374 matches
-
inclusivism religios fără apel la dogmă, crez ori etică, este „deconstrucție” a principiilor morale, sociale și spirituale pe care s-au ridicat în istorie culturile și civilizațiile creștine. Post-creștinismul lucrează cu „jumătăți de adevăr” și se manifestă prin fragmentare, subiectivism, eclectism, ironie, sarcasm. Nu este clar ce este adevărat, ce este fals, ce este valoare ori non-valoare. Adevărul este relativ, pragmatic, subiectiv, egoistic, favorizant pentru ceea ce servește propriului interes, opțiunii individuale a stilurilor de viață și gândire. Deocamdată stăm între două
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
mama). Poetul își face, cu responsabilitatea lirică a inimii, o radiografie sinceră a sufletului, unde descoperă armonia dintre duhuri „ În baza unui acord nesemnat,/ Dintre suflet/ Și trupul stăpânit de păcat.“ (Pe străzile sufletului meu), ajungând la un fel de eclectism al sfinților și al stelelor, cultivând, în alte poezii, mesajul patriotic, ca „Lecție de prietenie”: „Prietene, de orișiunde vii,/ De țara mea e bine ca să știi/ Că de la prima sa îngemănare/ Prietenii-și primește, cu pâine și cu sare”. Gavril
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
VIANU Acela care la noi a aruncat în circulația tinerilor poeți ai ceasului această formulă ălirismul abstract, n.n.îa fost Ion Barbu: un virtuoz al versului, poet din propria voință, printr-o prinsoare, cum declară el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc-balcanic apoi, baladist fantastic și, în cele din urmă, comprimat și abstract), dar foarte interesant prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie. Volumul de versuri Joc secund nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în unele producții poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate în reviste de avangardă precum: „Unu”, „Contimporanul”, „Integral”, „Punct”, „75 H.P.”, unde alături de elemente suprarealiste se recunosc și cele futuriste. Caracteristica mișcării românești de avangardă literară este chiar eclectismul. De aceea un dadaism în stare pură este mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil în textele lui Sașa Pană. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure celeste de Monsieur Antipyrine (1916
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
biografie, din care citez: eram și sunt adept al unui stil fără stil și în teatru am vrut întotdeauna să explorez toate formele cu același entuziasm. Iar prin natura mea sunt un tip eclectic și nu mi-e rușine de eclectismul meu. Amiciția, în creația literară superrealistă, este un rezultat al apropierii trupului și numai apoi a dorinței de a rămâne împreună pentru destăinuiri. Literatul vorbește deschis despre sentimentele lui cititorului, sugerând osmoza actului de intimitate doar ca o necesitate de
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
și spusă cu puțină amărăciune, ceva nostalgie și mult regret, pentru niște vieți ale unei generații oricum pierdute, dar cu nădejdea de bună luare aminte pentru cei tineri! Dincolo de orice etichetări, pe care o să le dăm ceva mai la vale, eclectismul pare a fi și el un mod de exprimare a unei interesante și libere “acuplări” de elemente culturale pe care Las Vegasul a știut să le armonizeze, să le restituie topindu-le în creuzetul unei originalități ceva mai aparte - tocmai
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil, nu e departe însă uneori de rezumatul deghizat, de adaptare și nuanțare, care sunt forme de obnubilare a originalității.Inovația trăiește la limita dintre parafrază și citat, dacă nu socotim marca subiectivității și facilitatea de a
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea readuce în actualitate iluziile fundamentale: transcedența, omogenitatea, totalitatea, conciliind idealul trecutului dobândit prin memoria istoriei; misticism, magie și mimesisul superior cu acela al modernismului ce scoate în evidență fragmentarismul, transcedența, eclectismul și spiritul antimimetic. Poemele sunt construite pe un fond profund creștin, aprinzând iluzia ce pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
respirare/ alunecăm urcând". Visul și legile sale atât de fluide însoțesc multe din versurile Mariei Calleya. E vorba despre o muzicalitate imanentă învăluind toate mesajele cărții. Poeta preconizează catharsis-ul global menit a se integra funcției ascendente a spiritualității. Fin eclectism nocturn în continuă desfășurare, așa ar putea fi definite intensele căutări: "N-ar fi nevoie decât/ de o cupolă/ tăcută/ înaltă/ cu miresme de sori,/ de o noapte de cumpănă,/ ca orice noapte/ promițătoare și/ primejdioasă,/ și de glasul nostru
