67 matches
-
de creștere a întreprinderii. V.1. Probleme generale ale modelării econometrice Una din cele mai elocvente definiții ale econometriei întâlnite în literatura de specialitate ni s-a părut a fi cea a profesorului Mario Faliva, de la Universitatea Catolică din Milano: “econometria este știința socială care își propune să confrunte teoria economică cu datele reale disponibile, cu scopul de a verifica sau sugera existența unor relații ipotetice între variabilele la care se referă datele, de a preciza forma acestor relații și de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
își propune să confrunte teoria economică cu datele reale disponibile, cu scopul de a verifica sau sugera existența unor relații ipotetice între variabilele la care se referă datele, de a preciza forma acestor relații și de a cuantifica elementele componente”. Econometria utilizează instrumentele teoretice și aplicative puse la dispoziție de trei discipline ale științelor: teoria economică are drept obiectiv formularea legităților care guvernează fenomenele economico-sociale. Ea detectează variabilele care intervin în jocul economic, pune în evidență relațiile dintre ele și precizează
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
variabile. Matematicienii pot formula diverse ipoteze asupra acestei forme, dar în final ei vor trebui să apeleze la metodele statistice pentru a determina (pe cale empirică) care dintre aceste ipoteze corespunde în cea mai mare măsură realității. Potrivit lui G. S. Maddala, econometria are în general următoarele obiective: formularea modelelor economice într-o formă în care să poată fi testate empiric. Acest obiectiv ține de acea parte a demersului econometric care se numește specificarea modelelor. Asupra etapelor ce trebuie urmate în practică pentru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
urmate în practică pentru construirea unui model econometric vom reveni într-un paragraf ulterior; estimarea și testarea acestor modele utilizând date reale; utilizarea în diferite scopuri a modelelor rezultate. V.1.1. Variabile și modele Principalele “ingrediente” cu care operează econometria sunt variabilele (sau datele) și modelele. Le vom discuta pe fiecare în parte. Variabilele constituie “materia primă” de bază a oricărui model econometric. Identificarea variabilelor relevante care descriu un fenomen sau un sistem economic este în principiu sarcina teoriei economice
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
variabilă poate juca uneori atât rolul de variabilă explicată (endogenă) cât și de variabilă explicativă (exogenă). O altă clasificare posibilă a variabilelor unui model econometric este cea care distinge variabile cantitative și calitative. Marea majoritate a variabilelor cu care operează econometria sunt de natură cantitativă. Dacă totuși în model intervin variabile calitative (de exemplu, sexul, grupa de vârstă, prezența sau absența investițiilor antipoluare etc.) ele sunt transformate în variabile cantitative care iau valorile 0 sau 1 (așa numitele variabile dummy). Modelele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
multiplicative. Ecuațiile neliniar-multiplicative fac parte din categoria celor liniarizabile. Ele se prezintă sub forma următoare. Liniarizarea acestei ecuații se face prin logaritmare. Câteva alte ecuații neliniare care pot fi liniarizate se găsesc în tabelul următor (adaptat după E. Șt. Pecican, Econometrie, Editura All, 1994, pp. 64 65). Probleme deosebite pun acele ecuații neliniare pentru care nu există posibilități de liniarizare. Pachetele de analiză statistică (cum ar fi de exemplu SPSS) dispun de rutine pentru rezolvarea unor asemenea ecuații; condiția este ca
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
1912), metoda variabilei instrumentale, metoda punctelor empirice sau metoda grafică. Nu vom prezenta în amănunt aparatul matematic care se află în spatele fiecărei metode în parte, în primul rând pentru că nu ne propunem să transformăm acest capitol într-un curs de econometrie, iar în al doilea rând deoarece, în zilele noastre, existența programelor de analiză statistică deosebit de performante face de multe ori inutilă aplicarea “manuală” a acestor metode. Statistica ne pune la dispoziție un număr mare de criterii de testare a verosimilității
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modelului pentru a prognoza valorile viitoare ale unor variabile economice; un aspect normativ, care se referă la capacitatea modelelor econometrice de a evalua diverse politici economice alternative și de a le sugera pe cele mai potrivite. Mai mult decât atât, econometria poate fi folosită chiar pentru verificarea unei teorii economice, validând-o dacă se dovedește că are un corespondent în realitate sau refuzând-o în caz contrar. V.1.3. Erorile în modelarea econometrică În cadrul acestei secțiuni nu ne propunem să
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
performanța de business și potențialul creativ al factorului uman; disponibilitatea indivizilor de a Împărtăși cunoașterea este o problemă de business, atâta timp cât managerii trebuie să faciliteze acest lucru pentru creșterea performanței În activitate. Într-un recent studiu, autorul se folosește de econometrie, prin configurarea unor modele de regresie menite să pună În evidență factorii care stau la baza disponibilității Împărtășirii cunoașterii (Joanna Paliszkiewicz - 2007, Knowledge Management: an Integrative View and Empirical Examination”, Cybernetics and Systems). Prin intermediul unui raport de analiză valabil pentru
