224 matches
-
a paradigmei sociale dominante și în sensul unei transformării a valorilor și a organizațiilor tradiționale. Concepută ca orientare divergentă în raport cu tradiția dominantă a gândirii europene, ecologia profundă își poate găsi originea în cinci tradiții filosofice diferite, înțelese ca surse ale ecologismului 273: • Prima ține de tradițiile spirituale ale Estului, în sensul unei înțelegeri spirituale a naturii, inclusiv sub aspectul prețuirii ei estetice. În timp ce în gândirea occidentală, cu excepția momentului romantic, este accentuată dominația tehnică asupra naturii, în gândirea răsăriteană contează aspectele spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
integrată într-un întreg atotcuprinzător. La nivelul modului de a vorbi, în loc de "Protejez pădurile" vom spune "Sunt o parte a pădurilor și mă protejez pe mine însumi. Sunt acea parte care a început să gândească"280. 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții Acest scurt capitol este în intenție o încercare de reconciliere a ecologiei profunde cu tradiția filosofică europeană în modalitatea unei etici a virtuții. Considerăm în mod intuitiv că anumite acțiuni sunt dubioase din punct de vedere etic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și necomestibile, ceea ce indică atitudinea omului față de ele. Chiar ecologiștii care apără viața sălbatică sunt de acord cu creșterea animalelor sau a păsărilor pentru hrană în mod industrial. Între timp, comparativ cu anii 1970 ai secolului trecut, ani ai începuturilor ecologismului, a prins contur ideea că merită recuperată ferma țărănească tradițională în care animalele și păsările sunt crescute ecologic, în condiții de spațiu și de locuire corespunzătoare. Apărătorii fermelor tradiționale pot replica prin afirmația că animalele și păsările dintr-un complex
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
astfel se asigură locuri de muncă, chiar dacă această exploatare duce la pierderi anticipate în privința stării mediului natural. Cred că o asemenea abordare trebuie depășită prin adoptarea unei atitudini responsabile în sensul precizat mai sus. În al doilea rând, cred că ecologismul este și o consecință a dezvoltării cunoașterii. Observarea interdependențelor sistemice și cercetarea echilibrelor ecosistemelor au permis formarea unor convingeri bazate pe argumente științifice, ceea ce le face să fie mai puternice decât alte convingeri bazate pe interese sau nevoi. Norton 310
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
suficientă pentru a acționa în prezent în favoarea protecției mediului. Posibilitățile din prezent, definite în limitele lor epistemologice, nu sunt diferite din punct de vedere moral de posibilitățile din viitor. 2.4. Principiile unui mod de viață ecologist 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață În literatura domeniului a fost propusă teza că cel puțin "ecologia profundă" duce la o schimbare radicală a modului de viață pornind de la redefinirea sensului vieții. Freya Mathews dezvoltă o asemenea abordare pornind de la credințele religioase
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în discuție felul în care budismul rezolvă această problemă a devenirii sistemului prin relația triadică dintre Brahma, Vișnu și Shiva, dar este greu de construit un model teoretic acceptabil din perspectiva gândirii occidentale. Cu totul altfel au fost internalizate principiile ecologismului în spațiul cultural și politic european, în primul rând prin transformări la nivelul practicilor economice și al reglementărilor juridice. Principala schimbare constă în aplicarea principiilor dezvoltării durabile și modificarea modului de viață la nivel individual prin adoptarea unor noi principii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la concluzii antietatiste și propun desființarea statelor. Și proiectele politice creștine, fiind antropocentrice, sunt împotriva ecocentrismului. Ecocentrismul ar intra în conflict cu valoarea identității naționale. Alți autori propun o rezolvare globală sub egida ONU344. Astfel, s-ar ajunge la un ecologism rezonabil, care nu mai poate fi acuzat de interese meschine. S-ar prioritiza obiectivele publice, s-ar realiza o abordare managerială a capitalului natural. Tema cea mai discutată vizează situarea ecologismului în spectrul politic. Cred că putem vorbi despre un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sub egida ONU344. Astfel, s-ar ajunge la un ecologism rezonabil, care nu mai poate fi acuzat de interese meschine. S-ar prioritiza obiectivele publice, s-ar realiza o abordare managerială a capitalului natural. Tema cea mai discutată vizează situarea ecologismului în spectrul politic. Cred că putem vorbi despre un ecologism de dreapta, care vizează modificări tehnologice, investiții în retehnologizare, și un ecologism de stânga, care vrea o nouă revoluție, readuce mitul transformării revoluționare, cere să facem tabula rasa, să distrugem
