216 matches
-
formula transnaționalelor este cel care face istoria ș.a.m.d. Iată doar cîteva dintre caracteristicile actualului sistem capitalist, alături de care persistă o serie de întrebări, cum ar fi: Poate fi privatizat totul?; Este a treia cale una de durată?; Este ecologismul noua stîngă?; Globalizarea atenuează sau agravează așa-zisa "ciocnire a civilizațiilor?; Poate Islamul crea și impune o alternativă la tipul de societate capitalist?; Este posibilă respectarea unei etici a afacerilor globale? Cînd pînă și sufletele devin mărfuri, într-o lăcomie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ador; aer liber; aer proaspăt; anotimpuri; aprigă; armonioasă; așezat; aventură; banal; biologic; biologie; bogată; bogăția; bogăție; bună; bunăvoință; caif; cal; calmitate; călcată; căldură; căpriță; ce ne înconjoară; cîntec; climă; colorată; contemplare; continuare; copilărie; culori; cultură; curățenie; dar; decor; doarme; ecologie; ecologism; esență; exuberanță; fabulos; faună; fel; fericire; fire; fizică; floră; frunză; frunze; fură; gemeni; grătar; iarnă; ideală; inima; instinct; iubire; iubirea; izvor; începuturi; înconjoară; îngrijită; judecător; karma; lac; liniștită; loc; lumea; machiat; mama natură; meditații; mortal; mulțime; murdară; naștere; natura; natural
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Un text datînd din 26 aprilie 197776 prezintă acest "proiect de publicare lunară a unor "Buletine neconfidențiale"", care să se ocupe de procurarea de informații de natură biologică, psihologică, sociologică, ecologică, în vederea lămuririi acestor concepte și a pregătirii căilor unui "ecologism cu ambiție planetară". Observînd existența unei avalanșe de "crize" în toate sectoarele, sînt prezentate trei obiective: să se vehiculeze infor-mații-cheie; să se faciliteze apariția "conceptelor transdisciplinare"; să se organizeze acțiuni "care să se opună sistemului socio-economic ce conduce acum lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acord progresul tehnologic cu ordinea socială, Charles Fourier a fost mai curînd un antiindustrialist, el propunîndu-și să evite efectele negative ale acestui fenomen prin constituirea unor asociații rurale cu caracter cooperatist (falansterele), idei care au alimentat opțiunile socialiștilor apropiați de ecologism. Tot la nivelul microcomunității s-a raportat și Robert Owen, care, spre deosebire de Fourier, pune accentul tocmai pe industrie ca motor al societății pe care o proiecta. Prin ceea ce a realizat la New Lanark este exemplar pentru modul în care primii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai mare ca PSE, din 1995 încoace Partidul Popular European (PPE) are orientare conservatoare, liberală și democrat-creștină. Este subvenționat tot cu peste trei milioane euro. Dintre ideologiile celorlalte partide politice europene recunoscute de UE, amintim naționalismul și euroscepticismul, suveranismul, centrismul, ecologismul politic, regionalismul, antiliberalismul și comunismul. După cum se vede, este recunoscută în democrația europeană actuală un pluralism ideologic amețitor pe care nu-l putem stăpâni fără un suport filosofic modern. Patru partide și asociații nerecunoscute sunt reprezentate în Parlament: Libertas, Democrații
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Republicii de la Weimar. Nu doar prin faptul că a devenit un pitic politic și un gigant economic, ci și prin faptul că militarismul său s-a transformat în pacifism, ambiția sa, în consumerism, iar raționalizarea sa a fost contracarată de ecologism. În contextul acestei mutații, țara rămîne altminteri ea însăși, alimentîndu-se din pînze freatice profunde. În ceea ce privește Franța, ea pierde brusc malthusianismul economic care o caracteriza de decenii bune și se lansează în expansiunea pe piața mondială. Gaullismul, care părea o etapă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
asociază în mod indisolubil conștiinței tuturor acestor fragilități pe aceea că Europa este depozitara unei moșteniri unice cu valoare universală. Ea este de asemenea conștiința existenței și acțiunii unor forțe, nu doar politice și economice, care lucrează, în interiorul statelor (regionalism, ecologism) și al culturilor, pentru salvgardarea identităților, diversităților, adevărurilor europene. Este, în același timp, conștiința unei necesare sinergii a tuturor acestor forțe. În sfîrșit, noua conștiință europeană este conștiința că totul este nesigur, că amenințările sînt ele însele amenințate și că
