162 matches
-
un an, ca urmare a mișcării pe care Pmântul o face în jurul Soarelui cu o viteză medie de 29,77km/s. Este un cerc mare cu centrul în centrul sferei cerești, de fapt proiecția orbitei Pâmântului pe sfera cerească. Planul eclipticii este înclinat față de planul ecuatorului Pământului cu un unghi de 23 o 27'. ECUATOR CERESC Cercul de pe sfera cerească al cărui plan este perpendicular pe axa lumii. El împarte sfera cerească într-o jumătate nordică și una sudică. EFECT DOPPLER
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
compusă din toate radiațiile spectrului vizibil (toate culorile spectrale), corespunzând luminii naturale de la mijlocul zilei. LUMINĂ ANTISOLARĂ Pată foarte slab luminoasă care se vede noaptea pe cer în locul opus Soarelui. Este produsă de difuzia luminii Soarelui pe particulele din planul eclipticei și pe cele respinse din atmosfera Pământului de presiunea solară. LUMINĂ MONOCROMATICĂ Lumina alcatuită din radiații de o singură lungime de undă, în domeniul vizibil, care este percepută de ochi ca având o singură culoare. LUMINĂ POLARIZATĂĂ Lumina alcatuită din
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de luminiscență. LUMINĂ ZODIACALĂ Lumină care se vede la latitudinea noastră, toamna la est, înainte de răsăritul Soarelui și primăvara la vest, după apusul Soarelui. Este produsă prin difuzia luminii Soarelui pe pulberile, gazele și pe alte particule aflate în planul eclipticii. LUMINESCENȚĂ Emisia de lumină de către unele corpuri datorită excitarii atomilor și moleculelor. După natura energiei care produce excitarea luminiscentă poate fi : fotoluminiscența dacă excitarea este provocată de acțiunea diverselor radiații electromagnetice; catodoluminiscența în care agentul excitator îl constituie un flux
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
descoperit legea atracției universale, pe care a dedus-o din legile lui Kepler. Studiind dispersia luminii a explicat curcubeul, compoziția luminii. Newton a inventat telescopul cu reflexie. NODURI LUNARE (ascendent și descendent) Punctele, diametral opuse, în care traiectoria Lunii intersectează ecliptica. Dacă Luna ajunge într-unul din noduri(deci pe ecliptica) simultan cu Soarele va avea loc o eclipsă de Soare. Dacă Luna ajunge într-unul din noduri în același moment în care Soarele ajunge în nodul opus va avea loc
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
legile lui Kepler. Studiind dispersia luminii a explicat curcubeul, compoziția luminii. Newton a inventat telescopul cu reflexie. NODURI LUNARE (ascendent și descendent) Punctele, diametral opuse, în care traiectoria Lunii intersectează ecliptica. Dacă Luna ajunge într-unul din noduri(deci pe ecliptica) simultan cu Soarele va avea loc o eclipsă de Soare. Dacă Luna ajunge într-unul din noduri în același moment în care Soarele ajunge în nodul opus va avea loc o eclipsă de Lună. Tocmai din acest motiv traiectoria Soarelui
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
va avea loc o eclipsă de Soare. Dacă Luna ajunge într-unul din noduri în același moment în care Soarele ajunge în nodul opus va avea loc o eclipsă de Lună. Tocmai din acest motiv traiectoria Soarelui a fost numită ecliptică. NORUL OORT Centura din jurul Sistemului solar formată din mii de miliarde de comete. NOVĂ Stea variabilă a carei stralucire crește brusc de 1000 1000000 de ori printr-o explozie internă. Anual în Galaxie apar 30-50 nove din care numai un
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
se rotesc foarte repede în jurul propriei axe. Ele radiază unde electromagnetice în domeniul radio sub forma unor semnale periodice foarte scurte cu o perioada de la 10 -3 s până la 10s. PUNCT AUTUMNAL Este punctul de intersecție dintre ecuatorul ceresc și ecliptică când Soarele trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de primăvară, când trece din emisfera sudică în emisfera nordică
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de la 10 -3 s până la 10s. PUNCT AUTUMNAL Este punctul de intersecție dintre ecuatorul ceresc și ecliptică când Soarele trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de primăvară, când trece din emisfera sudică în emisfera nordică fiind echivalentul meridianului 0 QUASAR (Quasistellar radio sources - sursa cvasistelară de unde radio) Obiecte cosmice foarte îndepărtate de Pământ (până la 5000Mpc) care emit fluxuri foarte
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
axe, raportat la traversarea meridianului sau a punctului vernal de către Soare. Pământul se rotește în fiecare zi siderală cu 360 0 , într-o ora cu 15 0 , într-un minut cu 0,25 0 . ZODIAC Banda de pe sfera cerească, în jurul eclipticii în care se găsesc cele 12 constelații zodiacale: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Soarele le parcurge succesiv în mișcarea sa anuală aparentă. În medie, o asemenea constelație este parcursă într-o lună. Tot
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Ursa Major) și prezentate în figura 2. Problema 2 Se dau pozițiile lui Marte relativ la stelele de pe bolta cerească, măsurate pe un interval de 6 luni (tabelul 1). Pozițiile sunt prezentate la un interval de 10 zile de-a lungul eclipticii, pornind cu 0 0 la echinoxul vernal; ele sunt date în grade de-a lungul eclipticii, crescând în direcția spre răsărit și merg până la 360 0 când se suprapun cu echinoxul vernal. Pe o hârtie milimetrică se va reprezenta grafic
