44695_a_46020]
-
și vă e frică. Să vă fie,să vă c.....ți pe voi de frică, pentru că poporul e pregătit și n-o să vă mai ajute nimic : nici sondaje, nici urne mobile, nici țuica, berea, sau alte băuturi sau promisiuni. Tot eșafodajul de minciuni și mincinoși se va prăbuși și să știți că orice ați face, nu murim ! Noi trăim și evoluăm, voi sunteți cei morți de pe acum, cred numai că Încă n-ați observat. Pe noi ne-ați lăsat „flămânzi și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
orientare între zecile sau sutele de fragmente plasate, doct, între ghilimele. Și cu atât mai mult cu cât ținta demonstrației lui Paul Cernat - nu întru totul neașteptată, dar impusă cu pași exacți - e seducătoare, modernă și imposibil de atacat. Întregul eșafodaj omagial care plasa avangarda românească în pole-position-ul celei europene (idee alimentată mai cu seamă în anii de glorie ai protocronismului ceaușist) se clatină. Nu prin negație sau prin răsturnare, nu prin denunț scientist sau prin demitizare brutală, ci prin relativizarea
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
mentală a unei utopii întunecate. Cât de autentică e nevroza civică și cât de marcantă s-a dovedit ea la un nivel preliminar al redactării. Doar că uneori, înainte a întreprinde o adevărată investigație valorică, autorul Arpegiilor critice își folosește eșafodajul moral pe post de piesă - nesuturată - a unei demonstrații de ordin estetic. E un silogism aici, s-o recunoaștem. Faptul că Biserica neagră a lui Baconski sau Gulliver în țara Minciunilor a lui Ion Ere-mia sau chiar Lobocoagularea prefrontală a
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
cu sine plenitudinea lecturii, tocmai pentru că, reconciliind conceptul cu trăirea, ideea cu biograficul, textele sale se citesc ca un roman. Ceea ce nu e puțin lucru. Indirect, mărturisirea lui Banu din ultima sa carte m-a făcut să deslușesc mai limpede eșafodajul care susține hermeneutica sa și, totodată, să înțeleg mai bine, ca cititor avizat, afinitatea mea față de strategiile auctoriale pe care le propune el. Întotdeauna m-am întrebat care sunt, de fapt, ingredientele incandescenței "riguros temperate" a cărților lui Banu, în
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
Separat se derulează filmul paralel al evenimentelor, cu "cei goi și cei morți", cu violența inerentă a confruntărilor, cu momentele de acalmie, de confuzie și imprevizibil. Moartea este cea care face tot acest spectacol mediatic abject, aruncînd în deriziune întregul eșafodaj al showbiz-ului. Clint Eastwood pune față în față războiul, tensiunea dramatică a scenelor de luptă, sacrificiul soldatului necunoscut cu comedia trivială de pe Broadway pentru care nu există decît omul zilei, sfertul de oră de celebritate proclamat de Andy Warhol
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
și Poezia devine Pictură: ut pictura poesis! Pe drumul Damascului său interior, Poetul renaște în ordine vizuală, chinestesică și tactilă. Și dacă pînă acum el se numea Șerban Foarță și folosea modulul sonor și grafic al cuvîntului spre a construi eșafodaje pentru tot ceea ce se întinde incomensurabil între incantație și geometrie, acum, cînd s-a convertit la reveria senzorială și a acceptat pactul nupțial cu trupul ondulatoriu al culorilor, el se numește tot Șerban Foarță și folosește mai departe, cu aceeași
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
un univers definit care funcționează prin propria sa mecanică, așa cum a fost înțeleasă de multe ori în utopiile puriste, ci o epifanie, o imponderabilă întrupată în punctul de intersecție al geometriei cu lumina. Constructor prin vocație și prin intenții, cu eșafodaje puternice și cu cercetări profunde și extinse de-a lungul unui număr ha-lucinant de schițe pregătitoare, negociind cu rigiditatea și cu mecanismele severe ale formei pînă cînd acestea de-vin mlădioase și docile, Daniela Chirion definește finalmente construcția plastică prin
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
se adaugă reclamele colorate ale orașului strălucind în noapte. În această vastă rețea, Daniel se pierde, ea se destramă imediat cu dispariția sa, nimeni nu mai știe nimic, cine pe cine a sunat, cine cu cine era în legătură, întreg eșafodajul construit cu migală pentru a ajunge la mărturia, la dialogul esențial se prăbușește ca un castel de cărți de joc. Regizorul nu face prin aceasta istoricul fulgurant al unei erori sau al unui eșec, ci chiar miezul acestei meserii exercitată
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