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rezonabil, care nu mai poate fi acuzat de interese meschine. S-ar prioritiza obiectivele publice, s-ar realiza o abordare managerială a capitalului natural. Tema cea mai discutată vizează situarea ecologismului în spectrul politic. Cred că putem vorbi despre un ecologism de dreapta, care vizează modificări tehnologice, investiții în retehnologizare, și un ecologism de stânga, care vrea o nouă revoluție, readuce mitul transformării revoluționare, cere să facem tabula rasa, să distrugem capitalismul 345. Ecologiștii cu orientare de stânga alcătuiesc un grup
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prioritiza obiectivele publice, s-ar realiza o abordare managerială a capitalului natural. Tema cea mai discutată vizează situarea ecologismului în spectrul politic. Cred că putem vorbi despre un ecologism de dreapta, care vizează modificări tehnologice, investiții în retehnologizare, și un ecologism de stânga, care vrea o nouă revoluție, readuce mitul transformării revoluționare, cere să facem tabula rasa, să distrugem capitalismul 345. Ecologiștii cu orientare de stânga alcătuiesc un grup mai semnificativ din punct de vedere politic, astfel încât ecologismul este asociat în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
retehnologizare, și un ecologism de stânga, care vrea o nouă revoluție, readuce mitul transformării revoluționare, cere să facem tabula rasa, să distrugem capitalismul 345. Ecologiștii cu orientare de stânga alcătuiesc un grup mai semnificativ din punct de vedere politic, astfel încât ecologismul este asociat în genere cu stânga politică. Unii dintre ei sunt împotriva proprietății private. Alții au formulat ideea că ecologismul politic este incompatibil cu liberalismul. Dar sunt și filosofi care susțin că proprietatea privată este o garanție a protecției ecologice
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să distrugem capitalismul 345. Ecologiștii cu orientare de stânga alcătuiesc un grup mai semnificativ din punct de vedere politic, astfel încât ecologismul este asociat în genere cu stânga politică. Unii dintre ei sunt împotriva proprietății private. Alții au formulat ideea că ecologismul politic este incompatibil cu liberalismul. Dar sunt și filosofi care susțin că proprietatea privată este o garanție a protecției ecologice a resurselor. Astfel, Anthony Weston afirmă că "privatizarea proprietății îngreunează reducerea utilizării dezastruoase din punct de vedere ecologic a pământului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturale aparțin tuturor oamenilor, de aceea, susțin ecologiștii, utilizarea lor trebuie controlată. Aici apare o polemică legată de relația dintre interesul privat și interesul public, inclusiv dreptul de proprietate. • În al doilea rând, putem concepe și identifica apărări liberale ale ecologismului. De exemplu, se poate argumenta că prezervarea naturii sălbatice contribuie la păstrarea structurilor liberale. Cetățenii sunt liberi și autonomi, idealuri pe care le regăsim în natura sălbatică. De exemplu, păstrarea cursului natural al unui râu. Cetățenii trebuie să aibă acces
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
liberale de la oameni la non-oameni. S-a argumentat că animalele și alte entități naturale trebuie respectate deoarece ele sunt autonome într-un sens relevant 350. Ajungem astfel la o etică dezantropomorfizată, necentrată pe om. De aceea, consider că prejudecata asocierii ecologismului cu stânga politică, adică cu social-democrația și socialismul trebuie pusă în discuție. Cred că se fac două erori în interpretarea politică a ecologismului. 1. Reducționismul politic. Ecologismul nu este prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relevant 350. Ajungem astfel la o etică dezantropomorfizată, necentrată pe om. De aceea, consider că prejudecata asocierii ecologismului cu stânga politică, adică cu social-democrația și socialismul trebuie pusă în discuție. Cred că se fac două erori în interpretarea politică a ecologismului. 1. Reducționismul politic. Ecologismul nu este prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală, adică una de tip cultural, filosofic, științific. 