4,278 matches
-
altor Organizații Internaționale Sportive recunoscute și să furnizeze suportul financiar al federațiilor nou constituite; Să se asigure că lumea întreagă poate vedea și trăi (experimenta) JO prin intermediul televiziunii libere, prin satelit; Să reducă comercializarea necontrolată a JO și să protejeze echitatea inerentă a idealului olimpic; Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 155 Să înregistreze suportul partenerilor de marketing la promovarea olimpismului și a idealurilor olimpice. „Dacă dăm deoparte sponsorizarea și comercializarea din sport ce va rămâne? O imensă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în toate Cătălin Avramescu. Rezumativ, dacă junele trendy semnala inegalitățile sociale ale lumii de azi, militînd pentru o mai justă distribuire a resurselor, hîrșitul filozof îi recomanda un stagiu în bibliotecă, invocînd totodată experimentarea pe propria piele a eticii și echității socialiste dinainte de '89. Întrucît Cătălin Avramescu nu poate fi rezumat, trecem direct la intervenția lui Alex. Cistelecan, cu regretul de a nu putea cita mai mult: "a fi de stînga nu înseamnă, așa cum cred atît Andrei Pleșu și Cătălin Avramescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
4 august 1981, în vara acestui din urmă an Caraion alegând calea exilului. Iată desfășurătorul relațiilor acestui om cu instituțiile protectoare, binevoitoare, grijulii cu soarta lui și a românilor, în general: Ministerul de Interne, Securitatea Statului, Partidul unic, garant al echității socialiste. Înainte de a condamna încă o dată victima, s-ar cuveni să-i condamnăm pe călăi; și înainte de a găsi diverse scuze informatorilor entuziaști, care au semnat angajamentul în deplină libertate, ar trebui să i le găsim acestui scriitor atât de
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
imposibil să te documentezi în modul pe care îl sugerați. Dincolo de anumite principii morale care mă puteau opri să mă "documentez", de la un anumit grad de notorietate era aproape cu neputință să te sustragi ochiului vigilent al paznicilor eticii și echității socialiste. Ca să spui adevărul despre lumea în care trăiai, pentru a arăta fața reală a socialismului nostru primitiv, trebuia să fii neșantajabil. Fiecare adevăr cerea un consum imens de energie, o luptă cumplită cu paznicii respectivi. Având pe urmele mele
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
pot fi studiate în concordanță. Nu în ultimul rând, aprecierea calitativă a rezultatelor prin intermediul CADI se realizează de obicei în conformitate cu următoarele criterii (Ostrom, 2005, p. 66): a) Eficiență economică, adică beneficiile rezultate din maniera în care sunt distribuite resursele; b) Echitate, atât în ponderea similară a contribuției la obținerea bunurilor, dar și la distribuția resurselor, cât și în funcție de abilitățile diferite de a contribui. c) Adaptabilitate, elasticitate și robustețe; adaptabilitatea se referă la abilitatea de a reacționa non-rigid în noi situații. Elasticitatea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
acțiunile întreprinse, independent de rolurile asumate și funcțiile ocupate. Acest criteriu este utilizat cu precădere în evaluarea comportamentului indivizilor la nivelul acțiunii colective sau la nivel constituțional. e) Conformitate cu morala generală, adică generarea de rezultate compatibile cu normele de echitate (fairness norms) și instituționalizarea unui sistem de mecanisme care să recompenseze cooperarea și să pedepseacă defectarea. 1.3.5. Concluzii Există câteva aspecte deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
360 (1) Tribunalul arbitral soluționează litigiul în temeiul contractului principal și al normelor de drept aplicabile, ținând seama, când este cazul, si de uzanțe sau reguli profesionale. ... (2) Pe baza acordului expres al părților, tribunalul arbitral poate soluționa litigiul în echitate. ... -------------- Alin. (1) al art. 360 a fost modificat de pct. 5 al art. 219, Cap. X din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 360^1 (1) În toate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
au participat la dezbaterea litigiului; ... c) menționarea convenției arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj; ... d) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților; ... e) motivele de fapt și de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care sub acest aspect întemeiază soluția; ... f) dispozitivul; ... g) semnăturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360^2. ... Articolul 362 (1) Dacă prin hotărârea pronunțată tribunalul arbitral a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, oricare dintre părți
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
