97 matches
-
Articolul 1 Participanții români și sovietici la relațiile economice externe vor trece, de la 1 ianuarie 1991, în întregul complex al relațiilor economico-comerciale între România și U.R.S.S., la decontări și plăti în valută liber convertibila, la prețurile mondiale curente și în condițiile adoptate în practică internațională. Decontările în baza acestui acord se pot efectua în oricare din formele existente în practică bancară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
ramurile economiilor naționale și întreprinderile ambelor țări, care prezintă interes reciproc, părțile vor sprijini realizarea și a altor livrări reciproce de marfuri și prestări de servicii, avînd în vedere că listele indicative menționate nu sînt limitative. Eventualul activ în relațiile economico-comerciale al uneia dintre părți, rezultat din operațiunile de export-import efectuate în cadrul prezentului acord, pe baza înțelegerii reciproce, poate fi folosit, în conformitate cu practică mondială, pentru plata către cealaltă parte de achiziții suplimentare de marfuri, echilibrarea decontărilor reciproce, rambursarea înainte de termen a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
fi folosit, în conformitate cu practică mondială, pentru plata către cealaltă parte de achiziții suplimentare de marfuri, echilibrarea decontărilor reciproce, rambursarea înainte de termen a unor credite acordate sau a unor noi credite, precum și pentru crearea condițiilor care să contribuie la dezvoltarea colaborării economico-comerciale și conlucrarea economică dintre întreprinderile și organizațiile celor două țări, inclusiv crearea de întreprinderi comune, sau eventualul șold să fie reglementat prin alte măsuri reciproc convenite. Articolul 3 Părțile vor crea condițiile economice, financiare, juridice și alte condiții necesare, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
inclusiv crearea de întreprinderi comune, sau eventualul șold să fie reglementat prin alte măsuri reciproc convenite. Articolul 3 Părțile vor crea condițiile economice, financiare, juridice și alte condiții necesare, care să contribuie la menținerea și dezvoltarea diferitelor forme ale relațiilor economico-comerciale între participanții la relațiile economice externe ale României și U.R.S.S., inclusiv la nivel republican și regional, incluzînd legături directe, crearea de întreprinderi comune, dezvoltarea specializării și cooperării în producție și altele. Articolul 4 Bancă Română de Comerț Exterior și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
convențiile menționate, pînă la sfîrșitul anului 1990. Articolul 8 Părțile vor lua măsuri corespunzătoare pentru că organizațiile și departamentele competențe ale celor două țări, care au încheiat între ele acorduri privind specializarea și cooperarea în producție și alte probleme ale colaborării economico-comerciale, să introducă în aceste acorduri, pe răspunderea lor, modificările corespunzătoare decurgînd din prezentul acord. Participanții ambelor țări la relațiile economice externe, pornind de la prevederile prezentului acord, vor revedea, pa răspundere proprie, contractele încheiate prevăzînd plățile în ruble transferabile, cu termen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
pot fi evidențiați următorii: limba latină, colonizarea română, armata română, instituția cetățeniei române, dreptul român, sistem administrativ provinciala, cultele religioase române, religia creștină, căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române, relațiile economico-comerciale, sistemele de alianțe cu dacii liberi, limesul dacic etc. Factorii hotărâtori ai romanizării au fost limba latină și creștinismul. Etapele romanizării. Procesul romanizării s-a desfășurat în trei etape de bază: etapă preliminară din sec.II-I a.Chr. - 106
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Europa a început a fi configurată (retrasată, redistribuită prin asocieri ori separări de țări) după mai multe criterii. S-a plecat de la vechea configurație a celor două blocuri ideologico-militare pe axa Vest-Est, deși diferențele dintre ele se rezumau în programele economico-comerciale și strategico-militare de înarmare febrilă a tuturor țărilor. La suprafață se derulase istovitorul "Război Rece", pentru persuadarea oamenilor în vederea atașamentului la valorile unuia din sisteme. Se desfășura sforăitoarea confruntare dintre "atotbiruitoarea ideologie marxist-leninistă" și "perimata ideologie burgheză", potrivit "limbajului de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diplomatice, comerciale și de integrare teritorial-organizațională A. Gradul de activism al statelor arabofone în spațiul politico-geografic global Locul, rolul, valențele și identitatea regională a statelor arabe și a spațiului arabofon în ansamblul său, derivă din însumarea complexă a raporturilor politico-diplomatice, economico-comerciale și de integrare în structurile organizaționale. Prin urmare, pentru stabilirea gradului de activism al fiecărui stat la scară globală, este necesară o evaluare comparată, o interpolare, respectiv o însumare algebrică a celor trei categorii de relații spațiale ale statelor. Algoritmul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
