267 matches
-
creează legendele despre români ! Am remarcat că există două extreme: - oameni generoși și nonșalanți, care își umplu tava cu toate felurile posibile de mâncare, iar la sfârșit constați că au mâncat numai un sfert, restul urmând să fie aruncat - oameni economi și planificați, care după ce mâncau bine își făceau sandwichuri pentru tot restul zilei. Paradoxal, existau persoane care făceau parte simultan din ambele categorii. Vorbeam de legende. Ne-au povestit șoferii că au asistat la scene terifiante: zgripțuroaice care alergau disperate
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
geam. Cumva de-o să ne fie greață, Îți voi jura: e ultimul bairam! Și-om rătăci aiurea sus pe munți, Să nu mai văd țipenie de om; Sunt prea sătul de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc; Când o fi să mă pălească hiba, M-oi face, pentru tine, un haiduc. Ca o nălucă printre oameni, Ce pentru bani atât se forfotesc, Mă voi
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346959_a_348288]
-
fier și de o hărnicie nemaiîntâlnită. Îmi spunea adesea: Ce țară-i Franța! Nu există țară mai bună. Aici pe orice pui mâna, faci bani...” Nea Mitică mi-a povestit că Ritivoi, toată viața lui a fost harnic dar și econom. Nu și-a bătut joc de banii câștigați cu trudă, nu s-a dat în lături de la nicio muncă ce-i aducea un câștig, fie el cât de modest, era un bănuț în plus. Răspundea tuturor solicitărilor și muncea cât
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
de 10 milioane și mai bine. Mai însemnăm încă săvârșirea, de câțiva ani, tot prin stăruințele guvernului conservator, a joncțiunilor căilor ferate, cari trebuiau să sporească și traficul și veniturile liniilor. În asemenea condițiuni excepțional favorabile, sub un guvern înțelept, econom și prob, renta 5 la sută a statului român ar trebui să fie, dacă nu al pari, cel puțin 80 la sută, cum sânt împrumuturile unor state în mai rele condiții economice decât noi. Numai risipa și jaful, cari sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau predicatul indicat prin verbul spus de cadrul didactic, construirea de enunțuri în care să fie valorificat atributul/complementul etc.); propoziția simplă/dezvoltată, interogativă/exclamativă/enunțiativă, reprezentarea grafică a propoziției prin Spune mai mult(e)!, Spune mai puțin!, Croitorașul cel econom, Tăiem..., Facem economie de...cuvinte, Adăugăm..., Să ne punem întrebări, Mirați-vă!, De la întrebare la răspuns 303, Spune ce vezi!, Scrie propoziția! etc.; raporturile sintactice de inerență (concretizat în acordul predicat subiect), de coordonare și subordonare: Cine este? Cine sunt
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
câteva cuvinte importantă regelui Carol:"Carol al XI-lea, un războinic asemenea străbunilor săi, a fost cel mai ferm rege dintre toți predecesorii săi. A abolit autoritatea senatului, pe care l-a declarat senatul regelui și nu al regatului. Era econom, vigilent, neobosit; atribute care i-ar fi făcut pe supușii săi să-l iubească, daca despotismul sau nu ar fi transformat iubirea lor în frică. <footnote Edward Herbert The Life of ward Lord Herbert, of Cherbury, written by himself, Strawberry
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a venit In tentationem; de atunci mă cheamă Intentationem adică în {EminescuOpVIII 359} ispită. Dacă era lecția mare eram în ispita să n-o învăț, daca vedeam vo fată frumoasă eram în ispită s-o sărut, dacă mă bătea părintele econom, pentru c-am furat un cazan cu fasole de post // am fost în ispită să fug, dacă mă bătea eram în ispită 264r să-i crăp capul. în sfârșit, din ispită în ispită am fugit de-acolo și mă aflu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un simplu sergent fără altă avere decât galonul său. Însă, câștigând pensia, sergentul devenea alt om. Încurajat de astă perspectivă, el strigă că nu crede nici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că guvernul avea și în afară și în lăuntru mari idei. În nimic nu va semăna guvernul personal al d-lui Brătianu cu acela al lui Napoleon III decât în corupțiunea și în înjosirea elementelor sale guvernamentale. Față cu guvernele econoame, modeste, harnice ale Domnilor români de la 1821 - 1857, față cu guvernul de emancipare politică și socială a lui Vodă Cuza se va 'ncepe de-acum înainte, în zilele lui Carol îngăduitorul, a doua ediție a domniei fanarioților. Înjosirea de caracter
