178 matches
-
458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei - Un slujitor autentic al Bisericii, un cavaler al frumosului artistic și estetic, un principe al cuvântului rostit și, mai ales, scris, un senior al purtării și demnității eclesiastice și sacerdotale, impecabile ... Cuprins fiind de emoție, respect, recunoștință și venerație m-am tot gândit, preț de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
al organizării bisericești, credincioșii ortodocși din această regiune făcuseră parte din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și al Mitropoliei Proilaviei, aflate sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol. Fără a lua în seamă vechile rânduieli, autoritățile ruse au creat o nouă structură eclesiastică, Arhiepiscopia de Chișinău și Hotin, subordonată Sinodului rusesc, în fruntea eparhiei fiind instalat Gavriil Bănulescu Bodoni, român de neam, care a păstrat în timpul păstoririi sale caracterul românesc al Ortodoxiei din regiune.După moartea lui Gavriil, nici un arhiepiscop de Chișinău nu
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
răsplăti Bunul Dumnezeu după toată dragostea și osteneala de care au dat ei dovadă!... Prin urmare, ținem să felicităm, în mod deosebit, pe toți ostenitorii și credincioșii care au contribuit la înfrumusețarea acestui important, necesar și sacru edificiu al comunității eclesiastice, locale, fiind convinși că el va contribui la consolidarea vieții noastre bisericești, din acest binecuvântat ținut al Bihorului străbun și istoric!... București - 18.10.2015 Cu deosebită considerație, Consilier Dr. Stelian GOMBOȘ www.culte.ro GUVERNUL ROMÂNIEI SECRETARIATUL DE STAT
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
cu bucurie sfântă, în fața unui moment important, poate cel mai important, din viața spiritual - duhovnicească a familiilor dumneavoastră creștine, din această autentică comunitate parohială, ce-L are ca ocrotitor pe Dumnezeu - Duhul Sfânt, A treia Persoană a Sfintei Treimi, comunitate eclesiastică ce se va ruga, de aici înainte, în fiecare duminică și praznic, în această nouă, maiestuoasă, zveltă și monumentală biserică, care are, de acum încolo, haină strălucitoare, de împlinită sărbătoare, datorită lucrărilor de construcție, pictură și împodobire cu mobilier specific
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
nota lui Perpessicius: "Dar despre natura raporturilor dintre profesorul de la Beiuș și societatea studenților români din Viena, ne va informa viitorul." (op. cit. p. 479). Așadar, alte informații se mai pot ivi... Beiușul este pentru clericii sătmăreni una din "colinele" Romei eclesiastice. Aici erau sau fuseră un șir de personalități "din părțile sătmărene": George Marchiș (profesor între 1859-1861); Gavril Lazăr de Purcăreți, coleg cu Sălăgeanu între 1864-1869, preot la Sanislău, care va și predica la înmormântarea sa din Vezendiu; Ioan Buteanu din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845, în cinci din cele mai importante orașe ale Moldovei, peste 0,90% din totalul familiilor. Cei mai numeroși erau bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa teoretică Principii de retorica și elocuința amvonului (I-II, 1859). Mare predicator al vremii - avea „o sabie în gură” spuneau contemporanii -, D.R. a lăsat numeroase discursuri rostite la inaugurarea de școli și instituții, panegirice închinate unor personalități politice și eclesiastice, cuvântări funebre, gen în care excelează, etalându-și cultura și finețea oratorică. Bun cunoscător al limbii franceze, acest monah autodidact și „bonjurist” traduce importante scrieri moral-filosofice, cu tangențe religioase. Tălmăcirea din Lamennais, Cuvintele unui credincios, ce face elogiul libertății, publicată
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
1991, p. 81-112. 37. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, p. 592-595. AL. Madgearu, Romanizare și creștinare la nordul Dunării în secolele IV-VII, în AIIX 31, 1994, p. 479-502 38. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, p. 595-597. 39. Emilian Popescu, Organizarea eclesiastică a provinciei Scythia Minor în sec. IV-VI, în S.T., 1980, nr. 7-10, p. 590-605; Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 327-353; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 143-146. 40. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Constanța , III, 1970, p. 255-274; G. Ceacalopol, Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194; Petre Diaconu, Despre datarea ¨circumvalației¨ și a ¨bisericii treflate¨ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319; Idem, Despre organisarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (sec. X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120; I. Barnea, Din nou despre datarea valului și a bisericuței treflate de la Niculițel, în SCIV, 24, 1973, nr. 2, p. 311-315; Idem, Arta creștină în România