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În modelul propus, întregul este întregul social, societatea globală la diferite scări: locală, națională, regională, internațională. Părțile concurente sunt, în funcție de scara avută în vedere: statul (statele), partide și grupuri de presiune, organizații internaționale guvernamentale și nonguvernamentale, noile mișcări sociale (feminismul, ecologismul dar și fundamentalismele neototalitare), corpus-ul cetățenilor, masa indivizilor. Identificarea părților pune în evidență trei aspecte importante ale modelului: 1) ponderea noilor veniți la ocuparea poziției de parte politică: partidele ecologiste, mișcările feministe, dar și cele fundamentalist-neototalitare; 2) diferența calitativă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
societate. Desigur, ideologiile ca atare, generate de intrarea maselor pe scena politică a modernității occidentale, coagulate în texte sistematice și programatice, există în diversitatea lor, dar fiecare dintre acestea de la liberalism, conservatorism sau socialism, până la comunism, fascism sau mai recentele ecologism, feminism, fundamentalism neototalitar se hrănește din stratul profund al ideologicului ca stare și atitudine. Ideologiile exprimă, în forme concret-istorice, ideologicul ca trăire și atitudine general-umană centrată pe interese, angajată în acțiunea politică. Remodelarea conceptuală a ideologicului prin înțelegerea și asumarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
spațiu politic al "geometriei variabile" este unul al normalității, complementarităților tematice, interferențelor ideologice și doctrinelor de sinteză. În acest spațiu politic al moderației și reformismului, aș plasa și acele opțiuni și variante constructive și non-radicale ale unor ideologii post-materialiste, precum ecologismul și feminismul. Există, desigur, și un spațiu politic radical, cel al "metapovestirilor" din direcția socialismului utopic, socialismului luptei de clasă de sorginte marxistă, conservatorismului antimodern și retrograd, naționalismului xenofob, ca și unul extremist al exceselor reacționare, totalitare și neototalitare, ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a i se asigura renașterea. De asemenea, în expresiile cele mai viguroase ale mișcării contestatare contemporane, cele din discursuri, atitudini, comportamente, nu se poate să nu fii frapat de frecvența asocierilor unei voințe progresiste puternic afirmate de nenumăratele trimiteri paseiste. Ecologismul se dovedește a fi în acest sens la fel de bogat în ambiguități cum au fost în trecut toate formele de capitalism. Unul dintre ultimele texte ale lui Maurras denunța prezența rafinăriilor petroliere pe malul lacului Berre, învinuite că poluau apele, că
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte, visul "ingineriei sociale" nu pare să dispară, câtă vreme societatea caută să se comporte ca un organism autonom pe care mai degrabă îl
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
curs pentru învățământul la distanță, la Deakin University, în 1995: primele versiuni ale unora dintre capitole au fost scrise în acest scop. Prima ediție a cărții a reunit versiuni substanțial revizuite ale acestor texte, împreună cu noi capitole despre feminism și ecologism. Ediția a doua a inclus și un capitol despre constructivism. Nimeni din cei implicați inițial în proiect nu bănuia că textul avea să obțină un asemenea succes, fiind inclus în bibliografiile universitare din toată lumea. Cea de-a treia ediție a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
paradigme și teorii, și nu de mari dezbateri, probabil pentru a acoperi mai bine detaliile fine ale fiecărei teorii și pentru a include și acele curente care nu au participat la marile dezbateri, cum ar fi, de pildă, feminismul sau ecologismul. Poate fi surprinzătoare varietatea curentelor, unele dintre ele destul de marginale, cărora li se dedică un spațiu important în acest volum. Acest lucru poate să se datoreze scăderii relevanței paradigmelor dominante realismul și liberalismul , dar și dorinței autorilor de a evita