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cea înflăcărată sub cea apetentă, folosindu-le doar în scopul înmulțirii banilor, gândindu-se de unde să obțină și mai mulți bani și nepermițându-și să admire decât banii. El va fi cu toate asemănător cetății în care viețuiește, va fi econom și întreprinzător, va face avere din orice și va fi adulat de către ceilalți care îl vor vedea ca pe un om care se înfrânează în fața legii. Însă va face acest lucru fiindcă nu crede că binele este preferabil răului și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
devine cheltuitoare. La fel se poate vorbi și despre dorința de împreunare. O dată făcută această distincție, Platon merge mai departe și consideră că întotdeauna „bondarul” va fi supus dorințelor nenecesare, în timp ce omul stăpânit de cele necesare va purta numele de „econom” și „oligarhic”. Din acesta din urmă se va naște omul democratic. Începutul degradării omului oligarhic în cel democratic este datorat felului în care acesta își va crește fiul, fără educație și în spiritul economiei. Acesta, deloc atenționat în privința pericolelor, „va
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
creștin: el dorește să dezvolte la Timotei înțelepciunea la care a ajuns deja și-i dă o cărticică, o culegere de proverbe ale lui Solomon; lui Sofronie îi oferă un ceas dalmat sub pretextul de a-i permite, întrucât este econom, o mai bună folosință a timpului său; deloc naiv, interesatul înțelege că Eusebiu îi aduce aminte leneșului de exactitate...; Teofil se alege cu Evanghelia lui Matei, ca să-i întărească dragostea lui de Dumnezeu; Eulal primește Epistolele lui Pavel Chrysoglotos - o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
autodefinire sinceră? Criminalul Esposti - ca să dau numai un exemplu -, în cazul în care în Italia ar fi reinstituit fascismul, în salve de tun, ar fi oare dispus să accepte o Italie a nostalgiei sale false și retorice? O Italie nonconsumistă, econoamă și eroică (așa cum o credea el)? O Italie rustică, lipsită de comodități? Fără televiziune și fără bunăstare? Fără motociclete și geci de piele? O Italie cu femeile închise-n casă și pe jumătate îmbrobodite? Nu, este evident că până și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
exista un caz limită, cum ar fi Chile. Aici este nevoie de forță și de o întoarcere provizorie la fascismul clasic. În schimb, există cazuri, cum este cel al Portugaliei, care trebuia să înceteze a mai fi o națiune severă, econoamă, arhaică; trebuia să fie inserată în marele univers al consumului. Și, uite așa, America i-a pus probabil de acord pe De Spinola și Caetano. Dintre ei, cel mai rău fascist „real” e De Spinola (care, de altfel, mi s-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
George Enescu la Huși), „Cugetări” (cuprinzând aforisme din Chamfort, Fontenelle, Lev Tolstoi, Maupassant, Hugo). În structura publicației se observă un echilibru între dorința de conservare a tradițiilor și evidenta preocupare pentru transformarea mentalităților și racordarea lor la modernitatea timpului. Astfel, economul stavrofor V. Ursăcescu semnează articole despre diverse sărbători creștine, despre trecerea unor obiceiuri și credințe din religiile păgâne în creștinism, despre originea unor proverbe și etimologia unor expresii sau oferă date istorice referitoare la Biserica și episcopia Hușilor. La rubrica
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la Beiuș, S. citea „Familia”, unde era
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
pernă de aer, manuală, gonflabilă. Doi: tricicluri. Se ne imaginăm un mare patron, nabab, de la țară, care - după ce devalizează supermarketul, și ia - firește - pe o comandă rezervată specială - până și toată pâinea din el, își umple căruciorul de la supermarket, și - econom, cum e - credeți că dă banii pe un taxi? Sigur, ar merge pe jos, dar dacă are o afecțiune congenitală? Rău de mare distanță? Și atunci, afară, cu căruciorul plin cu vârf, meditează, săracul, în hainele lui de lux, in
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