18 ani în diverse campanii de susținere a unor potentați, care ne-au lăsat apoi cu ochii în soare. Nu are rost să căutăm "inocența" începuturilor, ci să construim un spirit civic modern, să pledăm pentru drepturi fundamentale, pentru justiție, echitate și adevăr. Și pentru pluralism. Pentru acel pluralism pe care tribunii glorioșilor ani '89-'91 nu-l admit în interiorul Uniunii Scriitorilor, pentru că le pune în chestiune "meritele", "coronițele de premianți", "suferințele seculare", în spatele cărora și-au dosit interese extrem de telurice
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
varietate de comportamente sociale și, de aceea, nu este suficientă luarea deciziilor la nivel central, ci este necesară adaptarea acestora la specificul local. În țările în curs de dezvoltare, obiectivele procesului de descentralizare sunt, în general, axate pe îmbunătățirea eficienței, echității, accesibilității și calității serviciilor furnizate, precum și a gradului în care acestea acoperă nevoile locale. În fapt, descentralizarea este foarte clar legată de dezvoltarea economică, dar și de sistemele democratice de guvernare<footnote Andrei, T., Matei, A., Roșca, I. (2008), Corupția
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
au întreprins, de asemenea, un studiu statistic transnațional, iar concluziile lor converg cu cele ale lui Fisman și Gatti: descentralizarea fiscală pare să fie asociată cu o mai bună guvernare, înțeleasă ca participare politică a cetățenilor, transparență a instituțiilor publice, echitate socială și nivel mai scăzut al corupției percepute de public. Alocarea resurselor tinde să fie mai bună pe termen lung, în special în țări în curs de dezvoltare, în care centralizarea dezavantaja în special finanțarea sectoarelor sociale precum educația și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilității. Limitele judiciare ale dreptului de proprietate Art.630 (1 Dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale În relațiile de vecinătate, instanța de judecată poate, din considerente de echitate, să Îl oblige la despăgubiri În folosul celui vătămat, precum și la restabilirea situației anterioare atunci când acest lucru este posibil. (2 În cazul În care prejudiciul cauzat ar fi minor În raport cu necesitatea sau utilitatea desfășurării activității prejudiciabile de către proprietar, instanța va
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de participare. ș...ț Substanțele nutritive pentru indivizii implicați în programe participative pot fi concepute ca informații referitoare la planuri, politici, direcții sau idei etc. ș...ț Dacă lucrarea lui Kauffman este un ghid rezonabil, atunci se poate spune că «echitatea de informare» pentru toți actorii nu este un cadru optim pentru participare. Mai degrabă «inegalitatea de informare» este o precondiție pentru implementarea unor programe adecvate de participare. Această constatare contraintuitivă capătă mai mult sens dacă luăm în seamă faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fiind pozitive pentru satisfacerea nevoilor umane, pentru calitatea vieții. Dezvoltare comunitară - schimbare voluntară realizată în, prin și pentru membrii unei comunități. Dezvoltare comunitară durabilă - „set de politici și activități care lucrează împreună pentru a crea viabilitate economică, protecția mediului și echitate socială” (Rainey et al., 2003, p. 709). „Vitalitatea economică” implică nu numai asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru moment, ci și competitivitatea economică a comunității în viitor. Sub aspect ecologic, este necesar ca în timp comunitatea să nu devină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
implică nu numai asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru moment, ci și competitivitatea economică a comunității în viitor. Sub aspect ecologic, este necesar ca în timp comunitatea să nu devină mai puțin atractivă sau productivă sau favorabilă sănătății oamenilor. Echitatea socială vizează asigurarea unor beneficii ale dezvoltării pentru toți membrii ei, descurajarea tendințelor de accentuare a disparităților sociale. Dezvoltare orientată comunitar (community-driven development, CDD) - proces de participare la luarea deciziilor privind dezvoltarea propriei comunități. Empowerment - capacitatea unui actor social de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu legea morală. Putem concluziona că dreptul pur este, În mod necesar, eliberat de orice element etic. Două sunt cazurile În care tribunalul nu se poate pronunța, și anume dreptul de legitimă apărare - care presupune constrângerea lipsită de drept, și echitatea - care stipulează dreptul lipsit de constrângere. Pentru acestea nu există principii ferme, universal valabile, pentru a se pronunța o decizie care să decurgă cu necesitate. Echitatea se poate invoca doar În numele propriu, și nu ca un principiu care să-l