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a avut loc în anii 1381-1386, sub domnia lui Petru Mușat și a patriarhului Nil. Solicitarea venea din partea domnului țării, bun organizator și ctitor de biserici și mănăstiri, precum cea de la Neamț. În septembrie 1386, mitropolia Moldovei figura printre "provinciile eclesiastice bizantine", ceea ce înseamnă că domnul obținuse anterior acordul patriarhiei pentru înființasrea ei. Însă, foarte curând, izbucnește un conflict între patriarhie și domnia Moldovei, în legătură cu titularul noii mitropolii. Conflictul s-a declanșat în 1387 sau în anii următori, în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sec. IX-XI), în Pontica 4, 1972, p. 373-380. Idem, Păcuiul lui Soare, vol. I, București, 1972 (vol. II, 1977). Idem, Despre datarea ˝circumvalației˝ și a ˝bisericii treflate˝ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319. Idem, Despre organizarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (secolele X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120. Diculescu C., Vechimea creștinismului la români. Argumentul filologic, București, 1910. Idem, Contribuție la vechimea creștinismului în Dacia: din istoria religioasă a gepizilor, în AIINC, III, 1924-1925
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
G., Izvoarele istoriei românilor, vol. I-XII, București, 1935-1938. Idem, Secuii și secuizarea românilor, București, 1932. Idem, Izvoarele istoriei românilor, XII, Brodnicii, București, 1938. Popescu Em., Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII pe teritoriul României, București, 1976. Idem, Organizarea eclesiastică a provinciei Scythia Minor în sec. IV-VI, în S.T., 1980, nr. 7-10, p. 590-605. Idem, Christianitas Daco-Romanae, București, 1994. Popescu N. M., Ioan, ˝preutul˝ Episcopiei aromânilor, 1934, nr. 7-8, p. 457-460. Popescu-Ciocănel Gh., Influența orientală în toponimia românească, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iluminist, coordonată de Mircea Martin. Editura Paralela 45, București, 2002. Epistole, didahii, ode... Suntem avertizați chiar de autori că avem de-a face cu o istorie literară - nici disciplină teologică în sens dogmatic, nici istorie bisericească, adică referitoare la instituția eclesiastică. Preocuparea lor privește exclusiv textele din cele aproximativ trei secole, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, adică până în momentul în care - în Imperiul Roman - creștinismul a ajuns religie legală, ba chiar de stat. Problemele majore ale cărții sunt adunarea
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și pedagogice. Astfel sunt Catihetica practică (1843), Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor (1847), Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români (1850). A., care cunoaște pe Seneca, Plutarh, Tit Liviu, se servește de izvoare latinești și bizantine. Numele său apare și în publicații precum „Gazeta de Transilvania” sau „Foaie pentru minte, inimă și
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I, 2-3; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 218; Lupaș, Cronicari, I, 166; Corneliu Popeți, 110 ani de la moartea lui Theodor Aaron
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
s-au gândit să-l pregătească pentru preoție. Îi plăceau rosturile bisericii; făcea parte din corul copiilor și da răspunsurile lui Padre Antonio în limba latină, scâlciată, fără îndoială, dar plină de farmec pentru mintea lui, furată de toate tainele eclesiastice. Scrisul și cititul le-a învățat la un oarecare Don José Duarte; apoi, în școala primară care se deschisese la Vimieiro. Se împrietenise cu câteva fetițe, între 10 și 14 ani, care învățau carte cu "Domnișoara Isabella", fostă guvernantă în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
era nedumerit de duritatea poruncii părintești, iar pe de altă parte voia să se reculeagă în studiu și în rugăciuni. Această fragedă pasiune ar fi fost, după unii biografi, adevăratul motiv al hotărârii lui Oliveira Salazar de a îmbrățișa cariera eclesiastică. Familia, și-n deosebi Dona Maria, l-a încurajat în hotărârea luată. Nimic mai măgulitor pentru părinți decât să-l vadă într-o zi preot în Santa Comba. O viață liniștită, aproape de ai săi, liber de griji; idealul acesta corespundea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