2. Ecologismul, când este redus la origini politice, este plasat la stânga spectrului politic. Resping ambele idei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la o etică dezantropomorfizată, necentrată pe om. De aceea, consider că prejudecata asocierii ecologismului cu stânga politică, adică cu social-democrația și socialismul trebuie pusă în discuție. Cred că se fac două erori în interpretarea politică a ecologismului. 1. Reducționismul politic. Ecologismul nu este prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală, adică una de tip cultural, filosofic, științific. 2. Ecologismul, când este redus la origini politice, este plasat la stânga spectrului politic. Resping ambele idei. Cred că asupra originilor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trebuie pusă în discuție. Cred că se fac două erori în interpretarea politică a ecologismului. 1. Reducționismul politic. Ecologismul nu este prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală, adică una de tip cultural, filosofic, științific. 2. Ecologismul, când este redus la origini politice, este plasat la stânga spectrului politic. Resping ambele idei. Cred că asupra originilor sau surselor ecologismului am fost lămuritor mai sus. Acum îmi propun să argumentez împotriva plasării la stânga a ecologismului. Circumstanțele pentru această plasare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală, adică una de tip cultural, filosofic, științific. 2. Ecologismul, când este redus la origini politice, este plasat la stânga spectrului politic. Resping ambele idei. Cred că asupra originilor sau surselor ecologismului am fost lămuritor mai sus. Acum îmi propun să argumentez împotriva plasării la stânga a ecologismului. Circumstanțele pentru această plasare sunt ușor identificabile. Acest lucru se petrece deoarece se admite că criza ecologică este provocată de actuala ordine socială și economică
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cultural, filosofic, științific. 2. Ecologismul, când este redus la origini politice, este plasat la stânga spectrului politic. Resping ambele idei. Cred că asupra originilor sau surselor ecologismului am fost lămuritor mai sus. Acum îmi propun să argumentez împotriva plasării la stânga a ecologismului. Circumstanțele pentru această plasare sunt ușor identificabile. Acest lucru se petrece deoarece se admite că criza ecologică este provocată de actuala ordine socială și economică și că problemele poluării mediului înconjurător pot fi rezolvate prin schimbarea acestei ordini. Se discută
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
judecăm însă moralitatea unor asemenea soluții radicale, atunci se poate ajunge la teza că marxismul sau anarhismul sunt la fel de imorale ca și ordinea pe care își propun să o înlocuiască. Pe de altă parte, cred că se poate arăta că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la fel de imorale ca și ordinea pe care își propun să o înlocuiască. Pe de altă parte, cred că se poate arăta că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de diferite, atunci se pune întrebarea dacă ecologismul mai poate fi considerat o ideologie politică. Cred că se poate argumenta în favoarea tezei că exologismul nu are caracteristicile unei false conștiințe în sensul de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de diferite, atunci se pune întrebarea dacă ecologismul mai poate fi considerat o ideologie politică. Cred că se poate argumenta în favoarea tezei că exologismul nu are caracteristicile unei false conștiințe în sensul de ideologie, ci este expresia unei noi concepții despre lume bazată pe datele științei. O mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerat o ideologie politică. Cred că se poate argumenta în favoarea tezei că exologismul nu are caracteristicile unei false conștiințe în sensul de ideologie, ci este expresia unei noi concepții despre lume bazată pe datele științei. O mai bună înțelegere a ecologismului poate fi obținută dacă analizăm rolul statului din perspectiva unei viziuni ecologiste. Ce fel de instrument este statul în raport cu urgențele crizei ecologice? Se pare că statul, așa cum funcționează el în societățile actuale, are mai degrabă rolul de a asigura satisfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nevoilor și intereselor cetățenilor decât să-i facă pe cetățeni mai buni. Și statul liberal s-ar supune aceleiași cerințe, scopul său fiind să asigure bunăstarea cetățenilor și apărarea valorilor individualismului, precum libertatea și proprietatea privată. Și în fixarea locului ecologismului în spectrul politic ne poate fi de folos distincția dintre două moduri de a vedea relația dintre om și natură, într-un sens slab și într-un sens tare. Într-un sens slab, superficial, tehnocratic, ecologismul ar duce la reconsiderarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]