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
Burdujeni actualmente denumită Suceava, nu am avut timpul necesar să admir arhitectura gării similară cu a gării din Frieburg - Elveția, fiind construită în 1902. Iată câteva repere istorice despre această gară; ,, Gara, executată într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii, a fost construită din cărămidă roșie lustruită, cărămidă tratând în întregime fațadele clădirii. Compusă din două corpuri laterale cu două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală în stil baroc
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]
-
spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea readuce în actualitate iluziile fundamentale: transcedența, omogenitatea, totalitatea, conciliind idealul trecutului dobândit prin memoria istoriei; misticism, magie și mimesisul superior cu acela al modernismului ce scoate în evidență fragmentarismul, transcedența, eclectismul și spiritul antimimetic. Poemele sunt construite pe un fond profund creștin, aprinzând iluzia ce pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea readuce în actualitate iluziile fundamentale: transcedența, omogenitatea, totalitatea, conciliind idealul trecutului dobândit prin memoria istoriei; misticism, magie și mimesisul superior cu acela al modernismului ce scoate în evidență fragmentarismul, transcedența, eclectismul și spiritul antimimetic. Poemele sunt construite pe un fond profund creștin, aprinzând iluzia ce pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
și nu apărarea Patriei care, de fapt, nici nu era patria lor. Din armata Imperiului Roman care în anul 451 îl zdrobește pe Attila pe Cîmpiile Catalaune, era roman, probabil, numai comandantul ei - Aetius (supranumit „ultimul dintre marii romani”)[viii]. Eclectismul religios nemaipomenit de pestriț și prigonirea creștinismului, singura religie în stare să dea o nouă viață Imperiului, au dus la degradarea totală a moravurilor, familiei și tradițiilor. Este interesant de remarcat că din acest punct de vedere Imperiul Roman se
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
dat posibilitatea să se integreze în ritmul alert al vieții sociale, frământați continuu de dorul de țară, românii „canadieni” păstrează vie conștiința apartenenței la națiunea română, fiind purtătorii culturii, limbii și tradițiilor românești într-o lume caracterizată printr-un accentuat eclectism etnic, generat tocmai de ospitalitatea și toleranța societății canadiene. Dacă Emanuel Tânjală a scris o carte numită „<<România>> de la New York la Los Angeles ” este pentru că a cunoscut mai bine situația românilor de acolo, dar există, în mod cert, și o
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
marcante ale epocii industriale. Peste Ocean, datorită mai ales arhitectului Luis Henry Sullivan, zgârie-norii devin simbolul vizual prin excelență al supremației economice americane. În Anglia ia naștere mișcarea Arts and Crafts, caracterizată prin promovarea artizanatului de calitate, care refuza grandoarea eclectismului istorist dominant la acea vreme și care a avut o influență însemnată asupra arhitecturii germane de la începutul secolului XX și asupra apariției mișcării moderne. În paralel, la Paris se naște curentul Art Nouveau, caracterizat printr-o îndepărtare abruptă de tradiție
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
reprezentanții fovismului. ... 6. Conceptul de "originalitate cu orice preț" în futurism și în curentele ulterioare. Zgomotul Și agitația - prezența simbol în manifestul artistic al mișcării futuriste. ... 7. Influența artei extrem-orientale în redarea spațiului și cromatică, la reprezentanții mișcării NABI ... 8. Eclectismul în artă. ... 9. Aglomerări depersonalizate, sentimentul nonsensului și al însingurării, în arta abstractă. ... 10. Explorarea subconștientului ca posibilă soluție propusă de exponenții suprarealismului. ... 11. Alan Magee și neorealismul American. ... 12. Vassili Kandinsky - fondator al expresionismului abstract și exponent simbol al
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
află cei, care definesc postmodernul în termeni de descentralizare, deconstrucție, dispersie, fragmentarism, precum Ihab Hassan, Jean-François Lyotard, care a descris acest curent drept o „neîncredere în metanarațiuni”, Baudrillard, etc. De cealaltă parte, cei care definesc postmodernul în termeni de pluricentrism, eclectism, toleranță, coabitare, precum John Barth, U. Eco, G. Vattimo, G. Durand, definiție ce ar putea fi numită “noua antropologie” sau neohermetism.”(Corin Braga)Atunci să vedem unde se situează oniricii? Deci, onoricii erau cei care îmbrățișau un postmodernism de coabitare