vacanței". Aș vrea s-o am și eu. Bravo, dragul meu! Te-ai gândit bine. Răzvan e bucuros că a cumpărat cartea. Știe sigur că nu se va plictisi în vacanță. 1. Ordoneaza corect și obține propoziții: *este, băiat, Răzvan, econom. *să trebuie copiii animalele iubească 2. Rconstituie propoziția din cuvintele ce le vei forma cu silabele de pe plic: ÎN EXCURSIE E sâmbătă. Plecăm cu întreaga clasă în excursie la Cheile Bicazului. Sosește autocarul. Ne urcăm și pornim. Toți suntem veseli
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
, supliment literar la „Bunul econom”, apărut la Orăștie, neregulat, cu excepția primului an, între 13 ianuarie 1901 și 23 iulie 1905. Redactor și editor este Ioan Moța, care face publică intenția de a reproduce, în primul rând, articole și scrieri literare din alte publicații periodice. Astfel
SPICUIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
copilării. Este vorba de dezgust, pudoare și morală, precum și de o serie de trăsături legate de „caracterul anal”, altfel spus de „triada curățeniei”, descrisă de Freud (1908a/1974) astfel: anumite persoane „sunt extrem de ordonate, de econome și de încăpățânate (...). Caracterul econom poate evolua spre avariție; încăpățânarea se transformă în sfidare, de care se atașează cu ușurință tendința spre furie și spiritul vindicativ (...); aceste trei trăsături de caracter, într-un fel sau altul, sunt interdependente”. În anumite cazuri, sentimentele sociale înlocuiesc „înclinațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unei drumeții lipsite de confort, a fi capabil să faci cheltuieli importante atunci când este necesar, a suporta dezordinea dacă o sarcină urgentă te împiedică să faci ordine, iar aceasta fără vreo angoasă, fac loc supoziției că la originea curățeniei, caracterului econom sau gustului pentru ordine ale persoanei în chestiune nu se află formațiunile reacționale. În caz contrar se remarcă „deformări de caracter” (Freud, 1915/1981), întrucât „pulsiunea refulată stă mereu trează pentru a-și conserva contrariul” (Freud, 1926/1995). În această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
chiar a unei nevroze obsesionale, cu întregul său cortegiu de mecanisme de apărare mai rigide, între care formațiunea reacțională. În articolul său „Caracter și erotism anal” (1908a/1974), Freud menționează o trilogie observată regulat la aceste persoane, care sunt ordonate, econome și încăpățânate: „Ele par să fi făcut parte din rândul acelor copii care nu vor să-și golească intestinele când sunt puși pe oliță, pentru că încearcă o plăcere suplimentară în timpul defecației”. La rândul ei, A. Freud subliniază importanța recurgerii la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
noi În Est“ În loc de “În Est“, ca și cum timpul petrecut În Michigan ar reprezenta doar o scurtă ședere departe de casă. Ce pot să spun despre colegele mele binecrescute, cu nasul mic și drepturi succesorale? Descendente ale unor industriași harnici și economi (la mine În clasă erau două fete al căror nume de familie era acela a doi fabricanți de mașini americani), arătau ele oare vreo aptitudine pentru matematică sau fizică? Dădeau ele oare dovadă de ingeniozitate mecanică? Sau de vreo dăruire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Trei zile mai târziu, am ajuns În New York. Milton ne făcuse rezervare la un hotel care se numea Lochmoor, situat În est, În cadrul străzii Treizeci. El locuise acolo cu douăzeci și trei de ani Înainte, ca subofițer de marină. Călător econom, ca Întotdeauna, Milton a fost Încurajat și de prețurile camerelor. Nu se știa cât avea să dureze șederea noastră la New York. Doctorul cu care vorbise Milton - specialistul - refuzase să intre În detalii Înainte să aibă ocazia să mă examineze. ― O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
voie și sclavilor de rând să pună ceva bani deoparte, ca să se poată scutura de robie... Așa e și normal, rostește Asinius cu mintea încețoșată. Al doilea portret o reprezintă pe Vipsania în tinerețe. Ce urât a îmbătrânit! — Otacilius era econom și parcă binecuvântat de zei, recu noaște Libo. Unde punea el mâna, avutul sporea. Gallus se scutură și aprobă cu gravitate. Dacă stăpânul e tole rant, sluga poate aduna un început de avere personală. Un mic capital financiar este cea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]