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
1939), Calculul probabilităților, Fundația pentru literatură și artă „regele Carol II”, București 43. Onicescu, O., Ștefănescu, V. (1979), Elemente de statistică informațională, Editura Tehnică, București 44. Pareto, V. (1897), Cours d’economie politique, Lausanne et Paris 45. Pecican, E. (1994), Econometrie, Editura All București 46. Pelkmans, J. (2003), Integrarea europeană. Metode și analiză economică, Editura I.E.R. 47. Penrose, E. (1959), The theory of the Growth of the Firm, John Wiley Sons, New York 48. Popper, K. (1981), Logica cercetării, Editura Științifică și
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
să îmbunătățească metodologia BPI și să asigure cea mai bună calitate a analizei datelor. Pregătirea metodologiei și analiza datelor au fost realizate în colaborare cu Comitetul Consultativ pentru Indici al TI, care este format din experți internaționali în domeniul corupției, econometriei și statisticii. Membrii acestuia pot face sugestii de îmbunătățire, însă managementul TI ia decizii despre metodologia folosită. Analiza statistică a fost realizată de profesorul Gertrud Moosmüller, care conduce catedra de statistică a Universității din Passau, Germania. Etapele producerii indicelui sunt
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
considerare opiniile celor din interiorul sistemului, prezintă „oferta” de corupție și nu include date privitoare la experiența directă cu acest fenomen. Chestionarul ce stă la baza Barometrului este verificat de un comitet consultativ, compus din experți în domeniul corupției, al econometriei și statisticii. Membrii comitetului fac sugestii de îmbunătățire a Barometrului, însă echipa de management a Transparency International este cea care ia deciziile finale asupra design-ului sondajului și asupra modului în care acesta va fi folosit. 4.2.4. Sistemul
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pot fi făcute asupra acestei teze, corectă în esența ei, mi-aș permite să rezum principala mea rezervă. Ea pornește de la faptul că, așa cum vechea viziune modern-europeană a evoluției, care se desfășura pe traseul primitiv-civilizat, a fost translatată sub dominația econometriei într-o tranziție măsurabilă a societăților subdezvoltate spre paradisul deplinei dezvoltări, tot astfel și această ipostază a scientometriei este gîndită și formulată astăzi în termenii economiei dominante. Discutăm astfel din capul locului doar despre o variantă (economicistă) a idealului generic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu doar a Economiei, cum ar fi psihologia, în diferitele ei expresii, antropologia, sociologia, dar și ramuri speciale ale cunoașterii socialului și individualului de genul psihologiei, logoterapiei, ca și cu ajutorul oricăror metodologii dezvoltate de alte științe în conjuncție cu Economia (econometria, econofizica, economia neuronală etc.). Dincolo de universul cunoașterii mecanismelor acționale și cognitive implicate în răspunsul cotidian la nevoile subzistenței și supraviețuirii - adică decelarea proceselor din teritoriul condiției umane -, Economia se angajează într-o aventură pe care nu o poate duce la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ADEMAST (Association pour le développement et la maîtrise des sciences et des technologies (Asociația pentru dezvoltarea și stăpînirea științelor și tehnicilor), creată în ur-ma colocviului despre Cercetare și Tehnologie 101; Centrul de cercetare în gestiune al Școlii poli-tehnice102; Laboratorul de econometrie 103; Centrul mondial al informaticii 104; asociația Futuribles 105; Centrul de prevedere și evaluare condus de Thierry Gaudin; și Grupul Știință/Cultură. În schimbul unor lucrări ce puteau interesa CESTA, acesta din urmă oferea GSC localuri și o subvenție modestă. După
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
EROS-STARK L, Analiza situației financiare a firmei. Elemente teoretice. Studii de caz, Editura Economică, București, 2001; 113. PARASCHIVESCU D.M., PĂVĂLOAIA W., Modele de contabilitate și analiză financiară, Editura Neuron, Focșani, 1994; 114. PECICAN E.Ș. Macroeconometrie (politici economice guvernamentale și econometrie), Editura Economică, București, 1996; 115. PETRESCU S., Diagnostic economic-financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004; 116. PHILIPE L., Finances publiques, Troisième édition Cujas, Paris, 1989; 117. POHOAȚĂ, I., Doctrine economice universale. Predecesori și fondatori. Contemporani, Editura „Gh.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
are o contribuție deosebită prin definirea pentru prima dată a conceptelor de capital fix și capital circulant, definirea corectă a produsului net sau prin Tabloul economic (1758) al lui F. Quesnay (1694 - 1774), considerat primul model macroeconomic care a inspirat econometria și contabilitatea națională. Mercantiliștii și fiziocrații au anticipat și pregătit apariția economiștilor clasici care au preluat din ideile lor. Clasicismul delimitează probleme fundamentale ale economiei: producție, creștere, echilibru, valoare, preț, bani, muncă, capital. Teoriile clasice aduc o nouă viziune asupra
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]