firave ce atestă participarea încă relativ modestă a lumii arabe în ecuația sistemului geopolitic planetar. De menționat apropierea valorică a E.A.U. (I=19,7) și Omanului (I=19,4) de statutul de state pivot, ca urmare a creșterii dinamismului economico-comercial, consolidării stabilității statale și alocării unor venituri considerabile cheltuielilor pentru apărare (E.A.U. - 3,2% din P.I.B., Oman - 11,5% din P.I.B.). Astfel, E.A.U. a depășit valoarea de 19 unități a indicelui I începând din anii ’70 ’80, pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
orașe religioase: Moulay Idris (Maroc), Kairouan (Tunisia). În perioada modernă fenomenul urban a evoluat în lumea arabă în condițiile existenței stăpânirilor coloniale străine și în conformitate cu interesele acestora. Astfel, autoritățile coloniale au construit o serie de orașe noi fie din rațiuni economico-comerciale (orașul minier Zoueratte în Mauritania, orașele-port Port Sudan și Port Said, unele terminale portuare maghrebiene), fie din considerente militar-strategice sau administrative (orașele Djibouti, N’Djamena, Nouachott, Ceuta, Melilla, El-Aiun). De asemenea, din rațiuni similare au mărit și dezvoltat unele dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
politico-economice, urmărind aducerea la un numitor comun atât a problematicilor economice propriu-zise, cât și a suportului politic ce stă la baza soluționării lor, așa cum sunt Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golful Persic (Consiliul de cooperare al Golfului) - bloc economico-comercial ce vizează introducerea unei monede comune după 2010; Uniunea Maghrebului Arab ce constituie un hibrid pentru crearea unei proiectate arii de integrare economică în Africa de nord; Marea Zonă Arabă de Liber Schimb (G.A.F.T.A.), menită să cristalizeze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
chiar dacă nu cuprindeau și pe cele politico-diplomatice (deși nici această constatare nu trebuie absolutizată), constituiau deja un punct pozitiv și încurajator pe harta politică a Europei. Sfera, densitatea și complexitatea raporturilor dintre cele două state atinsese deja cote impresionante; schimburile economico-comerciale se extinseseră substanțial; existau schimburi în domeniul cultural și tehnic, iar numărul de turiști vest-germani în România crescuse în 1966; relațiile consulare, chiar dacă nu erau încă reglementate în mod formal, ele se desfășurau, totuși, pe o bază faptică într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la cota normală a relațiilor dintre cele două țări se impunea, prin nevoia organică de relații bune, chiar într-o Europă încă divizată în sisteme social-politice și cu ideologii care se excludeau; evoluția contrazicea teza izolării și confruntării. În domeniul economico-comercial, valoarea schimburilor în 1965 atinsese 700 mil. DM; ea reprezenta o creștere de 6% față de anul 1963 (dată la care s-a făcut schimbul de Reprezentanțe comerciale între cele două state) și una de 148% față de anul 1960, existând perspective
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dată, era aceea de a le ridica la nivel superior, devenind relații politico-diplomatice. In conformitate cu Acordul comercial (Bonn, 24 decembrie 1963), Protocolul (București, 15 iulie 1965) și Protocolul (București, 6 septembrie 1966), între cele două țări fuseseră reglementate relațiile economico-comerciale, iar în acest scop, fiecare înființase câte o Reprezentanță comercială la București, respectiv la Frankfurt 9. Pentru determinarea zonei în care își desfășura activitatea Reprezentanța comercială a României, s-a recurs la o formulă ingenioasă "zona mărcii vest-germane"; indicând teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a raporturilor politice. Astfel, vor trebui restabilite contactele româno-ruse la diverse niveluri pentru a pregăti și contacte la nivel înalt, în scopul adoptării unor decizii politice, care să influențeze pozitiv raporturile româno-ruse în toate domeniile, domeniul forte putând redeveni cel economico-comercial. Tendințele care s-au manifestat ca urmare a evenimentelor din România după anul 1989 și din Rusia după 1991 au fost nefavorabile, de scădere a raporturilor în toate sectoarele de activitate și cu precădere în domeniul relațiilor economico-comerciale. Atitudinea de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
redeveni cel economico-comercial. Tendințele care s-au manifestat ca urmare a evenimentelor din România după anul 1989 și din Rusia după 1991 au fost nefavorabile, de scădere a raporturilor în toate sectoarele de activitate și cu precădere în domeniul relațiilor economico-comerciale. Atitudinea de rezervă față de Rusia a fost pierzătoare pentru interesele românești, lipsind planul coerent și strategia fundamentală spre întreaga zonă a fostei Uniuni Sovietice, România întorcând complet spatele fostului sau aliat; a urmat o succesiune de erori de viziune diplomatică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se contribuie la crearea unei baze noi, corecte și în relațiile cu Federația Rusă, prin adoptarea unei decizii politice. România trebuie să întreprindă urgent măsuri necesare pentru reconsiderarea relațiilor cu Federația Rusă în toate domeniile de activitate, îndeosebi în cel economico-comercial, în condițiile unei concurențe puternice, și chiar dure, pentru a se acorda importanța cuvenită calității mărfurilor românești și prețurilor pe această piață, deosebit de importantă pentru economia românească; o asemenea abordare va stimula trecerea economiei românești la economia de piață funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de o largă deschidere etc. În perioada 1971-1980, volumul valoric al schimburilor comerciale româno-ruse a crescut de 4 ori, de la peste 1 miliard la peste 4 miliarde $, ca urmare și a unor măsuri de natură economică și comercială pe plan economico-comercial, marcându-se un sold în favoarea României de cca 1 mld. $. În condițiile creșterii, în perioada 1971-1980, a comerțului exterior al României de cca 6 ori, ponderea URSS în comerțul exterior al țării noastre a scăzut de la 27% la 17,4