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de pe bolta cerească, măsurate pe un interval de 6 luni (tabelul 1). Pozițiile sunt prezentate la un interval de 10 zile de-a lungul eclipticii, pornind cu 0 0 la echinoxul vernal; ele sunt date în grade de-a lungul eclipticii, crescând în direcția spre răsărit și merg până la 360 0 când se suprapun cu echinoxul vernal. Pe o hârtie milimetrică se va reprezenta grafic, pe axa orizontală Ox, latitudinea. Axa Oy va fi axa timpului la intervale de 10 zile
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
003 min. Setarea se poate schimba în secunde sau o alta valoare a vitezei acționând în acea fereastră. 5. Pe banda de sus ultimele trei butoane dacă sunt apăsate fac să apară fie constelațiile fie rețeaua de coordonate ecuatorială fie ecliptică care ne pot ajuta să navigăm pe bolta cerească. 6. În fereastra din stânga sus prin apăsare pe butonul Planets se deschide sau se închide o alta fereastră, în dreapta sus. 7. Dacă în această nouă fereastră se apasă pe butonul denumirii
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
comete, d) aurore, e) curcubeu, f) nori luminoasi, g) sateliti artificiali? Enumerati-le. 6. Din cauza precesiei, echinoxul vernal se mișcă lent (50" pe an) pe cer. Care va fi cercul pe care el se va mișca: pe ecuator sau pe ecliptică? 7. Un satelit artificial se mișcă cu o viteza de 6,9 km/s pe o orbită circulară ecuatoriala în direcția mișcării de roatație a Pământului. Care va fi perioada aparentă de revoluție a satelitului față de un punct fix de pe
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
sunt purtate afară, în observatorul Xinglong, lângă Beijing. 5.Tranzitul Pământului. În data de 7 noiembrie 2005, va apărea opoziția lui Marte. În timpul acestui eveniment, Marte va fi situat la 0,47 a.u. de Pământ, fiind foarte aproape de linia ecliptică (27’ sud de ea) observată de pe Pământ. Pentru acest eveniment Agenția Marțiană Spațială planuiește o misiune spațială lângă Marte cu astronauți la bord pentru a observa Pământul tranzitând centrul discului solar (măcar marginea Soarelui) și să investigheze atmosfera Pământului. Ce
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
investigheze atmosfera Pământului. Ce mișcare orbitală minimă în jurul lui Marte trebuie să facă stația? PROBA TEORETICĂ Ursul. Pentru un observator de la Polul Nord, asfintițul are loc o dată pe an, în apropiere de echinocțiul de toamnă. Pentru observatorul de la Polul Nord unghiul dintre ecliptică și orizont este egal cu e = 23,5 0 . Cât despre prelungirea observării asfințitului, ursul poate folosi efectul depresiei orizontului fizic, dacă se ridică pe picioarele de pe spate. PROBA PRACTICĂ 7.1. Găsește intervalul de valori pentru Z m în
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații: Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații: Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
termenul este folosit, în general, cu două semnificații: Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii, înclinarea sa variază de la 5°01'1" la 5°17'35
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii, înclinarea sa variază de la 5°01'1" la 5°17'35" în raport cu ecliptica, cu o medie de 5°08'48". Deoarece sunt circa 365,24 de zile într-un an tropic și 360 de grade într-un cerc, Soarele pare să se deplaseze de-a lungul eclipticii cu viteza de 59,1388' pe
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
1" la 5°17'35" în raport cu ecliptica, cu o medie de 5°08'48". Deoarece sunt circa 365,24 de zile într-un an tropic și 360 de grade într-un cerc, Soarele pare să se deplaseze de-a lungul eclipticii cu viteza de 59,1388' pe zi, adică aproximativ 1°/zi. Această mișcare de la Vest la Est este desigur contrară mișcării aparente de la Est la Vest a sferei cerești. Ecliptica și ecuatorul ceresc se întretaie în două puncte, vizavi unul
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
un cerc, Soarele pare să se deplaseze de-a lungul eclipticii cu viteza de 59,1388' pe zi, adică aproximativ 1°/zi. Această mișcare de la Vest la Est este desigur contrară mișcării aparente de la Est la Vest a sferei cerești. Ecliptica și ecuatorul ceresc se întretaie în două puncte, vizavi unul de celălalt. Se numesc "echinocții" momentele în care Soarele apare în aceste puncte (adică, din punct de vedere heliocentric, când Pământul se situează pe aceste puncte ale orbitei sale). În
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
iar acest lucru este valabil pentru orice loc de pe globul pământesc. Una dintre aceste intersecții se numește punct vernal. El corespunde poziției Pământului pe orbita sa la echinocțiul de primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal. Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se numește "solstițiu de vară" în emisfera nordică / emisfera boreală și "solstițiu de iarnă" în emisfera sudică / emisfera australă. Aceste denumiri sunt inversate
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]