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
naratori este sigur mai degrabă de plăcerea de a inventa o memorie avangardistă, decât de conștiența că se spirijină pe un adevăr istoric practic și temeinic. Arhitectura volumului dă la iveală un spectaculos secession literar, prin punerea laolaltă, într-un eclectism binevoitor, a numelor unor artiști ai scenei, ai scrisului sau ai culorii, filosofi, scriitori, jurnaliști, maeștri coregrafi, matematicieni, critici, universitari, oameni de showbiz... Georg Aescht, Radu Aldulescu, Liviu Antonesei, Ion Barbu, Matei Bejenaru, Jan Willem Bos, Gigi Caciuleanu, Magda Cirneci
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
împrumută un stil amestecat care asociază prezența ortodoxiei prin demnitarii săi cu gusturile eclectice ale noului îmbogățit. Tulburarea resimțită aici reapare la vederea unei capitale care fascinează și deranjează. Bucureștiul zăpăcește vizitatorul cu contrastele sale și este o enigmă prin eclectismul său. Mahalaua sărăcăcioasă, sordidă și plină de noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vorba unui glumeț poet, ochioasele ceramici glazurate din (dispărutele) bîlciuri, monumentul independenței de la Iași, vis-à-vis de clinica dermatologică, ne înfioară prin aerul lui corcit și ne înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu dizgrațios, de locomotivă raclă, statuia independenței (independență față de cine?, de ce?) și-a cîștigat, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmă se-nfrupta copios din bucatele Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Neîndoios, galeria Catacomba din București, fieful orientării teologale, nu e totuna cu cea numită Calderon, loc unde-și rafinează gusturile mandarinii, galonați și negalonați, ai puterii și în care eclectismul conjunctural este la el acasă, dar obstinarea celei dintîi într-un proiect pe cît de restrictiv, pe atît de neproductiv în durată, nu poate aduce momentului revirimentul dorit. Nu încremenirile într-o estetică dirijată, fie ea și generos spirituală, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuă dezbaterea postmodernism versus "a doua modernitate", Octogon își propune o lectură a artelor vizuale fără să se raporteze la o ordine de semnificații prestabilite". Editorialul mai precizează că publicația încearcă să depășească orice fel de schematism estetizant, în favoarea unui eclectism binevoitor și "moale". E și asta o soluție. Deși, în ce mă privește, prefer cele hard. Micile bucurii ale unui idiot" sună, vag dostoievskian, textul lui Nelly Graur (din același Observator cultural nr. 43-44) și se referă la fenomenul care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așadar, cele mai înalte instanțe ale puterii politice a vremii!), până la cuvântări și ordine ale miniștrilor de Interne, note, rapoarte și planuri de măsuri ale diverselor structuri centrale și teritoriale ale Securității. Această diversitate extraordinară, care poate crea impresia de eclectism, a fost rezultatul dorinței noastre de a evidenția faptul că absolut nici un aspect al organizării și funcționării unei instituții atât de temute, precum era Securitatea, nu scăpa controlului atent al Partidului. De la stabilirea categoriilor de „dușmani ai poporului” și a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și puțini discipoli. Printre ei, Dumitru Ciurea, care-1 impresiona pe Andrei Oțetea prin abundența cunoștințelor, ușurința însușirii limbilor străine (vorbea șase limbi străine, traducea corect și lesnicios în alte opt-nouă), dar îi repugna la el dezordinea ideilor, lipsa de metodă, eclectismul. Îi atribuia lui Dumitru Berlescu calități reale și de mare valoare, dar îi rămânea inexplicabilă, până la perplexitate, „grafofobia” acestuia din urmă. În 1960, Andrei Oțetea avea să-mi spună că nutrea un profund dispreț pentru „responsabilii” (este cuvântul rostit de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui pentru decorație există multe lucruri ce dovedesc că nu s-a eliberat complet de gustul fals al epocii sale. Dar e limpede că a fost unul dintre cei dintâi ce au recunoscut care este Într-adevăr nota fundamentală a eclectismului estetic, mă refer la armonia autentică a tuturor lucrurilor cu adevărat frumoase, indiferent de epoca sau de locul lor de baștină, de școala sau de maniera lor. Înțelegea că, atunci când decorăm o cameră ce urmează a fi o odaie de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]