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pronunța, și anume dreptul de legitimă apărare - care presupune constrângerea lipsită de drept, și echitatea - care stipulează dreptul lipsit de constrângere. Pentru acestea nu există principii ferme, universal valabile, pentru a se pronunța o decizie care să decurgă cu necesitate. Echitatea se poate invoca doar În numele propriu, și nu ca un principiu care să-l determine pe celălalt să-și Îndeplinească datoria morală. „Echitatea (considerată obiectiv) nu este nicidecum un temei În numele căruia să-l somăm pe celălalt să Îndeplinească datoria morală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu există principii ferme, universal valabile, pentru a se pronunța o decizie care să decurgă cu necesitate. Echitatea se poate invoca doar În numele propriu, și nu ca un principiu care să-l determine pe celălalt să-și Îndeplinească datoria morală. „Echitatea (considerată obiectiv) nu este nicidecum un temei În numele căruia să-l somăm pe celălalt să Îndeplinească datoria morală (bunăvoința sau bunătatea sa), ci cel care pretinde ceva pe acest temei se bazează pe propriul său drept, numai că lui Îi lipsesc
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se bazează pe propriul său drept, numai că lui Îi lipsesc condițiile care Îi sunt necesare judecătorului, conform cărora acesta ar putea determina În ce măsură sau În ce fel pretenția acestuia ar putea fi satisfăcută Îndeajuns”. Cel care se sprijină pe echitate În baza propriului drept, ar trebui să se instituie În judecător, adică să fie capabil de o perfectă neutralitate. Acest fapt depășește, Însă, sfera juridică, aparținând conștiinței, transpusă În ultimul judecător. Problema dreptului trebuie analizată din perspectiva dreptului civil și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebui să se instituie În judecător, adică să fie capabil de o perfectă neutralitate. Acest fapt depășește, Însă, sfera juridică, aparținând conștiinței, transpusă În ultimul judecător. Problema dreptului trebuie analizată din perspectiva dreptului civil și nu de tribunalul conștiinței. Deci, echitatea poate fi apropiată mai mult de moralitate, deoarece este rezultatul unei convingeri interioare, subiective, decât de o lege juridică. Ea poate fi considerată ca fiind nota de umanitate adusă dreptului, aparținând forului interior și nu domeniului social validat de dreptul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fapt, această față a dreptului este legată de puternicul instinct de autoconservare. Dreptul de legitimă apărare intră În planul subiectivității, astfel, o nedreptate subiectivă nu se suprapune peste o nedreptate juridică obiectivă. De altfel, Immanuel Kant subliniază faptul că atât echitatea, cât și dreptul de legitimă apărare dau naștere la confuzii, deoarece nu se delimitează clar Între temeiurile obiective și cele subiective: ceea ce recunoaște cineva a fi drept pentru sine, pe temeiuri corecte, nu este confirmat de tribunal. Immanuel Kant Împarte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ar denatura dreptul ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat de romani prin cuvintele: Summum jus, summa injuria. Cu alte cuvinte, aplicarea mecanică a legilor s-ar traduce În cea mai mare injustiție; astfel, devine necesară folosirea echității. În Etica Nicomahică, Aristotel socotea echitatea (επιειχεια) ca un corectiv al generalității legii, adică o specie de justiție mai bună decât cea legală, prin faptul că aceasta, prin generalitatea sa, nu se poate adapta Întotdeauna În mod perfect fiecărui caz
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat de romani prin cuvintele: Summum jus, summa injuria. Cu alte cuvinte, aplicarea mecanică a legilor s-ar traduce În cea mai mare injustiție; astfel, devine necesară folosirea echității. În Etica Nicomahică, Aristotel socotea echitatea (επιειχεια) ca un corectiv al generalității legii, adică o specie de justiție mai bună decât cea legală, prin faptul că aceasta, prin generalitatea sa, nu se poate adapta Întotdeauna În mod perfect fiecărui caz posibil. În actul de aplicare, „norma
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se plece și să urmeze sinuozitățile cazului; Întocmai ca faimoasa riglă folosită În construcțiile lesbice, la care se referă și Aristotel, care fiind alcătuită dintr-o materie maleabilă, putea să măsoare formele cele mai neregulate ale obiectelor”. Tot astfel și echitatea, nu cere ca norma juridică să fie Încălcată, ci vrea numai ca ea să se adapteze diverselor contingențe de fapt, așa Încât să corespundă funcției și scopului său, iar acolo unde norma va lipsi, În numele echității se poate cere ca judecătorul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ale obiectelor”. Tot astfel și echitatea, nu cere ca norma juridică să fie Încălcată, ci vrea numai ca ea să se adapteze diverselor contingențe de fapt, așa Încât să corespundă funcției și scopului său, iar acolo unde norma va lipsi, În numele echității se poate cere ca judecătorul să instituie o normă nouă, adaptată cazului neprevăzut de legiuitor. S-a recunoscut Întotdeauna o oarecare latitudine a voinței prudente a judecătorului. Această latitudine a fost mare, În special la Romani. Preotul roman era, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]