ideatice și conversații nu foarte lejere, interesul cititorului nu scade o clipă. Căderea în lume are o surprinzătoare dinamică epică. Față de nu puțini confrați prestigioși din sfera romanului de idei (Al. Ivasiuc, Nicolae Breban, Ion D. Sîrbu), la care greutatea eșafodajului intelectual face să scârțâie verosimilitatea situațiilor și a relațiilor, Constantin }oiu topește, așa-zicând, reflecția în acțiune, interferând cele două planuri. Ceea ce întreprind personajele, de la marile gesturi la cele mărunte, nu distonează câtuși de puțin cu gândirea lor. Iar aceasta
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
la spectral al reificării umanului. Comicul lui Andresson ca și cel ionescian sau cel al lui Beckett sau, de ce nu, cel al lui Caragiale, mutatis mutandis, nu este deloc inocent. În el transpar angoasa și vidul existențial, astfel că întreg eșafodajul burlesc al regizorului se concretizează într-o fabulă de natură să ne proiecteze cu o cruzime latentă în mecanica maniacală a obișnuințelor și a căutărilor fără răspuns. Și încă un lucru, niciodată, în filmul lui Andresson, camera nu se mișcă
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
spiritul lui Arcimboldo a intrat într-un nou ciclu sub identitatea lui Ion Gheorghiu. Pentru că Gheorghiu nu doar îl decodifică plastic pe Arcimboldo, ci îi și prelungește viziunea și ridică vălul infinitelor sale precauții. El deconspiră faptul că în spatele întregului eșafodaj ceremonial, conceptual și lingvistic se găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
unui proces îndelungat, echivalentul unei cure psihanalitice. Prietenul familiei se află în domeniu, așa că Walter beneficiază de o asistență specializată. Joel Schumacher sau, mai precis, scenaristul britanic, Fernley Phillips, nu lasă nici o urmă de mister la sfîrșit, nimic din întregul eșafodaj ezoteric nu mai rămîne în picioare și este foarte posibil ca spectatorul atras pe panta conspiraționist-ocultă a numerologiei malefice să fie dezamăgit că i s-a luat jucăria și a fost trimis acasă cu mîna goală. Exercițiul fabulatoriu al filmului
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
libertății și a detașării de regimul comunist. Bufonul arborează nepăsarea, dar numai el știe că sub o asemenea mască se ascunde "codificata noastră biografie burlescă" (p. 286). Provincialul rebel, farsorul, frivolul iritant "se parodiază pe sine" (p. 247), până ce acest eșafodaj derutant se ruinează. Asistăm la proliferarea măștilor și a înlocuitorilor, ca un semn al falsității generalizate: "Toți purtăm măști, toți suntem înlocuitori" (p. 273), constată dezgustat și obosit Tolea. Norman Manea lucrează în filigran picturalitatea acestui coșmar străbătut de un
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
îmbogățire și o sistematizare a informației, o consolidare a argumentației, o sporire a rigorii. Rezultatul este o asociere între analiza teoretică (un soi de radiografiere a poeziei) și opțiunea pentru interpretările personale ce i le acordă autorul, în speță un eșafodaj de considerații proprii. Cuvîntul de ordine al scrierii este ontologia, id est înțelegerea creației ca un produs angajant al "ființei ca ființă" în felul în care înțelegea lucrurile Aristotel (cu toate că noțiunea datează din secolul al XVII-lea). Cea mai relevantă
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
le reușește acum debarcarea lui Traian Băsescu, e aproape sigur că vor încerca repetarea aceleiași mișcări într-un interval care să nu mai facă posibilă ținerea la timp a nici unui tip de alegeri. Există o mică fisură în tot acest eșafodaj care funcționează perfect în faza de concepție, dar se prăbușește cu zgomot în etapa de execuție: antipatia pe care-o iscă pesedeii - cu șeful lor cu tot - pe zi ce trece. Căderea dramatică în sondaje nu poate fi ignorată de
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
șabloane de interpretare și idei preconcepute, judecarea situațiilor fără complexe etniciste de superioritate sau de inferioritate, păstrarea permanentă a lucidității și rezistența la miturile și ideile de-a gata care tind să ne sufoce reprezintă cheia situării corecte în complicatul eșafodaj al relațiilor internaționale actuale. Totul pare simplu și complicat, în același timp. În ultimă instanță, cartea lui Teodor Baconsky este o pledoarie pentru inteligență, cultură temeinic asimilată și lipsă de complexe în a-ți expune ideile, chiar dacă ele sunt în
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]