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Devetak este unul din cei mai importanți autori din curentul critic. Revenind la structura cărții, remarcăm, ca trăsătură originală, faptul că cele două mari paradigme care au consolidat disciplina Relațiilor Internaționale, realismul și liberalismul, nu sunt privilegiate în raport cu mai modestul ecologism internațional, de pildă. Realismul, considerat multă vreme drept paradigma hegemonică (aceasta mai ales în timpul Războiului Rece), a fost din ce în ce mai contestat începând cu anii 90 din cauza incapacității sale de a explica și prezice fenomene internaționale. Dacă într-o primă etapă, principalul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ridicate de englezescul sustainable din expresia sustainable development, pe care l-am tradus uneori prin "sustenabil", alteori prin "durabil", după cum ne-a permis contextul. Cuvântul green, care în vocabularul politic desemnează partidele ecologiste sau "verzi", a fost tradus aici prin "ecologism", din cauza imposibilității de a găsi o formulă mai fidelă pentru identificarea curentului green politics în Relațiile Internaționale. Un alt concept important, de această dată în cadrul paradigmei liberale, este acela de relative /absolute gains. Am preferat formula "câștiguri relative/absolute" aceleia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor internaționale. Am ales să le numim "teorii", însă de-a lungul timpului ele au fost numite în literatură "paradigme", "perspective", "discursuri", "școli
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
s-a schimbat în timp și cum se poate schimba din nou în forme care ar îmbunătăți șansele de viață ale celor vulnerabili și excluși. Un obiectiv critic asemănător se regăsește în toate abordările radicale principale ale domeniului, incluzând feminismul, ecologismul internațional și constructivismul critic. Toate sunt în mod activ libertariene, fiind dedicate sarcinii normative de a expune o serie de constrângeri asupra autonomiei umane care pot, în principiu, să fie înlăturate. Metodologia adecvată Dezbaterile cu privire la scopul investigației politice internaționale conduc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alții se îndreaptă către studiile de etică sau teorie politică. Multe din întrebările care i-au fascinat pe cercetătorii feminiști despre patriarhat, identitatea genurilor, etc. pot căpăta răspuns doar ieșind din granițele tradiționale ale disciplinei. Este cazul gândirii recente privind ecologismul internațional, care, în mod necesar, privește dincolo de disciplina standard (a se vedea Capitolul 10 în acest volum). Cea mai recentă fază din istoria globalizării i-a determinat pe mulți să aprofundeze mutația către multidisciplinaritate (Scholte 2000). Rezultatul acestor evoluții este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de dreptatea globală s-au aflat în centrul discuțiilor despre distribuția justă între săraci și bogați, despre responsabilitățile morale de a repara daunele aduse mediului. Obligațiile față de speciile non-umane și față de generațiile viitoare au fost teme importante ale eticii mediului. Ecologismul internațional a criticat presupozițiile dominante până în anii '60 despre creșterea economică nelimitată și despre încrederea în virtuțile capitalimului sălbatic. Întrebări privind perspectivele "responsabilității ecologice" a statelor și cetățenia ecologică globală, care au fost discutate recent în gândirea și practica politică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instrument de analiză necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni alternative ale relațiilor internaționale. Împreună cu o paletă de noi perspective asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care au implicații pentru ordinea mondială. Cu siguranță, observarea și interpretarea unor asemenea modificări de putere, pe măsură ce apar în diverse contexte globale și locale, constituie funcții de bază ale teoriei Relațiilor Internaționale. Traducere de Ștefan DABU, Ruxandra IVAN Capitolul 10 Ecologismul internațional constituie probabil cea mai nouă dintre perspectivele abordate în această carte. Deși "problemele mediului" în jurul cărora s-a dezvoltat poziția ecologistă asupra politicii globale nu mai au în prezent aceeași pondere ca în anii 1990 în opinia publică, prea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Internaționale (Laferrière și Stoett 1999; Laferrière 1996; Hovden 1999; Mantle 1999; Helleiner 1996, 2000), dezbaterile s-au concentrat asupra modului în care mișcările ecologiste și reacțiile teoriilor dominante la provocările ecologice globale sunt implicate în reconstruirea politicii mondiale (Eckersley 2004). Ecologismul internațional a apărut ca o forță politică semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice ecologiste în Relațiile Internaționale, și argumentele susținute în literatura de specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]