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de raporturi la nivel statal este propulsată chiar de relațiile generale existente care reclamă prin ele însele, o punere de acord, cu ceea ce există efectiv (schimburi economice, culturale etc. așa cum a fost cazul cu Republica Federală a Germaniei, când schimburile economico-comerciale au constituit rațiunea înființării de reprezentanțe comerciale care au devenit, apoi, și consulare, pentru ca stabilirea de relații diplomatice să devină un imperativ cu toate obstacolele existente și încât această țară să devină pentru România partenerul occidental cel mai important ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
direcția normalizării relațiilor. Cu toate acestea, situațiile, chiar dacă se asemănau între ele, nu erau totuși identice; în cazul R.F. a Germaniei, au fost înființate la nivel de stat reprezentanțe comerciale, care, la început, au avut funcții exclusiv în domeniul schimburilor economico-comerciale și apoi, în mod treptat, s-a consimțit să fie adăugate la acestea atribuții din domeniul consular; în cazul Spaniei, se pornea de la început cu dimensiunea consulară și trebuia găsită o formulă instituțională care să acopere atât segmentul consular, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și comerciale" a fost semnat la Paris, la 5 ianuarie 1967 și cuprinde 16 articole. În preambul, este menționat scopul înțelegerii, arătându-se că Guvernele celor două state fiind "animate de dorința de a favoriza, între statele lor, dezvoltarea relațiilor economico-comerciale, turistice și consulare și de a promova cooperarea în domeniul cultural și științific, în avantajul ambelor... au convenit...". În primul articol, au fost definiți termenii folosiți în Acord (șeful reprezentanței, celelalte categorii de personal, localurile reprezentanțelor) lucru extrem de important, deoarece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
o nășisem). În următoarele 14 articole (partea dispozitivă), sunt reglementate: modul de înființare a reprezentanțelor (art. II) "pe bază de reciprocitate"; denumirea oficială ("Reprezentanța consulară și comercială în ..."), sediul acestora. Urmează atribuțiile pe care le au aceste reprezentanțe (pe domenii economico-comercial, turistic, cultural și științific și consular art. III). În art. IV, sunt reglementate problema efectivului reprezentanței ("în funcție de volumul de muncă și de necesitățile unei normale desfășurări a activității ei"), condițiile de trimitere și de primire ale membrilor reprezentanțelor (cetățeni ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
în relațiile dintre state, având o structură similară cu cea a misiunilor diplomatice oficiilor consulare (fără a avea circumscripție consulară); funcțiile reprezentanțelor sunt la fel, ca și cele ale oficiilor consulare, cu mențiunea că s-a pus accentul pe relațiile economico-comerciale și culturale; figurează și domeniul relațiilor consulare; există și posibilitatea de a exercita și alte atribuții (cu acordul prealabil al ambelor părți). În ceea ce privește statutul, reprezentanța are un tratament superior celuia acordat consulatului (inviolabilitatea localului este absolută, ca la misiunile diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
90 de zile, pentru cetățenii români și cei proveniți din Hong Kong, și înființarea primului Consulat General Român în Hong Kong. Totodată, s-a pus baza demarării unor cooperări economice și comerciale reciproc avantajoase între România și Hong Kong. În perioada următoare, relațiile economico-comerciale româno-hongkongeze au cunoscut un puternic trend ascendant, materializat în creșterea numărului întâlnirilor de afaceri bilaterale și, mai ales, în triplarea volumului de schimburi comerciale, cu un excedent de 5 la 1 pentru exportatorii români. De remarcat și sporirea, în urma facilităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a obținut în Sri Lanka statutul de invitat la mișcarea de nealiniere, cu sprijinul Indoneziei și al celorlalte țări Sud-Est asiatice. Mai important decât orice, este aceea că factorul politic bilateral și multilateral a generat un boom real în extinderea relațiilor economico-comerciale între România și statele Sud-Est asiatice, aspect esențial în dezvoltarea economiei naționale a ambelor părți. Combinația între interesele economice reciproce și apartenența la gruparea statelor în curs de dezvoltare a adus atât României, cât și țărilor Sud-Est asiatice avantaje rezonabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]