numai manifestată, dar exercitată în mod concret”. 2. La fel ca măgarul, preotul îndepărtează atenția de la sine. Cât este de frumos să vezi în filigran figura preotului pe desenul omului blând descris cu puțin înainte, și cât este de inoportun eclesiasticul care contrazice urzeala acestui desen făcut din trei linii dulci, care șterg trei cuvinte urâte: prima linie este o considerație justă a propriilor acțiuni care răstoarnă aroganța; a doua linie este convingerea de a fi ca și ceilalți, care răstoarnă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de viață al individului și al comunității. d) A patra dimensiune: ecleziasticul este omul fidelității față de Biserică. În mod concret, slujirea lui plină de iubire față de Biserică își găsește autenticitatea și verificarea în fidelitatea sa față de ea. Prima fidelitate a eclesiasticului, care devine măsură pentru toate celelalte, este aceea de a nu părăsi niciodată Casa. Învățătura din Lumen gentium, adevărată „cartă de identitate” a Bisericii lui Isus, îl ajută pe ecleziastic să perceapă din ce în ce mai mult Biserica drept Casa lui, oferindu-i
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Re-torica” este o artă care a fost cultivată, în Italia, încă din Evul Mediu și până în zilele noastre, în legătură cu italiana curentă și cu latina, în școli, în academii, în biserică, de literați, autori de opere de popularizare, filosofi, filologi, pedagogi, eclesiastici (teologi, pastoraliști, predicatori, cateheți, omileți). Este vorba despre istoria foarte bogată și atrăgătoare a unui destin care durează de secole, întreruptă numai ici și colo de puține voci critice și discordante și care, astăzi, află un nou elan în formele
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
dacă nu avem nici un chef de înfăptuit, belim belingherul!... Astfel vorbea, simțindu-și papila gustativă beteagă de la niște citate aramaice, grecești și latinești, cu ajutorul cărora triumfase recent în câteva turniruri teologice, rașchetase învățăturile mai multor biserici, împinsese sub pojghițele demnităților eclesiastice sumedenie de inși, dar și din pricina cărora i se aplecase, zbura acuma mofluz, la doar două degete de a deborda, abătîndu-se deasupra Capitalei, nu în ultimul rând pentru a-și clăti și tăvăli cerul gurii prin aroma pipărată a dialectului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca pe o rufă, în singura sală de reanimare, a singurului spital serios din Mozambic. Când m-am trezit, dacă aș fi fost îndrumat să cred că sânt Papa Paul al II-lea, aș fi căutat să duc o existență eclesiastică și strălucitoare, deoarece eu însumi uitasem cu desăvârșire cine sânt N-am dus o existență strălucitoare. Nu-mi mai aminteam nici cum se pronunță casă, masă, terapeut sau analiză fracționară pe românește. Diagnosticul a fost: "Prăbușire drastică a funcției mnezice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Inchiziții deoarece a trădat credința în Cristos. Dar atunci când din evreu s-a făcut creștin nu mai era osândit ca trădător. Ești sperjur. Îți poruncesc, asta și în numele altor confrați și al Starețului nostru, să te adresezi în scris autorităților eclesiastice pentru a expune faptele respective și a le aduce în atenția Bisericii. Dar de ce n-ar face-o fra' Giuliano sau fra' Rocco; sau chiar Starețul nostru, de ce nu, un om sfânt și drept? Plănuiți oare împreună ceva împotriva moralei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tot mai stăruitoare: Spune-mi și mie, fra' Tommaso, de ce cardinalii și episcopii se tem atât de mult de schimbări? Se uitase lung la el, întrebarea aceea putea fi insidioasă și răspunsul putea să-l implice în afirmații în contra autorităților eclesiastice, dar răspunse în chip sincer: A schimba înseamnă a intra în joc. Dacă ție, Căpitane, ți se spune să schimbi ruta pentru a sosi la Marsilia o faci cu inima ușoară și fără teamă? Fără să-ți pese de marinarii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aceeași menire de a putrezi la acte. Deci starea românilor din Bucovina o rezumăm în acest fel: 1. Deși libertatea oricărui cult e garantată prin constituția austriacă, deși credincioșii fiecărei biserici sunt îndreptățiți de a-și administra averile școlare și eclesiastice, numai românii în tot imperiul sunt supuși unui regim escepțional. 2. Deși gimnaziul din Suceava, școala reală din Rădăuți, școala normală din Cernăuți și altele sunt plătite din fondul religionar, numirile profesorilor se fac de-a dreptul de cătră ministeriul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]